Romsilva anunță că Tribunalul Mureş a admis cererea de revizuire formulată de juriştii instituţiei şi a desfiinţat decizia prin care se retrocedau 43.227 hectare de păduri în judeţul Bacău, cu o valoare de 300 milioane de euro. Anunțul a fost făcut pe Facebook.

„O veste excelentă! Tribunalul Mureș a admis cererea de revizuire a Romsilva și a desființat decizia prin care se retrocedau 43.227 hectare de păduri în județul Bacău, cu o valoare de 300 milioane de euro”, a transmis Regia Națională a Pădurilor.

Anterior, un judecător al Tribunalului Covasna a retrocedat 43.227 hectare de păduri proprietatea publică a statului, administrate de către Direcţia Silvică Bacău.

„Suprafața de 43.227 hectare fond forestier administrată de Direcția Silvică Bacău, formată din trupurile de pădure Comănești, Palanca, Brătulești, Agăș, Ciobănuș și Dărmănești, a fost retrocedată de Tribunalul Covasna în aprilie 2012, după ce trei instanțe anterioare au stabilit că nu se poate reconstitui dreptul de proprietate pentru Elie Vlad Sturdza și Paltin Sturdza, aceștia fiind rude de gradul al V-lea cu defunctul Nicolae Ghica, moștenirea în linie colaterală fiind posibilă până la gradul IV de rudenie inclusiv”, a mai arătat Regia.

Romsilva a mai anunțat că „în urma plângerilor penale formulate de Regia Națională a Pădurilor, judecătorul Ordog Lorand Andras, care a decis retrocedărea ilegală a pădurii a fost condamnat, la fond, de către Curtea de Apel Brașov, la 7 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și luare de mită”.

„Însă, în noiembrie 2023, în apel, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că faptele s-au prescris și a decis încetarea procesului penal față de judecătorul Ordog Lorand Andras, dar a reținut că acesta a comis fapta de luare de mită, pretinzând suma de 50.000 de euro, pentru a da o soluție favorabilă lui Paltin Sturdza. Pe acest considerent, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a formulat cerere de revizuire a Deciziei 231/R/2012”, a precizat Romislva.
Ca urmare, după 20 de ani, se reia judecarea dosarului în care se solicită retrocedarea celor 43.227 hectare de pădure.

Garda Națională de Mediu anunță că a descoperit o țeavă de 50 cm în diametru deversează ape pluviale în apa în care turiștii din Năvodari fac baie. Am amendat primăria și am dispus dezafectarea țevii, au transmis reprezentanții GNM.
Garda Națională de Mediu a finalizat prima zi de control amplu pe litoral. Urmează încă 6 zile de inspecție și control în acțiunea ”UN MEDIU CURAT PENTRU UN TURISM SĂNĂTOS”, a anunțat GNM

„Din 30 de controale efectuate într-o singură zi am aplicat 29 de sancțiuni și amenzi de 845.000 de lei atât UAT-urilor cât și agenților economici.
Ce am găsit până acum nu arată deloc bine:
Pulberi în atmosferă, ridicate de șantiere ai căror administratori nu înțeleg să le întrerupă activitatea pe timpul sezonului. În numeroase cazuri nu există perdele de protecție în zona perimetrală a șantierului.

Deșeurile nu sunt colectate separat și de multe ori sunt abandonate în zonele turistice.
Unele plaje nu sunt curate.

O țeavă de deversare a apelor pluviale care se termină fix în buza apei, acolo unde turiștii fac plajă și baie. Ca urmare a acțiunii GNM, țeava de pe plaja de la Năvodari va fi dezafectată cel târziu mâine. Am amendat primăria Năvodari cu suma de 30.000 de lei și totodată am dispus măsuri de conformare, pe care le vom verifica, recurent inclusiv la finalul sezonului”, au explicat cei de la GNM.

Reprezentanții GNM vor face controale pe bandă rulantă.
”Semnalul nostru este foarte clar și vine cu un mesaj care se îndreaptă concomitent către autorități locale, agenți economici dar și către turiști. România nu are un sezon estival lung. Nu există nici o scuză credibilă pentru care, în cele 9 luni de extrasezon, să nu poți pregăti condiții de mediu sănătoase pentru sutele de mii de turiști români și străini care ajung la mare”, a declarat comisarul general GNM, Andrei Corlan.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, anunță că încep lucrările de refacere a pieței Berceni-Olteniței. Vom construi un complex agro-alimentar nou-nouț, cu triplă funcțiune, a explicat edilul.
Lucrările încep săptămâna aceasta.

