Un nou sondaj CURS indică o fragmentare accentuată a scenei politice şi un nivel ridicat de nemulţumire socială. Potrivit cercetării, Partidul Social Democrat se situează pe primul loc în intenţiile de vot, cu 22%, urmat de Partidul Naţional Liberal, cotat la 19%. Uniunea Salvaţi România ar obţine 9%, în timp ce UDMR şi SOS România sunt creditate fiecare cu câte 5%.

Autorii studiului atrag atenţia că distribuţia voturilor sugerează o „capitalizare a nemulţumirii sociale de către formaţiunile percepute ca anti-sistem”, pe fondul unei neîncrederi generalizate în clasa politică tradiţională.

Încredere scăzută în liderii politici

La capitolul încredere în personalităţile politice, tabloul este dominat de evaluări negative. Niciun lider nu întruneşte o majoritate clară de opinii favorabile. Călin Georgescu este creditat cu multă sau foarte multă încredere de 40% dintre respondenţi, însă 54% declară că au puţină sau foarte puţină încredere în acesta. George Simion întruneşte 37% încredere pozitivă, faţă de 58% evaluări negative, iar Nicuşor Dan obţine 35% opinii favorabile şi 60% nefavorabile.

Ilie Bolojan şi Sorin Grindeanu se confruntă cu niveluri ridicate de neîncredere – 71%, respectiv 70% –, în timp ce doar aproximativ un sfert dintre respondenţi afirmă că au multă sau foarte multă încredere în ei. Diana Şoşoacă înregistrează cel mai mare nivel de respingere: 80% evaluări negative şi doar 16% pozitive.

În acelaşi timp, pentru Ciprian Ciucu, Dominic Fritz şi Anamaria Gavrilă se remarcă un grad semnificativ de necunoaştere publică, de până la 22%, ceea ce indică o vizibilitate încă limitată la nivel naţional. „Datele reflectă un deficit de lideri politici percepuţi ca fiind credibili şi capabili să coaguleze încrederea majorităţii populaţiei”, notează CURS.

Percepţia asupra direcţiei în care se îndreaptă ţara este covârşitor negativă. Trei sferturi dintre români (75%) consideră că România merge într-o direcţie greşită, în timp ce doar 21% apreciază că direcţia este una bună. Alţi 4% spun că nu au o opinie clară.

„Acest dezechilibru major între evaluările negative şi cele pozitive indică un nivel ridicat de nemulţumire socială, specific perioadelor marcate de instabilitate şi incertitudine”, subliniază autorii sondajului.

Cercetarea a fost realizată pe un eşantion reprezentativ de 1.067 de persoane adulte (18 ani şi peste), prin interviuri faţă în faţă, la domiciliul respondenţilor, în perioada 10–19 decembrie 2025. Eşantionul este probabilist, multistadial şi stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost ponderate în funcţie de structura de vârstă a electoratului, conform celor mai recente date ale INS.