Investițiile la Spitalul Județean Galați continuă. Autoritățile gălățene anunță că a fost încheiată prima etapă din cadrul proiectului de peste 3 milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru modernizarea Policlinicii vechi. Lucrarea a fost comandată de Consiliul Județean Galați.

„Pentru că sănătatea este prioritară, pacienții cu cancer, dar și cei care necesită tratamente urologice sau suferă de alte boli, nu mai puteau aștepta. Am grăbit lucrările tocmai pentru a le oferi tratamente într-un spațiu sigur, modern și dotat cu aparatură performantă. Astfel, au fost reabilitate complet spațiile medicale de la etajele 1 și 2”, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Fotea mai anunțat că „la etajul 1 au fost amenajate spații moderne pentru Oncologie medicală și servicii tratament chimioterapie, s-au creat spații speciale pentru Litotriție, iar cabinetele de Urologie, Ginecologie, Chirurgie generală și Chirurgie plastică au fost relocate în condiții mai bune”.

La etajul 2 funcționează Compartimentul de endoscopie, iar cabinetele de Neurochirurgie, ORL, Psihiatrie, Chirurgie vasculară și Chirurgie toracică sunt complet reabilitate.

În curând „va fi dat în folosință și parterul Policlinicii, unde vor fi relocate cabinetele de Reumatologie (ambulatoriu) și Chirurgie buco-maxilo-facială, tot în spații moderne, dotate la standarde europene”, a mai transmis Costel Fotea

Tot în cadrul acestui proiect, au fost achiziționate aproximativ 450 de echipamente medicale de ultimă generație, dintre care unele au fost date în folosință, iar celelalte urmează să fie livrate în scurt timp.
De asemenea, Spitalul Județean Galați dispune de cel mai performant robot din România pentru prepararea citostaticelor – complet automatizat, eliminând riscul de eroare umană și protejând atât pacienții, cât și personalul medical.

Diana Buzoianu, ministra USR a Mediului, anunță că a trimis spre Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) contractul de mandat al viitorului director general interimar al Romsilva, în care a propus un standard minimal, astfel încât să fie asigurate în procesul de numire transparența și obiectivitatea.

Demersul vine în contextul în care zilele acestea va fi numit Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, în urma concursului lansat anul trecut.

„Evident, legea nu prevede nicio minimă transparență de cum urmează să fie făcută numirea unui director general interimar de către CA. Oare de ce? În acest context, deja circulă vestea pe la colțuri cine ar fi numit imediat după semnarea mandatelor din CA. Nu pot fi de acord cu așa ceva, așa că am trecut în contractul de mandat, trimis la aviz pentru AMEPIP, un standard minim de măcar 5 zile anunțat public anterior că se va numi un director general interimar (CA-ul fiind obligat să lanseze imediat în paralel concurs pentru a se ocupa postul conform OUG 109/2011). Astfel, orice persoană interesată, cu un CV serios, va putea fi luată în calcul. Am adăugat și că aceste CV-uri trebuie analizate și selecția făcută trebuie argumentată în sensul celor mai bune competențe dintre toate persoanele care au aplicat pentru acest post”, a explicat Diana Buzoianu.

Președinții curților de apel condamnă atacurile purtate în mod susținut la adresa judecătorilor din România. Ei susțin că astfel este afectată forța puterii judecătorești în raporturile cu celelalte două puteri, în special cu cea executivă, sub pretextul „reformei” pensiilor.

Mesajul a fost trimis printr-un comunicat de presă. Președinții curților de apel spun că dezbaterile recente au fost marcate de discursuri agresive, generalizări nedrepte și etichetări care urmăresc să alimenteze o atitudine ostilă față de sistemul judiciar.

„Se ignoră voit faptul că statutul judecătorului are la bază standarde internaționale, nu naționale, generate de natura specifică a funcției, nivelul de responsabilitate, incompatibilitățile legale și interdicțiile profesionale, precum și de necesitatea asigurării independenței sale în raport de celelalte puteri ale statului. Este vădit că scopul real al acestei campanii, pornită și continuată susținut și agresiv în ultimele luni nu are, în realitate, drept scop principal reformarea pensiilor de serviciu, pentru a răspunde cerințelor Comisiei Europene, ci timorarea judecătorilor și distrugerea încrederii cetățenilor în actul de justiție, exact în momentul în care măsurile de austeritate preconizate de Guvern vor afecta milioane de cetățeni. În mod absolut previzibil, în perioadele de criză economică și austeritate, numărul litigiilor purtate între cetățeni și stat crește exploziv. Așa s-a întâmplat, de exemplu, după 2009, când litigiile generate de criza economică au fost de ordinul sutelor de mii. Aceste valuri imense de litigii au fost și vor fi gestionate de judecătorii aflați în activitate, ce trebuie să aibă independența reală și resursele necesare pentru a le soluționa corect și în termen rezonabil”, scrie în comunicatul de presă.
Președinții curților de apel mai consideră că „o justiție slăbită, cu resurse umane insuficiente și descurajate, atacată sistematic, de multe ori prin termeni pur si simplu abjecți, folosiți inclusiv de către oameni politici, într-o campanie bazată pe manipulare, minciună și ostilizarea populației nu profită cetățeanului, ce devine la rândul lui slab în raporturile sale cu statul. Mai mult, statul însuși devine slab și vulnerabil atunci când puterea judecătorească este sistematic atacată”.

Tendința clasei politice de a limita, pe diverse căi, accesul cetățenilor la justiție „este evidentă și este datoria noastră, ca judecători, să o demascăm ca atare”, mai spun semnatarii documentului.

