Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a declarat duminică seară, la Digi24, că Partidul Social Democrat va oficializa în următoarele zile candidatura pentru Primăria Municipiului București, precizând că este vorba despre „o decizie pur formală” în acest moment.

„În următoarele 2-3 zile, lucrul acesta îl va face și Partidul Social Democrat. Este normal să trăim într-o lume în care ne respectăm colegii, respectăm regulile. De aceea, așteptăm cu nerăbdare biroul permanent, probabil că va fi marți sau miercuri, și în interiorul Partidului Social Democrat vom tranșa acest subiect”, a spus Băluță.

Întrebat dacă decizia privind candidatura este deja clară, edilul a precizat că procesul este o simplă formalitate. „Evident, este o decizie pur formală în acest moment și așteptăm să o și implementăm”, a adăugat acesta.
Băluță a afirmat că își bazează candidatura pe rezultatele obținute în Sectorul 4, nu pe calcule politice, și a subliniat că experiența acumulată în ultimul deceniu reprezintă principala sa recomandare.

„Pe mine mă recomandă rezultatele pe care le-am obținut împreună cu comunitatea Sectorului 4 și cu echipa mea. Fie că discutăm despre spitale, metrou, școli sau planșeul Unirii, toate sunt obiective care au crescut nivelul de trai și au schimbat complet fața sectorului. Sectorul 4 a reușit, în acești 10 ani, să aducă pentru România peste 5 miliarde de euro, gestionând proiecte importante de infrastructură”, a afirmat primarul.

În ceea ce privește competiția electorală pentru Capitală, Băluță a apreciat că aceasta este benefică pentru bucureșteni. „Nu se pune problema să ne temem de o competiție. Este foarte bine că bucureștenii au de ales între oameni de calitate. Cu cât sunt mai mulți candidați valoroși, cu atât este mai bine”, a spus el.
Edilul a explicat și decizia de a-și devansa candidatura, deși anterior anunțase că va aștepta anul 2028. „Am re-evaluat decizia pe care o luasem inițial, aceea de a candida în anul 2028. Având în vedere statusul orașului și nevoile lui, consider că pot fi de ajutor comunității bucureștenilor. Obiectivul numărul unu este să depanăm acest oraș, pentru că sunt extrem de multe lucruri care nu funcționează”, a mai spus Daniel Băluță.

Președintele Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, a declarat duminică, la Digi24, că îl consideră pe Ciprian Ciucu un „primar viabil” pentru București, exprimându-și încrederea în capacitatea acestuia de a conduce administrația Capitalei.
„Domnul Ciprian Ciucu, având în vedere ceea ce a făcut în calitate de primar la sectorul 6, având în vedere experiența dânsului din toți acești ani, este un candidat care poate să pună la punct foarte multe lucruri în București și este un om în care eu personal am încredere”, a spus Ilie Bolojan.

Liderul liberal a evidențiat experiența administrativă a lui Ciucu și faptul că acesta a aplicat în Sectorul 6 modele de bune practici preluate din administrații europene. „A fost unul dintre puținii care a pus în practică aceste lucruri într-un sector. Și de-aia consider că ar fi un primar viabil pentru București”, a afirmat Bolojan.

El a subliniat, totodată, că performanța în administrația publică depinde mai mult de oameni decât de apartenența politică. „Din experiența mea, nu partidul politic este problema, totdeauna omul este o problemă. Oamenii sunt importanți”, a adăugat președintele PNL.
Organizația PNL București l-a desemnat duminică pe Ciprian Ciucu drept reprezentant al partidului pentru alegerile la Primăria Generală a Municipiului București, urmând ca desemnarea să fie validată după două etape procedurale la nivelul conducerii naționale a PNL.

Două orașe din România, București și Cluj-Napoca, au înregistrat în 2023 un nivel al PIB-ului pe locuitor care le plasează peste media Uniunii Europene și depășesc capitale vestice precum Madrid, Milano sau Roma, relevă datele publicate recent de Eurostat.

Bucureștiul a atins un PIB per capita de 87.400 PPS (unități de putere de cumpărare), mai mult decât dublu față de media europeană de 38.100 PPS, în timp ce Cluj-Napoca a ajuns la 43.500 PPS. Această performanță reflectă investițiile consistente, salariile mai ridicate și prezența tot mai mare a companiilor multinaționale în cele două orașe.
Bucureștiul devine un veritabil pol economic regional, iar Clujul se afirmă ca un centru IT și universitar de prim rang, cu o economie locală diversificată, comentează sursa citată.

