- Sunteți aici:
-
Acasă
- Comunicate
A început montarea primelor grinzi la pasajul suprateran care se construiește pe una dintre cele mai aglomerate artere din Oradea, Calea Aradului, la ieșirea spre Arad (DN 79). În total, vor fi montate 25 de grinzi. În paralel, se lucrează la rampele de acces. Stadiul lucrărilor a ajuns la 65%.
Pasajul va avea o lungime totală de 535 de metri și este construit peste sensul giratoriu existent care asigură accesul la centrele comerciale din zonă. Valoarea lucrărilor este de 25.384.126,30 lei, fără TVA.
Consiliul Județean Bihor construiește în total 8 pasaje subterane și supraterane pentru fluidizarea traficului în cele mai aglomerate intersecții din Bihor.
Proiectul privind Centura Orașelor Pucioasa și Fieni a mai trecut o etapă esențială: a fost obținut, pentru faza D.T.A.C., Avizul Consiliului Tehnico-Economic al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
Următorii pași vizează finalizarea proiectului tehnic, obținerea Autorizației de Construire și începerea lucrărilor.
Este vorba despre primul drum cu patru benzi construit în județul Dâmbovița, cu o lungime de 12,68 km, iar valoarea totală a proiectului se ridică la 686.000.000 lei.
Noua centură va schimba în totalitate circulația în Pucioasa și Fieni, eliminând traficul greu din orașe, reducând aglomerația, sporind siguranța rutieră și încurajând investițiile în județul nostru
Preşedintele României, Nicuşor Dan, a anunţat că deplasarea oficială pe care urmează să o facă în Statele Unite ale Americii va avea loc, cel mai probabil, în cursul acestui an, însă fără un calendar fixat deocamdată. Şeful statului spune că nu doreşte o vizită „de protocol”, ci una care să aducă beneficii reale României, mai ales în plan economic.
„Există invitaţia, dar nu vreau să mergem doar pentru o poză. Discuţiile sunt pe mai multe paliere – energie, colaborări economice, investiţii – şi îmi doresc ca această vizită să aibă conţinut, nu doar simbol”, a declarat Nicuşor Dan, joi seară, la Digi 24.
Preşedintele a precizat că nu este exclus ca vizita să aibă loc în primăvară sau la începutul verii: „Foarte probabil va fi anul acesta. Că e martie, aprilie sau iunie, vedem”.
Eurodeputatul Victor Negrescu a anunțat că a propus, cu sprijinul social-democraților europeni, introducerea unei taxe la nivelul Uniunii Europene asupra companiilor din industria de pariuri și jocuri de noroc online, ca sursă alternativă de finanțare pentru educație și politici de tineret.
Potrivit acestuia, Uniunea Europeană nu dispune în prezent de suficiente resurse financiare pentru a acoperi nevoile actuale ale statelor membre, inclusiv ale României, iar o parte dintre propunerile analizate pentru creșterea veniturilor ar putea afecta direct anumite țări.
În acest context, Victor Negrescu a precizat că, împreună cu intergrupul Parlamentului European privind educația, a depus un amendament la raportul referitor la viitorul Cadrului Financiar Multianual, semnat de peste 20 de eurodeputați, prin care se solicită alocarea a 20% din viitorul buget european pe termen lung pentru educație și formarea competențelor.
Inițiatorii argumentează că industria pariurilor online generează anual venituri de ordinul sutelor de miliarde de euro și beneficiază de piața unică europeană, în condițiile în care nu există un cadru comun de reglementare la nivelul UE. Diferențele mari de taxare între statele membre, lipsa unor standarde comune pentru protecția minorilor și prevenirea dependenței, precum și combaterea insuficientă a evaziunii și activităților ilegale sunt alte probleme semnalate.
Propunerea vizează introducerea unor reguli europene clare, combaterea activităților ilegale și aplicarea unui mecanism de taxare suplimentară bazat pe profiturile companiilor, fără a taxa direct cetățenii. Fondurile colectate ar urma să fie direcționate către educație, politici de tineret, dezvoltarea competențelor digitale și măsuri de prevenție.
Guvernul a adoptat vineri o ordonanță pentru modificarea OUG nr. 70/2022 privind prevenirea neregulilor și a dublei finanțări în gestionarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), actul normativ introducând noi mecanisme de control și sancțiuni menite să întărească lupta împotriva fraudei.
Potrivit noilor reglementări, autoritățile pot aplica reduceri procentuale și corecții financiare proporționale cu gravitatea abaterilor constatate în derularea proiectelor finanțate din fonduri PNRR.
