Potrivit Patriarhiei Române Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim, în seara zilei de sâmbătă, de părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Aşezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, şi va fi oferită, ca de obicei, la Aeroportul Internaţional Otopeni, delegaţilor eparhiilor Patriarhiei Române.
Centrele eparhiale, prin protopopiate, o vor distribui apoi fiecărei parohii.
Tot sâmbătă seara, între 19:30 și 20:30 va avea loc procesiunea primirii Sfintei Lumini condusă de Patriarhul Daniel la Catedrala Patriarhală.
Potrivit Comitetului rus (ROC) un fragment din primul concert pentru pian şi orchestră de Piotr Ilici Ceaikovski va fi cântat în cinstea victoriilor atleţilor ruși la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Schimbarea a primit deja aprobarea Comitetului Internaţional Olimpic (CIO).
Rusia a fost exclusă în decembrie pentru doi ani de la marile competiţii internaţionale, după mai multe înşelăciuni. Sportivii său vor putea concura sub un banner neutru, dacă nu au fost niciodată condamnaţi pentru dopaj.
Potrivit deciziei care confirmă excluderea Rusiei, Curtea de Arbitraj Sportiv (TAS) a precizat că "imnul naţional rus (sau orice imn legat de Rusia) nu va fi cântat sau interpretat oficial".
Autorităţile ruse sperau să poată cânta "Katiuşa", celebru cântec patriotic adesea folosit la paradele militare, dar această alegere a fost refuzată.
„În şedinţa de Guvern de astăzi au fost mai multe proiecte de acte normative, cel mai important este o ordonanţă de urgenţă care prelungeşte mandatul celor de la ICR, expira duminică, dar am prelungit până la numirea următoarelor persoane a mandatului”, a afirmat Florin Cîţu, la finalul şedinţei de miercuri a Executivului.
Institutul Cultural Român este condus din 2019, interimar, de Mirel Taloş (preşedinte) şi Krizbai Bela Dan (vicepreşedinte).
Potrivit News.ro, Academia Română a cumpărat 17 manuscrise semnate Mircea Eliade, între care se află studiul „Umanismul indian“, eseul „Misterele şi iniţierea orientală“, traducerea lucrării „Ispitirea diavolului“ de Giovanni Papini, caiete-manuscris precum „Din carnetul unui cercetaş“ şi „Amintiri din retragere“, alte eseuri, schiţe, rezumate sau texte care au stat la baza câtorva conferinţe susţinute la Radio Bucureşti în perioada 1932-1938.
Majoritatea scrierilor aparţin perioadei de adolescenţă şi tinereţe a savantului român, începând cu anul 1922, când Mircea Eliade avea doar 15 ani, potrivit Academiei Române.
Academia Română a mai cumpărat și câteva scrisori pe care Eliade le-a primit de la profesorul său Constantin Rădulescu-Motru, precum și de la Constantin Noica şi Surendranath Dasgupta.
Scrisorile mai cuprind și o corespondență cu jurnalistul Horia Stanca din anii în care Eliade a lucrat ca angajat cultural pe lângă Legaţia Regală a României la Lisabona.
Manuscrisele au fost expuse marţi la Clubul Academicienilor, apoi vor fi donate Bibliotecii Academiei Române.
Potrivit Grupului Editorial Corint cartea va apărea la imprintul Corint Fiction în primăvara anului 2022. Editura a semnat deja un acord cu Houghton Mifflin Harcourt Books & Media pentru publicarea în limba română a volumului.
În "Fourteen Days", un grup de vecini se adună pe acoperişul clădirii în care locuiesc, în Manhattanul pustiit la debutul pandemiei de coronavirus, şi îşi împărtăşesc amintiri şi întâmplări dintre cele mai surprinzătoare, mai intime, mai terifiante şi mai înduioşătoare.
Volumul este rezultatul unei colaborări propusă chiar de Atwood. Între cei care au contribuit se numără Angie Cruz, Emma Donoghue, Dave Eggers, Diana Gabaldon, Tess Gerritsen, John Grisham, Maria Hinojosa, CJ Lyons, Celeste Ng, Mary Pope Osborne, Ishmael Reed, Hampton Sides, Nafissa Thompson-Spires şi Monique Truong.