„În pandemie, au existat două decizii ale Curții Constituționale prin care se cerea legiuitorului să modifice legea pentru a permite cetățenilor să aibă acces la justiție, fapt ignorat cu desăvârșire de acesta. Accesul cetățenilor la justiție pentru apărarea drepturilor lor salariale a fost apoi sever limitat prin adoptarea OUG 62/2024, ce a avut ca efect blocarea cursului proceselor în fața instanțelor de fond și sufocarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin sute de cereri de pronunțare a hotărârilor preliminare în astfel de cauze. În momente dificile, când drepturile cetățenilor pot fi afectate de măsurile statului, revine puterii judecătorești sarcina de a restabili legalitatea. Acest lucru poate fi făcut de judecători ce nu sunt dependenți de Guvern și nu sunt țintele unei campanii de ură promovate împotriva acestora. Dovada faptului că reforma pensiilor de serviciu este doar un pretext rezultă din chiar motivele invocate de Guvern, și anume faptul că, fără aceste modificări, România ar pierde 213 milioane de Euro, fonduri europene. Această afirmație este însă falsă!”, se arată în comunicat.

Documentul mai arată că suspendarea fondurilor a fost consecința pronunțării deciziei CCR 724/2024 prin care a fost anulată supraimpozitarea tuturor pensiilor de serviciu – nu doar a judecătorilor – fiind, deci, necesară „modificarea legii atât în acord cu decizia Curții Constituționale, cât și cu cerințele Comisiei în ceea ce privește cuantumul pensiilor în plată”.
În plus, în scrisoarea trimisă Guvernului de către Comisia Europeană se cere respectarea garanțiilor constituționale privind pensia de serviciu a magistraților, conform sursei citate.

„Subliniem faptul că reforma privind pensiile de serviciu ale magistraților a fost deja finalizată, vârsta de pensionare urmând a crește etapizat până la 60 de ani, iar cuantumul pensiei a fost limitat la cel al indemnizației. Această lege a fost adoptată după consultări cu Comisia Europeană, a fost validată prin Decizia nr. 467/2023 a Curții Constituționale și corespunde standardelor europene obligatorii și pentru statul român. Pensiile de serviciu ale judecătorilor nu sunt o invenție românească, ci derivă dintr-un statut ale cărui coordonate sunt unanim recunoscute la nivel european. Reamintim că, prin decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene din cauza C-762/23, obligatorie pentru toate statele membre al Uniunii Europene, se stabilește că pensia de serviciu a judecătorilor trebuie să fie cât mai apropiată de salariul în plată, pentru a asigura independența justiției sub componenta sa financiară. Publicarea, așadar, a unui proiect de lege direct de către Guvernul României, ce încalcă jurisprudența recentă a Curții Constituționale, fără nici un fel de consultări prealabile, însoțită de o campanie de presă de o agresivitate fără precedent îndreptată direct împotriva magistraților, are ca efect direct slăbirea puterii judecătorești în raporturile sale cu celelalte puteri și dezechilibrarea gravă a raporturilor dintre acestea. Subliniem, în același sens, și dubla măsură adoptată de către Guvern în modalitatea de comunicare publică și abordare a chestiunii pensiilor de serviciu. Dacă pentru magistrați aceasta s-a bazat pe manipulare susținută de un veritabil discurs public al urii, în cazul pensiilor de serviciu al militarilor – ce includ nu doar armata, ci și jandarmeria și serviciile de informații – ministrul de resort a subliniat că orice modificare trebuie făcută “cu foarte, foarte multă consultare și cu foarte multă transparență”, potrivit comunicatului transmis de președinții curților de apel din țară.

Președinții curților de apel remarcă faptul că „reacțiile instituționale prompte ale Consiliul Superior al Magistraturii, prin care sunt demontate informațiile false din mediul public, sunt fie ignorate, fie preluate și prezentate trunchiat, fapt ce demonstrează, o dată în plus, că scopul acestei campanii nu este acela al unei consultări loiale între puterile statului, ci slăbirea și subordonarea justiției”.
La final, președinții Curților de Apel solicită tuturor actorilor implicați să înceteze campania de subminare a independenței justiției și de demonizare a judecătorilor.

Premierul Ilie Bolojan a continuat consultările cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România, în contextul întâlnirilor de lucru organizate cu autoritățile locale pe tema reformei administrației publice locale.

”Suntem la jumătatea anului 2025 într-o situație dificilă, atât pe componenta de deficit bugetar, cât și pe cea de investiții aflate în derulare. Am început implementarea primului pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare și corectarea unor dezechilibre. Datele Ministerului Finanțelor ne arată că trebuie să continuăm această direcție. Așadar, pregătim cel de-al doilea pachet guvernamental care va cuprinde reforma administrației publice. Ținta noastră este să reducem cheltuielile cu personalul din administrația publică, să îmbunătățim încasarea impozitelor locale, să creștem eficiența serviciilor publice și să continuăm descentralizarea”, a afirmat premierul Ilie Bolojan.
Reprezentanții Guvernului și cei ai AMR au analizat propunerile privind reforma impozitării proprietăților, angajament asumat de România prin PNRR, reducerea numărului de angajați din administrația publică locală și creșterea performanței profesionale, activarea clauzei potrivit căreia bugetele de echilibrare a bugetelor locale se vor stabili proporțional cu nivelul de încasare a impozitelor.

Consultările Guvernului cu reprezentanții administrației publice locale vor continua în perioada următoare.

Din partea Guvernului, împreună cu premierul Ilie Bolojan, la consultările de la Palatul Victoria, au mai participat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila-Zoltán, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Petre-Florin Manole, și șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.