La nivel european, regiunile Dublin (139.500 PPS) și South-West (137.300 PPS) din Irlanda, urmate de Wolfsburg (136.500 PPS) și Paris (126.900 PPS), conduc clasamentul prosperității, însă Bucureștiul și Clujul se situează clar peste majoritatea capitalelor din sudul Europei.

În același timp, datele evidențiază contrastul economic puternic din România: multe regiuni rămân sub media europeană, cu niveluri de sub 15.000 PPS pe locuitor, iar cele mai scăzute valori au fost înregistrate în zone precum Haskovo și Silistra, în Bulgaria, și Mayotte, Franța.

Experții subliniază că succesul Bucureștiului și al Clujului demonstrează că investițiile, educația și infrastructura pot transforma orașele în motoare ale prosperității regionale, în timp ce restul țării se confruntă cu decalaje semnificative.
Această situație scoate în evidență atât potențialul economic al României, cât și necesitatea unor politici coerente de dezvoltare regională pentru reducerea inegalităților interne.

Un control derulat de Corpul de Control al Ministerului Mediului la Administrația Națională Apele Române a scos la iveală pierderi de peste 450 de milioane de euro din fondurile PNRR, investiții blocate și deficiențe grave de management, potrivit unui raport prezentat de ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Verificările au fost declanșate în urma unor sesizări privind blocajele administrative și pierderea masivă a finanțărilor europene destinate proiectelor de apărare împotriva inundațiilor. Dintr-o alocare inițială de 557,8 milioane de euro pentru șapte proiecte majore, Apele Române au pierdut peste 80% din fonduri în urma renegocierilor cu Comisia Europeană.

Cel mai mare proiect, dedicat modernizării infrastructurii critice de apărare – baraje, poldere și diguri –, evaluat la 340 de milioane de euro, a fost redus cu 90%. Din 13 baraje, 13 poldere și peste 400 de kilometri de diguri planificate, au mai rămas finanțate doar un baraj și un polder, ambele în județul Bihor, în valoare totală de aproximativ 33 de milioane de euro.
„Acest control a fost necesar pentru a înțelege cum a ajuns o instituție esențială să piardă fonduri uriașe care ar fi trebuit să protejeze comunități întregi de inundații. Vorbim despre bani care puteau fi transformați în baraje, diguri și lucrări concrete, dar care s-au pierdut din cauza unei conduceri care nu a reușit să construiască capacitatea necesară în teritoriu de a gestiona aceste proiecte. Vom lua măsurile ca această realitate să nu se mai întâmple și pe viitor”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Raportul constată întârzieri majore în procedurile de achiziție, documentații tehnice refăcute în buclă, lipsă de coordonare între structuri și o slabă asumare managerială. În plus, fostul director general și mai mulți directori ai administrațiilor bazinale și-au semnat singuri deciziile de numire în echipele de implementare a proiectelor, obținând sporuri salariale între 10% și 50%. În total, peste 500 de angajați au beneficiat de sporuri pentru gestionarea fondurilor europene, deși majoritatea proiectelor au fost pierdute.

„Rezultatele sunt fără echivoc: sute de milioane de euro pierdute, investiții ratate și sute de angajați recompensați fără rezultate. Reforma ANAR va însemna eficiență și profesionalism”, a mai spus ministra.

În urma raportului, Ministerul Mediului a propus reorganizarea completă a structurilor care gestionează proiectele din PNRR. Departamentul PNRR din aparatul central va fi desființat, iar personalul va fi redistribuit în teritoriu, unde există nevoia reală de expertiză. Din cei peste 500 de angajați care primesc în prezent sporuri, doar aproximativ 100 vor rămâne implicați în proiectele active, confirmate de Comisia Europeană.
Ministerul a cerut ANAR recuperarea sumelor încasate nejustificat de personalul care nu a avut activități reale de implementare și identificarea unor surse alternative de finanțare pentru lucrările critice de protecție împotriva inundațiilor.

În paralel, va fi introdus un mecanism de monitorizare strictă, cu raportare semestrială privind stadiul investițiilor, cheltuielile și termenele asumate.
„Banii europeni trebuie transformați în rezultate vizibile, nu în funcții și sporuri. În perioada următoare, Apele Române vor trece printr-un proces real de reconstrucție, în care competența și transparența vor fi singurele criterii de lucru. Oamenii de bună credință și cu experiență din instituție, care au fost ignorați în ultimii ani, vor fi baza de temelie de la care pornim această reformă”, a subliniat ministra Diana Buzoianu.