Ordonanța stabilește cuantumul corecțiilor pentru contractele de furnizare de produse, prestare de servicii sau execuție de lucrări finanțate din PNRR, încheiate de beneficiari privați care nu au obligația respectării legislației achizițiilor publice. În aceste situații, corecțiile financiare se aplică asupra sumelor solicitate la plată sau deja plătite și pot varia între 5.000 și 15.000 de lei, în funcție de gravitatea neregulilor.
Sumele astfel stabilite vor fi recuperate din conturile bugetare aferente fondurilor europene.
Totodată, structurile de control au obligația de a raporta imediat orice suspiciune de fraudă sau conflict de interese către Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF), Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Parchetul European (EPPO). Neregulile grave vor fi raportate Comisiei Europene prin platforma AFIS-IMS.
După intrarea în vigoare a ordonanței, autoritățile competente au la dispoziție un termen de 10 zile lucrătoare pentru modificarea procedurilor de management și control. Dosarele de constatare aflate deja în curs vor fi soluționate conform legislației în vigoare la data inițierii acestora.
Prin aceste măsuri, Guvernul susține că România își consolidează cadrul de prevenire și control al fraudelor și urmărește asigurarea utilizării corecte și eficiente a fondurilor europene din PNRR, în conformitate cu angajamentele asumate față de Comisia Europeană.
Guvernul a aprobat o ordonanță prin care telemedicina este introdusă într-un cadru legal clar și funcțional, fiind definite tipurile de servicii medicale care pot fi furnizate la distanță, precum și situațiile în care consultația față în față rămâne obligatorie.
Actul normativ stabilește condițiile în care pot fi oferite servicii precum teleconsultația, teleradiologia, telexpertiza sau telemonitorizarea, urmând ca aplicarea concretă să fie detaliată prin acte normative subsecvente. Potrivit Guvernului, reglementările vizează asigurarea unei decizii medicale sigure, fundamentate și protejate din punct de vedere profesional.
Clarificarea cadrului legal pentru telemedicină urmărește aplicarea unitară a regulilor la nivel național, creșterea predictibilității pentru furnizorii de servicii medicale și reducerea riscurilor juridice și profesionale. Totodată, măsura are ca obiectiv îmbunătățirea accesului pacienților la servicii medicale, în condiții de siguranță și responsabilitate.
Prin aceeași ordonanță, Guvernul a decis ca proba scrisă a examenului pentru obținerea titlului de medic, medic stomatolog și farmacist specialist să se desfășoare cu subiecte unice la nivel național, pentru fiecare specialitate. Măsura va fi aplicată începând cu semestrul al doilea al anului 2026.
Executivul precizează că amânarea aplicării examenului cu subiecte unice este determinată de considerente organizatorice și logistice, fiind necesară pregătirea infrastructurii, a procedurilor și a resurselor umane în mod uniform, la nivelul tuturor centrelor universitare.
Autoritățile susțin că această schimbare va permite organizarea examenelor în condiții de egalitate și echitate între candidați, va contribui la standardizarea nivelului profesional al specialiștilor din sistemul medical și va alinia România la tendințele internaționale în evaluarea profesională din domeniul sănătății.
Liceul Teoretic “Anastasie Bașotă” este o instituție cu rădăcini adânci în istoria învățământului românesc și reprezintă un simbol al educației din mediul rural din nordul Moldovei.
Numele liceului îl omagiază pe Anastasie Bașotă, boier filantrop și logofăt, care, în anul 1838 a pus bazele primei școli cu internat pentru copiii de țărani și a lăsat prin testament fonduri pentru înființarea unei instituții liceale destinate pregătirii tinerilor pentru învățământul superior.
Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean, felicită administrația publică locală din Pomârla pentru implicarea activă în susținerea și continuarea tradiției formării tinerilor, prin îmbinarea valorilor istorice cu cele ale educației moderne și prin pregătirea elevilor pentru provocările academice și profesionale ale viitorului.
Cu mare bucurie am participat la lucrările Adunării Eparhiale, alături de academicianul Gheorghe Păun, de vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Adrian Dumitru Bughiu, de administratorul public al județului, Cristian Puiu, precum și de ceilalți membri și invitați.
A fost o ședință de bilanț cu rezultate prodigioase, desfășurată sub semnul spiritului de arhitect al lăcașelor de cult și al consolidării credinței în județul nostru, spirit cu care este binecuvântat Înaltpreasfintitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului.
Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului se află pe primul loc în Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia în ceea ce privește accesarea fondurilor europene, la o distanță considerabilă față de celelalte județe. Vocația de constructor aparține celor care gândesc pe termen lung. Din această funcție vremelnică, îmi doresc să aduc și eu o mică contribuție la ceea ce Înaltpreasfinția Sa construiește pentru județul Argeș.
Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, a participat astăzi la inaugurarea celei de-a patra clinici MedLife din municipiu, o unitate medicală modernă situată lângă Spitalul Municipal, dedicată conceptului de longevitate și prevenție.
„Sunt indicatori de performanță care demonstrează câtă nevoie are comunitatea arădeană și, în general, vestul țării, de servicii medicale private de bună calitate, complementare celor oferite de spitalul public. Felicit întreaga echipă Genesys și MedLife — manageri, medici și personal auxiliar — pentru profesionalismul cu care abordează sănătatea Aradului!”, a declarat Iustin Cionca.
25 de localități din județul Galați vor beneficia, în perioada următoare, de investiții în valoare totală de 113,45 milioane de lei, prin 32 de proiecte finanțate de Administrația Fondului de Mediu, au anunțat autoritățile județene.
Potrivit Consiliului Județean Galați, investițiile vizează modernizarea rețelelor de iluminat public, precum și a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare. „Sunt investiții care vor aduce siguranță, confort și un trai mai bun pentru oameni”, a declarat președintele CJ Galați, Costel Fotea.
Primele contracte de finanțare, în valoare de 86,5 milioane de lei, au fost semnate joi, la sediul Consiliului Județean Galați, în prezența președintelui AFM, Florin Bănică. Acestea vizează 27 de proiecte derulate în 22 de localități.
Din total, 31,1 milioane de lei sunt alocate pentru 22 de proiecte de iluminat public în 20 de localități, iar 55,45 milioane de lei pentru cinci proiecte de apă și canalizare în localitățile Cavadinești, Cosmești, Foltești, Poiana și Schela.
După aprobarea bugetului AFM, județul Galați urmează să primească finanțări suplimentare de 38,97 milioane de lei pentru alte cinci proiecte. Municipiul Galați va beneficia de 30 de milioane de lei pentru lucrări de apă și canalizare și de șase milioane de lei pentru modernizarea iluminatului public, iar localitățile Fundeni, Priponești și Piscu vor primi fonduri pentru iluminatul public.
Președintele Consiliului Județean Galați a subliniat că investițiile sunt destinate îmbunătățirii serviciilor publice și creșterii calității vieții în comunitățile locale.
Citeşte mai mult ...
România intră într-o nouă etapă a conectării la marile rețele de transport ale Europei, după ce astăzi a fost semnat contractul pentru ultimul tronson al Drumului Expres Arad–Oradea. Este vorba despre Lotul 3, în lungime de 47,07 kilometri, care închide complet traseul de mare viteză dintre cele două orașe din vestul țării.
Anunțul a fost făcut de Cristian Pistol, șeful CNAIR, care a precizat că, odată cu acest contract, întreaga conexiune Arad–Oradea este acoperită de contracte de execuție. „Este un moment esențial, care marchează faptul că întreaga conexiune de mare viteză dintre Arad și Oradea este acum acoperită de contracte de execuție”, a transmis acesta.
Lucrările pentru Lotul 3 vor fi realizate de constructorul turc NUROL İnşaat ve Ticaret A.Ş., care are la dispoziție 24 de luni pentru finalizare. Valoarea contractului este de 2,85 miliarde de lei, fără TVA, iar execuția se face în baza contractului FIDIC Roșu. Proiectul este finanțat prin Programul Transport 2021–2027.
Tronsonul va include 29 de structuri, printre care se remarcă pasajul de la km 108+925, cu o lungime de 592 de metri, care va traversa calea ferată și DJ709B. Drumul Expres Arad–Oradea este parte a coridorului rutier european strategic ce va lega Marea Baltică de Marea Neagră și Marea Egee.
Întregul drum expres are o lungime de 120,47 km și este împărțit în trei loturi. Lotul 1, cu 33,7 km și un drum de legătură de 5,3 km la DN79 – Salonta, a fost semnat pe 28 mai 2025. Lotul 2, cu 39,7 km și un drum de legătură de 10 km până la granița cu Ungaria, a fost contractat pe 23 septembrie 2025. Lotul 3, semnat astăzi, 29 ianuarie 2026, are 47,07 km și include drumul de legătură cu zona industrială Arad Vest, de 2,9 km.
Activele combinatului siderurgic Liberty Galați vor fi scoase la vânzare pentru suma de 690 de milioane de euro, în cadrul unei licitații internaționale programate pe 12 martie, după ce planul de restructurare a companiei a fost aprobat de comitetul interministerial, au declarat surse din industrie.