„Începem lucrările de refacere totală a pieței Berceni-Olteniței! Pentru început, vom dezafecta vechea structură, nesigură din multe puncte de vedere (securitate la incendiu, condiții igienico-sanitare etc.) pentru un comerț civilizat”, a transmis Daniel Băluță.

Primarul Sectorului 4 a prezentat detalii despre viitoarea piață.

„În locul ei, vom construi un complex agro-alimentar nou-nouț, cu triplă funcțiune, așa cum vedem în imaginile de mai jos. Practic, vom avea o zonă de piață, dedicată producătorilor autohtoni, cu tarabe, de unde vom putea cumpăra produse naturale, proaspete, autentice românești. Tot aici, vom avea și spații pentru brutărie, farmacie și alte asemenea mici unități economice de mare utilitate. Pentru tineri, va fi amenajată o zonă de relaxare și de socializare, atât de necesară în cadrul comunității noastre, mai ales că astfel de locații ne lipsesc. Noul concept presupune un spațiu nou și modern, atractiv din punct de vedere arhitectural, cu toate facilitățile necesare, în concordanță cu nevoile pe care societatea noastră le are în 2025, ca o continuare a progresului și a schimbărilor în bine din ultimii 10 ani”, a precizat Daniel Băluță.

Guvernul României a adoptat săptămâna trecută Hotărârea privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 288/2024, care reglementează traseele pedestre de interes național în scop recreativ. Potrivit Ministerului Economiei, actul normativ completează cadrul legal pentru atestarea, amenajarea și administrarea acestor trasee.

„România are locuri incredibile, iar Via Transilvanica e dovada vie că le putem pune în valoare cu pasiune și viziune. E un proiect care unește țara prin natură, cultură și povești locale. Până acum, inițiativele de genul acesta s-au făcut mai mult din ambiție decât cu sprijin legal. De azi, însă, avem reguli clare care permit recunoașterea oficială a traseelor de drumeție naționale. Sper ca exemplul Via Transilvanica să inspire și alte comunități să-și spună povestea și să transforme mersul pe jos într-o formă autentică de turism durabil”, a declarat Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Pentru a primi atestarea, un traseu pedestru de interes național trebuie să îndeplinească mai multe criterii cumulative, printre care:
-să aibă o lungime de cel puțin 500 km și să străbată minimum 8 județe (sau cel puțin 200 km dacă traversează sau se învecinează cu situri naturale UNESCO);
-să parcurgă în proporție de minimum 70% din lungimea traseului zone naturale și rurale;
-să includă obiective turistice, precum: monumente istorice, situri arheologice, arii naturale protejate sau situri UNESCO;
-să fie însoțit de un ghid, care să cuprindă harta și elemente de identitate vizuală ale traseului, profilul cu diferențe de nivel, spații de cazare și alte informații turistice.
Traseele pedestre de interes național contribuie direct la punerea în valoare a unor zone autentice, mai puțin frecventate, adesea afectate de lipsa de investiții și depopulare, oferindu-le o nouă perspectivă de dezvoltare. Turiștii care aleg să le parcurgă se vor putea conecta, astfel, cu natura, poveștile și comunitățile locale, redescoperind valorile simple și susținând un turism responsabil și durabil.

Toate traseele vor beneficia de un sistem standardizat de semnalizare, cu marcaje vizibile și coerente – borne, indicatoare, balustrade sau refugii – astfel încât drumeții să poată urma ruta în siguranță, fără riscul de a se rătăci. Acest sistem unitar, gândit cu atenție la experiența călătorilor, contribuie la orientarea facilă, dar și la crearea unei identități vizuale distincte pentru fiecare traseu. În plus, legătura cu mijloace de transport la capetele traseelor asigură o accesibilitate mai mare, ceea ce transformă aceste trasee într-o opțiune viabilă chiar și pentru turiștii aflați la prima experiență de drumeție.
Procedural, traseele pedestre de interes național vor fi atestate la solicitarea inițiatorului, pe baza unei documentații tehnice care va include, printre altele, acordurile proprietarilor sau administratorilor terenurilor străbătute, precum și,

acolo unde este cazul, avizul administratorului ariei naturale protejate traversate. Evaluarea documentației se va realiza de către o comisie special constituită. Atestarea se va face prin ordin al ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenorialului și Turismului, care se va publica în Monitorul Oficial al României.
Amenajarea traseelor pedestre de interes național se realizează de către inițiator, în colaborare cu unitățile administrativ-teritoriale sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară de pe raza traseului. Împreună, au obligația de stabili o strategie pentru întreținerea, dezvoltarea și promovarea traseului, inclusiv stabilirea modului de cooperare și a responsabilităților privind aplicarea marcajelor și a semnalizării specifice, a precizat Ministerul Economiei.