Ministerul Educației și Cercetării a anunțat lansarea apelului pentru anul 2026 privind selecția cadrelor didactice care vor să intre în Corpul Național al Profesorilor pentru programul „Școala din spital”. Inițiativa le oferă profesorilor posibilitatea de a preda elevilor internați, astfel încât aceștia să nu își întrerupă parcursul educațional din cauza problemelor medicale.

Apelul se adresează cadrelor didactice din toate nivelurile de învățământ, de la educație timpurie și primar până la gimnazial, liceal și profesional. Pot aplica atât profesorii care predau deja în spitale, cât și cei care doresc să înceapă o astfel de activitate.

Înscrierea se face exclusiv online, iar dosarele pot fi depuse pe tot parcursul anului calendaristic. Ministerul precizează că procesul de selecție este detaliat într-o secțiune specială de pe site-ul instituției, iar rezultatele vor fi publicate în cel mult trei luni de la depunerea candidaturii.

Lista candidaților admiși și respinși va fi afișată pe pagina oficială a Ministerului Educației și Cercetării, www.edu.ro, la secțiunea Concursuri.

Programul „Școala din spital” are ca scop sprijinirea copiilor și tinerilor internați, oferindu-le acces la educație chiar și în perioadele dificile de tratament și recuperare, pentru ca aceștia să rămână conectați la școală și la ritmul normal al învățării.

Premierul Ilie Bolojan a propus, luni, în cadrul ședinței Biroului Politic Național al PNL, ca pe 29 ianuarie Guvernul să-și angajeze răspunderea în fața Parlamentului pentru proiectul de lege privind reforma administrației publice centrale și locale, dar și pentru pachetul de măsuri destinat relansării economice. Acesta din urmă va fi definitivat până pe 26 ianuarie, cu contribuția tuturor partenerilor de coaliție, potrivit unui comunicat al Partidului Național Liberal.

Ședința Biroului Politic Național al PNL, prima din acest an, a avut ca principal scop discutarea temelor curente ale guvernării. În fața membrilor BPN, premierul a prezentat calendarul propus pentru adoptarea bugetului de stat pe anul 2026 și principalele măsuri ale reformei administrației publice.

Conform sursei citate, în cadrul reuniunii coaliției de guvernare, care a precedat ședința BPN, s-au stabilit ultimele detalii referitoare la reforma administrației, inclusiv reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal. „Forma agreată în coaliție este foarte apropiată de forma proiectului de lege publicată pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației”, precizează comunicatul PNL.

Premierul Ilie Bolojan a mai anunțat că bugetul de stat pentru 2026 este estimat să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie, în urma discuțiilor tehnice cu reprezentanții Ministerului Finanțelor și a pașilor premergători necesari. Un obiectiv prioritar al guvernului pentru acest an rămâne absorbția fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

De asemenea, PNL a informat că a fost creat un grup de lucru care să urmărească preocupările autorităților locale legate de bugetele locale și de transferurile de fonduri pentru echilibrarea bugetară între administrația centrală și cea locală.

De Ziua Culturii Naționale, Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Pitești a sărbătorit 60 de ani de activitate dedicată educației și performanței, prin organizarea unui eveniment aniversar deosebit. Evenimentul a reunit elevi, cadre didactice, reprezentanți ai autorităților și instituțiilor publice, într-un cadru festiv, încărcat de emoție și recunoștință.

Prezența secretarului de stat Sorin Ion, a parlamentarilor, a fostului ministru Simona Bucura Oprescu, a prefectului Ioana Făcăleaţă, a inspectorului general Dumitru Tudosoiu și a altor lideri din administrație și mediul privat a confirmat încă o dată prestigiul acestei școli.

Vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Adrian Dumitru Bughiu, a fost prezent în dublă calitate, atât ca reprezentant al administrației publice județene, dar și ca fost elev al Şcolii ''Mihai Eminescu''

Emil Radu Moldovan: Fără muncă nu există bunăstare, fără adevăr nu există cultură, spunea poetul nostru Mihai Eminescu, a cărui memorie am sărbătorit-o prin Ziua Culturii Române, la 176 de ani de la nașterea sa.

La noi în județ, cultura a primit respectul cuvenit, toate instituțiile de cultură fiind în “casă nouă”.

De asemenea, am adus un omagiu marelui român Mihai Eminescu, prin realizarea “Casei Colecțiilor și a documentelor de patrimoniu”, din Bistrița. Am salvat clădirea unde a trăit pentru o bună perioadă, fratele poetului, Matei Eminescu.

