Președintele Klaus Iohannis face miercuri, 23 octombrie 2024, o vizită oficială în Muntenegru, la invitația președintelui Jakov Milatović.

Vizita oficială a Președintelui României, prima la nivel de șef de stat de la stabilirea relațiilor diplomatice, marchează un moment de referință în plan bilateral și are loc în contextul unui dinamici deosebite, atât a dialogului politico-diplomatic, cât și a celui sectorial, anunță Administrația Prezidențială.

Președintele Klaus Iohannis va fi primit de președintele Jakov Milatović la reședința oficială din Cetinje. Consultările politice dintre cei doi președinți vor viza teme privind cooperarea politico-diplomatică și în domeniul apărării, sprijinul pentru parcursul european al Muntenegrului, principalele provocări de securitate în plan regional și global. În ceea ce privește ariile sectoriale de cooperare, vor fi abordate oportunitățile existente pentru creșterea investițiilor și a schimburilor comerciale, impulsionarea contactelor în domeniile energiei, turismului, agriculturii, afacerilor interne, cercetării, educației și culturii.

Ministrul român al apărării naționale, Angel Tîlvăr, a avut marți, o întrevedere cu Haluk Görgün, președintele Agenției pentru Industria de Apărare din Turcia. Întâlnirea s-a desfășurat la Istanbul.
Potrivit MApN, discuțiile au vizat consolidarea cooperării bilaterale în domeniul apărării, punând accent pe parteneriatele industriale și pe transferul de tehnologii.

În cadrul întrevederii, ministrul Tîlvăr a evidențiat realizările recente în acest domeniu, inclusiv achiziția sistemelor Bayraktar TB2 și colaborarea cu compania de armament Otokar.
„Apreciem și sprijinim extinderea colaborării tehnologice și industriale între România și Turcia în domeniul apărării. Ne dorim să consolidăm aceste relații prin implementarea unor proiecte care să aducă beneficii ambelor țări”, a declarat Angel Tîlvăr.

Tot marți, ministrul apărării naționale a participat la cea de-a patra ediție a SAHA EXPO 2024, un eveniment dedicat promovării echipamentelor militare. Cu peste 1.200 de expozanți și 500 de delegații oficiale și comerciale, expoziția oferă oportunități semnificative de cooperare în domeniile apărării, maritim, aeronautic și spațial.

Specialiștii vor stabili profilul, traseul, structura și conexiunile Autostrăzii București-Giurgiu. Aceștia vor fi incluși în studiul de fezabilitate. Documentația de atribuire a contractului a fost transmisă la Agenția Națională pentru Achiziții Publice, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu.

„A fost transmisă la Agenția Națională pentru Achiziții Publice documentația de atribuire a contractului pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate necesar Autostrăzii București-Giurgiu. Autostrada București-Giurgiu reprezintă un proiect important de dezvoltare a infrastructurii rutiere din România, desfășurat pe raza județului Giurgiu, care va avea impact major asupra întregii rețele naționale de tranzit mărfuri și călători dinspre și spre Europa de Vest. Termenul de elaborare a Studiului de Fezabilitate este de 18 luni, urmând ca în cadrul acestuia să fie stabilite detaliile tehnice privind profilul, traseul, structura și conexiunile cu infrastructura rutieră existentă sau viitoare”, a explicat, pe Facebook, Irinel Ionel Scrioșteanu.

Sursa citată a mai spus că „este foarte important ca noul drum București - Giurgiu să fie gândit mai departe de Autostrada Bucureștiului A0, până la Autostrada București - Pitești A1, având conexiune și cu autostrada București-Alexandria, putând, pe viitor, să facă parte din al doilea inel de autostradă de centură a Capitalei, care se află la nivel de intenție”. Și în ceea ce privește structura există deja o soluție.

„Referitor la structură, consider că o structură de beton, precum a fost realizat și drumul de legătură dintre DN5 și Podul Prieteniei (drumul de beton pe care l-am dat în trafic în decembrie 2021, denumit și Autostrada Nemțească) este mult mai adecvată, întrucât are rezistență la schimbări climatice: drumurile din beton sunt mai puțin afectate de temperaturile ridicate, neavând tendința de a se deforma din cauza sarcinii grele și a valorilor temperaturii, iar pe porțiunea aceasta avem un volum mare de mașini grele și tiruri care tranzitează teritoriul României dinspre și spre Vama Giurgiu, crește și sprijină economia locală și națională, întrucât nu va mai trebui să importăm bitum (în prezent, importăm 90%), întreținerea drumului este mai puțin costisitoare, deoarece betonul necesită intervenții mai rare decât asfaltul și are o durabilitate crescută”, a precizat Irinel Ionel Scrioșteanu.

Mihai Mateescu, primarul orașului stațiune Băile Govora, s-a aflat la București, ajungând la sediile mai multor instituții foarte importante: Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului; Compania Națională de Investiții (CNI); Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). Evident, vizitele edilului-șef al orașului Băile Govora au vizat identificarea unor noi oportunități de finanțare pe care stațiunea din județul Vâlcea le-ar putea accesa. După seria de întâlniri de la București, Mihai Mateescu a prezentat concluziile trase și a subliniat că astfel de întâlniri de lucru sunt esențiale pentru dezvoltarea orașului.

„În concluzie, aceste întâlniri sunt cruciale pentru a asigura o dezvoltare coerentă și sustenabilă a Băilor Govora, aducând beneficii atât pe termen scurt, cât și pe termen lung pentru comunitatea locală și pentru turism. Continuăm să lucrăm pentru un viitor mai bun și mai verde pentru Băile Govora!”, a conchis edilul-șef Mihai Mateescu.