Fiecare dintre autorii invitaţi creează câte un personaj care spune o poveste în palimpsest creativ rar întâlnit în peisajul literaturii americane.
În cadrul colecției Corint Fiction au mai fost publicate: "Mireasa hoţomană", "Alias Grace" şi "Femeia-oracol", acesta din urmă în curs de retipărire.
Secretarul de stat în cadrul Ministerului Educaţiei Maria Ştefania Manea a declarat că 50% dintre angajații dinsistemul de învăţământ, adică mai mult de o jumătate, au fost vaccinaţi anti-COVID până în prezent, la nivel naţional.
"La nivel naţional, procentul cadrelor didactice vaccinate este unul îmbucurător, dacă ar fi să ne raportăm şi la procentul personalului auxiliar şi personalului nedidactic, vorbim de peste 50% din angajaţii unităţilor de învăţământ care la acest moment sunt vaccinaţi. Suntem a doua categorie socio-profesională, după medici, vaccinaţi într-un procent atât de mare. Pentru a reveni însă la această normalitate atât de dorită de noi toţi, profesori, elevi părinţi deopotrivă, evident că procentul ar trebui să crească şi noi constatăm, cel puţin în ultimele zile, că ne aflăm pe un platou, însemnând că nu mai creşte numărul de profesori care participă la vaccinare. Şi în felul acesta se prea poate ca dorinţa noastră de reîntoarcere la şcoală să fie îngreunată de acţiunile pe care le întreprindem. (...) La nivel naţional ne aflăm la următoarea cifră: peste 150.000 dintre angajaţii din învăţământ (au fost vaccinaţi anti-COVID n.r.), procentul acesta de peste 50%", a declarat Maria Ştefania Manea.
Până acum au fost vaccinate 49,60% dintre cadrele didactice, 57,59% dintre cadrele didactice auxiliare şi 49,84 % din personalul nedidactic.
Dacă în urmă cu două luni, la nivelul întregii țări, mai puțin de jumătate dintre profesori erau de acord să se imunizeze, acum procentul celor care s-au vaccinat sau sunt programați să o facă se apropie de 70%.
În urmă cu două zile, Ministrul Educației a anunțat că analizează ipoteza potrivit căreia profesorii care nu doresc să se vaccineze să predea doar online. Sorin Cîmpeanu a spus că părinții presează în număr mare pentru vaccinarea cadrelor didactice.
"E o presiune din ce în ce mai mare din partea părinților, sigur, fiecare e îndreptățit să aibă propriile îngrijorări, de a solicita reluarea școlii cu prezență fizică doar cu cadrele didactice vaccinate.
Este această presiune care s-ar putea să ne ducă la un moment dat… cu tot dragul, colegii cadre didactice care nu sunt vaccinate vor preda online, chiar dacă în școala respectivă vor fi activități cu prezență fizică. Este o ipoteză, e bine să ne gândim la toate ipotezele. Depinde cât de mare va fi presiunea în acest sens, justificată, dintr-o perspectivă. Perspectivele sunt multiple.", a afirmat ministrul Educației la Ploiești.
La scurt timp, Alianța Părinților a infirmat așa-zisele presiuni făcute la minister.
"Considerăm că avem de-a face cu o stratagemă menită să impună obligativitatea vaccinării unei categorii sociale, deși un atare act ar încălca flagrant libertatea și dreptul persoanei de a dispune de ea însăși", a transmis alianța.
Secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar din Ministerul Educaţiei, Sorin Ion, a declarat, miercuri, că una dintre cele mai mari probleme este lipsa cadrelor medicale în şcoli, mai ales în mediul rural, ceea ce face inclusiv ca utilizarea testelor rapide de depistare a virusului SARS-CoV-2 să fie foarte redusă.