O clădire reprezentativă pentru arta arhitecturală a municipiului, construită în anul 1912, care găzduiește evenimente culturale și are funcție muzeală și de arhivă, ținând în grijă exemplare valoroase de carte de patrimoniu.

„Fără cultul trecutului nu există iubire de ţară”- Mihai Eminescu

Curtea Constituțională a Romââniei a decis, vineri, să amâne pentru a patra oară pronunțarea în dosarul care vizează obiecțiile de neconstituționalitate formulate împotriva Legii privind pensiile de serviciu ale magistraților. Noul termen stabilit de judecători este 11 februarie 2026.

Potrivit unei informări oficiale a CCR, decizia de amânare a fost luată ca urmare a unei cereri de întrerupere a deliberărilor, formulată pentru a permite o analiză mai aprofundată a problemelor ridicate în cauză. De asemenea, judecătorii constituționali au avut în vedere și o expertiză contabilă extrajudiciară depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 15 ianuarie.

„Având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și documentele depuse de autorul sesizării, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate pentru data de 11 februarie 2026”, se arată în comunicatul CCR.

La ședința de vineri au participat toți cei nouă judecători ai Curții Constituționale, inclusiv Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, ale căror numiri au fost contestate la Curtea de Apel București.

 

CNAIR a anunțat vineri lansarea licitației pentru lotul 3 (Bălcăuți – Siret) al Drumului Expres Suceava–Siret, un proiect unic în portofoliul instituției, cu rol civil și militar, finanțat prin instrumentul european SAFE (Acțiunea pentru securitatea Europei).

Proiectul prevede construcția a 12,65 km de drum expres nou în România, modernizarea a 1,45 km din DN2 până la punctul de trecere a frontierei și a 15 km pe teritoriul Ucrainei, pe drumul național M19.

Pe acest sector vor fi realizate un pod de aproape un kilometru peste râul Siret, două noduri rutiere majore (Siret Sud și Siret Nord) și un Centru de Întreținere și Coordonare (CIC).

Finanțarea prin SAFE a fost posibilă datorită extinderii beneficiilor și către statul vecin, condiție impusă de Regulamentul UE 2025/1106.

Cristian Pistol, directorul CNAIR, a subliniat că proiectul consolidează poziția României ca hub strategic la frontiera de est a Uniunii Europene și NATO. După validarea documentației, CNAIR va publica anunțul de participare, care va stabili și termenul limită pentru depunerea ofertelor.

Klaus Iohannis și soția sa, Carmen Iohannis, figurează în evidențele publice ale Primăriei Municipiului Sibiu ca destinatari ai unor somații de plată pentru datorii către bugetul local. Documentele au fost emise în toamna anului 2025 și sunt parte din procedurile administrative standard aplicate contribuabililor care nu își achită obligațiile fiscale la termen.

Potrivit datelor publicate pe platforma online a Primăriei Sibiu, municipalitatea a întocmit două somații distincte. Una este emisă exclusiv pe numele lui Carmen Georgeta Iohannis, iar cealaltă îi are ca destinatari pe ambii soți – Klaus Werner Iohannis și Carmen Georgeta Iohannis. Ambele sunt datate 8 octombrie 2025.

În evidențele administrației locale, somația emisă pe numele lui Carmen Iohannis poartă numărul 227306, cu titlul executoriu 227305. Cea emisă pe numele ambilor soți are numărul 209857, cu titlul executoriu 209856. Publicarea acestor informații are loc în situațiile în care actele nu pot fi comunicate direct, prin poștă, și sunt transmise „prin publicitate”, conform legii.

Valoarea exactă a sumelor datorate și natura precisă a obligațiilor fiscale nu sunt făcute publice, acestea fiind protejate de secretul fiscal. Din datele disponibile reiese însă că este vorba exclusiv despre restanțe față de bugetul local al municipiului Sibiu, fără legătură cu eventuale proceduri gestionate de ANAF.

Cancelaria Prim-Ministrului a găzduit, în perioada 15–16 ianuarie, la Palatul Victoria, dezbateri publice privind proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului referitor la accesul lucrătorilor străini pe piața muncii din România, înregistrarea și obligațiile angajatorilor, precum și autorizarea agențiilor de plasare a forței de muncă.

