Ministerul Finanțelor anunță că economia României a intrat într-o etapă de stabilizare și reechilibrare macroeconomică, pe fondul reducerii deficitului bugetar, temperării dezechilibrelor externe și revenirii investițiilor străine.
Potrivit datelor aferente primului trimestru din 2026, deficitul bugetar s-a redus la 21 de miliarde de lei, față de 43,6 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut. Ca pondere în economie, deficitul a coborât la 1,03% din PIB, de la 2,28% în martie 2025.

Veniturile bugetare au crescut cu 12,3%, până la 158,76 miliarde de lei, susținute în principal de încasările din TVA, impozitul pe venit și taxele pe proprietate. În același timp, cheltuielile totale au scăzut nominal cu 2,8%, pe fondul unui control mai strict al utilizării resurselor publice.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România se află pe o „traiectorie de stabilizare”, subliniind însă că menținerea acestor progrese depinde de un cadru economic și politic predictibil.

Pe partea externă, deficitul de cont curent a continuat să crească în 2025, dar într-un ritm mult mai redus, de 3,4%, față de 34,4% în 2024. În același timp, deficitul comercial s-a diminuat ușor, cu 1,4%, evoluții care indică începutul unui proces de reechilibrare.

Un alt semnal pozitiv vine din zona investițiilor străine directe, care au crescut cu peste 45% în 2025, până la aproximativ 8,1 miliarde de euro, după doi ani de scăderi consecutive. Tendința s-a menținut și în primele luni ale anului 2026.
În privința investițiilor publice, datele arată o creștere a finanțărilor din fonduri europene și din Planul Național de Redresare și Reziliență, în timp ce investițiile din surse naționale au scăzut, pe fondul plăților excepționale efectuate anul trecut și al întârzierilor bugetare de la începutul anului.
Per ansamblu, autoritățile apreciază că modelul economic începe să se reorienteze de la consum alimentat de deficit către investiții, producție și utilizarea fondurilor europene, evoluție considerată esențială pentru o creștere sustenabilă. Ministerul Finanțelor avertizează însă că aceste progrese rămân sensibile la evoluțiile interne și externe și subliniază necesitatea continuării reformelor și a menținerii stabilității economice.

Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat joi declasificarea a peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani ai tranziției postcomuniste, aflate în arhivele MAE, care vizează evenimente majore precum alegerile din mai 1990, mineriadele sau relațiile externe ale României din acea perioadă.

Potrivit oficialului, este vorba despre 5.376 de dosare, grupate în 768 de mape de arhivă și însumând aproximativ 100 de metri liniari de documente, reprezentând „cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice scoase de sub clasificare” pentru perioada de după Revoluția Română din 1989.
„Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României. Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, iar în lipsa informațiilor cresc conspirațiile și neîncrederea”, a transmis ministra, într-un mesaj publicat pe platforma X.
Documentele care urmează să fie făcute publice includ teme precum reacțiile din Uniunea Sovietică la evenimentele din decembrie 1989, Reunificarea Germaniei, relațiile bilaterale privind statutul Regele Mihai I al României, precum și negocieri privind tratate de colaborare și bună vecinătate.
Oficialul a precizat că aceste documente nu mai aveau statut de secret de stat de peste un deceniu, iar procesul de declasificare va continua, fiind urmat de digitalizarea și publicarea lor pentru accesul publicului larg.
„O democrație matură nu se teme de propria istorie. O publică și o pune la dispoziția cetățenilor”, a mai afirmat Țoiu.
Proiectul de Hotărâre de Guvern privind declasificarea documentelor a fost publicat săptămâna trecută în transparență decizională pe site-ul MAE.

Arborii uscați sau în stadiu avansat de declin biologic reprezintă un risc real de cădere , în special în condiții meteo nefavorabile. Crengile și trunchiul pierd rezistența și pot ceda oricând punându-ne în pericol.

Colegii noștri intervin pentru îndepărtarea acestora.

Tăierea unui copac nu este niciodată o veste bună. Dar între un copac uscat, care poate cădea peste un trecător sau peste o mașină, și siguranța publică, alegerea este clară.

Ne puteți semnala și dumneavoastră astfel de cazuri pe care colegii noștri le vor verifica și le vor introduce în planificatorul de intervenții

În timp scurt am redat comunității acest loc, punând lucrurile în ordine: curățenie, verdeață, alei refăcute și un spațiu mai prietenos pentru oameni.

De la un loc abandonat, la un loc civilizat.

Un alt exemplu că se poate interveni rapid, cu rezultate vizibile. Și nu este vorba doar de o reamenajare. Este nevoie de o schimbare de atitudine a întregii administrații. La asta lucrăm în primul rând.

Mulțumesc domnului consilier local Andrei Trandaș pentru implicare- Rareș Hopincă, Primarul Sectorului 2