"Una din cele mai importante probleme ridicate la întâlnirea de astăzi (...) a fost cea a cadrelor medicale şcolare. Este o problemă la nivel naţional care se confirmă şi aici. În principiu, unităţile şcolare din mediul rural nu au şi este aproape imposibil să prevadă într-un viitor apropiat resursa umană, ceea ce face aproape imposibilă activitatea de testare a elevilor. În acest moment, în ţară sunt distribuite peste 1 milion de teste rapide, utilizate în proporţie de 2-3%, una din cauze fiind lipsa personalului medical. Aceasta înseamnă că în viitorul apropiat, statul român ar trebui să ia măsuri în acest sens şi fiecare unitate şcolară să ştie cărui medic şi asistent medical i se poate adresa", a declarat Sorin Ion, într-o conferinţă de presă.
În opinia sa, problema nu se poate rezolva foarte rapid, pentru că lipsa personalului medical este una generală, nu doar în sistemul de educaţie.
"Există bază legală ca în fiecare localitate unul din medicii de familie să preia sarcina de medic şcolar, încheind un contract cu primăria. Dacă există dorinţă, problema aceasta s-ar putea rezolva în multe situaţii. Ştiu însă că există şi localităţi din ţară unde nu există niciun medic de familie, iar acolo nu ştiu ce soluţii am putea găsi. Ne-am bucura dacă în urma campaniei noastre am putea obţine un rezultat şi în această zonă", a spus Sorin Ion.
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat, marți, că vaccinarea este un act voluntar, dar și de responsabilitate, fiind singura soluție pentru încheierea crizei sanitare.
"Vaccinarea este singura soluţie, cred că pentru oricine are un raţionament logic, pentru a încheia, rezolva această criză sanitară. (...) Vaccinarea este un act voluntar, un act de responsabilitate. Înţelegem foarte bine, sunt colegi care au afecţiuni de ordin medical care îi împiedică să se vaccineze. Înţelegem şi reticenţele, reticenţe pe fond şi reticenţe generate de tot ceea ce se promovează în ultimul timp vizavi de un anumit tip de vaccin", a spus ministrul, într-o conferinţă organizată la Ploiești.
Ministrul a ținut să precizeze că încurajează vaccinarea cu orice tip de vaccin anti-COVID. Acesta a afirmat că în familia sa sunt cadre didactice care s-au imunizat atât cu Pfizer, cât și cu AstraZeneca.
"E o presiune din ce în ce mai mare din partea părinților, sigur, fiecare e îndreptățit să aibă propriile îngrijorări, de a solicita reluarea școlii cu prezență fizică doar cu cadrele didactice vaccinate.
Este această presiune care s-ar putea să ne ducă la un moment dat… cu tot dragul, colegii cadre didactice care nu sunt vaccinate vor preda online, chiar dacă în școala respectivă vor fi activități cu prezență fizică. Este o ipoteză, e bine să ne gândim la toate ipotezele. Depinde cât de mare va fi presiunea în acest sens, justificată, dintr-o perspectivă. Perspectivele sunt multiple.", a afirmat ministrul Educației.
Ministerul Educației anunță lansarea campaniei naționale ”Vaccinare și testare pentru învățare”.
În fiecare județ, vor fi organizate conferințe și webinarii pentru informarea elevilor, cadrelor didactice și a părinților privind necesitatea diminuării efectelor pandemiei de COVID-19 prin vaccinarea voluntară a personalului din învățământ și testarea elevilor și a angajaților.
"Principiul de bază al acestei campanii de promovare este acela conform căruia educația te învață să te protejezi de opinii neconsolidate, de prejudecăți, de știri false și de manipulare. Acordul de parteneriat semnat astăzi constituie o premisa a asumării unui set de acțiuni convergente, care să susțină reîntoarcerea copiilor/elevilor la școală, cu prezența fizică, de îndată ce evoluția epidemiologică va permite acest lucru, precum și extinderea și eficientizarea programului de educație remediala destinat recuperării pierderilor educaționale generate de predarea online impusă de pandemia de Covid-19", arată Ministerul Educației.
Error: No articles to display