La cele patru sesiuni de dezbatere, desfășurate în format fizic și online, au participat aproximativ 250 de reprezentanți ai agențiilor de plasare, federațiilor patronale Concordia și IMM România, sindicatelor, organizațiilor neguvernamentale și ai mediului juridic.
Președintele Comitetului pentru admisia și reglementarea șederii străinilor în România, Valentin Vătăjelu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, a prezentat principalele noutăți ale proiectului de act normativ, subliniind necesitatea facilitării accesului antreprenorilor români la forță de muncă din state terțe, în contextul deficitului de personal de pe piața muncii.

Potrivit acestuia, ordonanța urmărește simplificarea și reducerea timpului de procesare a solicitărilor de viză, care în prezent poate ajunge până la 9–12 luni, precum și introducerea unor reguli unitare pentru recrutarea și plasarea lucrătorilor străini, în scopul prevenirii exploatării, muncii nedeclarate, migrației ilegale și traficului de persoane.
Printre principalele propuneri analizate în cadrul dezbaterilor se numără:
-crearea platformei digitale WorkinRomania.gov.ro, ca punct unic de gestionare a accesului lucrătorilor străini pe piața muncii;
-introducerea Listei ocupațiilor deficitare, aprobată prin hotărâre de guvern și actualizată semestrial;
-instituirea unui depozit financiar obligatoriu pentru agențiile de plasare, ca mecanism de protecție pentru lucrători și stat;
-standardizarea contractelor utilizate în procesul de recrutare și angajare;
-aplicarea principiului „angajatorul plătește”, care interzice perceperea de taxe sau comisioane de la lucrători.

Propunerile formulate în cadrul consultărilor vor fi analizate de inițiatori, iar concluziile vor fi publicate pe site-ul Cancelariei Prim-Ministrului.
Conform datelor prezentate, contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii din România a crescut, în ultimii 10 ani, de la 5.500 în 2015–2016 la 100.000 în perioada 2022–2025, pentru anul 2026 fiind stabilit un contingent de 90.000 de lucrători.

Statul român va achiziționa 1.200 de ambulanțe noi, în valoare de 1,13 miliarde lei, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Beneficiar este Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

Contractul de finanțare a fost semnat pe 24 decembrie 2025 de Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de coordonator de investiție, și va fi implementat până la 31 august 2026. Din suma totală, 933,65 milioane lei reprezintă valoarea eligibilă din PNRR.

Investiția vizează 1.000 de ambulanțe tip B (4x4) și 200 de ambulanțe tip C (4x4), destinate echipajelor SMURD și Serviciilor de Ambulanță Județene, pentru modernizarea și extinderea parcului auto de intervenție.
Până în prezent, au fost deja livrate 378 de ambulanțe tip B și 96 de ambulanțe tip C. Proiectul reprezintă extinderea unei inițiative începute în 2022, când se planificaseră doar 591 de ambulanțe, finanțate prin Programul Dezvoltare Durabilă.

Lucrările la noul spital din Tecuci progresează rapid, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați. Proiectul, în valoare de 35 de milioane de euro, finanțat integral din bugetul județean, reprezintă cea mai mare investiție în infrastructura medicală din zonă din ultimele decenii.

Decizia construirii noii unități medicale vine în contextul în care actualul Spital Municipal „Anton Cincu” are aproape 120 de ani și nu mai corespunde standardelor moderne: saloane aglomerate cu 6–8 paturi, lipsa subsolului și spații improprii pentru circuitele medicale actuale. Accesul la Spitalul Județean Galați, aflat la circa 80 km, este dificil pentru locuitorii din centrul și nordul județului.

Noul spital va avea trei etaje și o suprafață desfășurată de 10.000 de metri pătrați, dublu față de spațiul actual al secțiilor. Saloanele vor fi modernizate: câte două paturi cu grup sanitar propriu și o rezervă cu un singur pat pe fiecare etaj. Capacitatea totală va fi de 105 paturi, inclusiv 10 pentru secția ATI, iar fiecare secție va avea salon izolator.

Proiectul mai include patru săli moderne de operații, dotate la standarde europene, și un heliport pentru elicopterul SMURD, destinat intervențiilor de urgență.

„Ne ținem de cuvânt, investim în sănătate! Această investiție este una istorică pentru Tecuci și pentru aproximativ 120.000 de oameni”, a declarat Costel Fotea, amintind că în februarie 2022 spitalul risca să fie închis din cauza subfinanțării și a lipsei investițiilor.

Autoritățile județene estimează că noua unitate medicală va îmbunătăți semnificativ accesul pacienților la servicii medicale, va reduce presiunea asupra Spitalului Județean Galați și va scurta timpii de intervenție în cazurile grave.