„Licitația internațională va avea loc pe 12 martie. Regulamentul de vânzare și caietul de sarcini vor fi finalizate până luni, iar garanția de participare va fi de 7%”, a declarat Remus Borza, președintele Euro Insol, administratorul concordatar al combinatului, citat de Ziarul Financiar.
Evaluarea activelor a fost realizată de compania românească Darian. Până în prezent, 13 investitori și-au exprimat interesul pentru preluarea activelor Liberty Galați.
Printre potențialii cumpărători se numără grupuri industriale din India, China, Turcia, Ucraina și Irak, precum și o companie românească – UMB Grup, deținută de Dorinel Umbrărescu. Pe listă se mai află JSW Steel și Jindal Group (India), DeLong Steel (China), KMC Steel (Turcia), Galiawa Group (Irak) și Metinvest (Ucraina), grup controlat de miliardarul Rinat Akhmetov. Metinvest este deja prezent în România, după achiziția ArcelorMittal Tubular Products Iași, finalizată în decembrie 2025.
Liberty Galați, controlată de grupul Liberty al investitorului indiano-britanic Sanjeev Gupta, a intrat în concordat preventiv în martie 2024, pentru a evita falimentul. De atunci, activitatea combinatului a fost sever redusă. Aproximativ 3.300 de angajați au fost trimiși în șomaj tehnic, iar în prezent mai puțin de 200 mai lucrează efectiv. Salariile nu au mai fost plătite de peste două luni și jumătate.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, compania a raportat în 2021 o cifră de afaceri de peste 9,3 miliarde de lei și un profit de circa 1,36 miliarde de lei, însă a intrat ulterior pe pierdere. În 2023, pierderile au depășit 2,2 miliarde de lei, iar cifra de afaceri a scăzut la 3,65 miliarde de lei. În 2024, cifra de afaceri s-a redus la aproximativ 2,1 miliarde de lei, cu pierderi de peste 1,6 miliarde de lei.
Statul este unul dintre principalii creditori ai combinatului, prin ANAF, care are de recuperat circa 150 de milioane de euro, și EximBank, cu aproximativ 300 de milioane de euro. Recuperarea acestor sume depinde de succesul procedurii de vânzare.
Guvernul a constituit, în septembrie 2024, un comitet interministerial pentru gestionarea situației Liberty Galați, combinatul fiind considerat strategic pentru industria construcțiilor, sectorul naval și marile proiecte de infrastructură.
Alexandru Rogobete a anunțat că ordonanța privind telemedicina a fost pusă în transparență publică, oferind un cadru legal clar, coerent și aplicabil pentru furnizarea serviciilor medicale la distanță.
Rogobete subliniază că telemedicina este un instrument util, dar nu poate înlocui complet consultațiile față în față, deoarece nu toate specialitățile și situațiile clinice pot fi gestionate în siguranță de la distanță. Ordonanța definește tipurile de servicii ce pot fi realizate online și condițiile în care consultația fizică rămâne obligatorie.
Printre domeniile reglementate se numără teleradiologia, teleconsultația, telexpertiza și telemonitorizarea, toate fiind supuse unor reguli care asigură siguranța deciziilor medicale și protecția profesională a medicilor.
Cadrul legal clar aduce aplicare unitară la nivel național, predictibilitate pentru furnizori, reducerea riscurilor juridice și profesionale și, totodată, acces mai facil al pacienților la servicii medicale în condiții de siguranță.
Telemedicina, a explicat Rogobete, trebuie să sprijine funcționarea sistemului de sănătate și să ofere stabilitate, nu incertitudine.
De miercuri, 28 ianuarie, Aeroportul Internațional Brașov adaugă încă o destinație, cea de-a VIII-a: Roma
Wizz Air lansează zborurile spre/dinspre Aeroportul Internațional Roma-Fiumicino FCO, cel mai mare și mai important hub al Italiei. Vor fi trei frecvențe pe săptămână, în fiecare luni, miercuri și vineri.
Așadar, cel mai tânăr aeroport al României, care în 2026 a intrat în cel de-al treilea an de operare completă, asigură în prezent 23 de curse regulate.
Urmează încă două destinații pe care Wizz Air le va lansa în următoarea perioadă:
Katowice KTW - trei frecvențe pe săptămână, din 31 martie;
Varșovia WAW - două zboruri pe săptămână, din 9 iunie.
Cele mai citite
Revista Presei
Error: No articles to display