Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că România se va implica în procesul de reconstrucție a Ucrainei și va continua să susțină parcursul european al acesteia, în cadrul întâlnirii anuale cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, desfășurată la Palatul Cotroceni.

Șeful statului a subliniat că Federația Rusă trebuie să renunțe la „abordarea contraproductivă” și să nu mai submineze eforturile de pace, arătând că, în lipsa unor semnale reale privind disponibilitatea Moscovei pentru negocieri, creșterea presiunilor internaționale, inclusiv prin sancțiuni, rămâne necesară.

„România se va implica direct în reconstrucția Ucrainei și va susține procesul profund de modernizare al țării, asociat cu integrarea europeană. Solidaritatea noastră cu poporul ucrainean va continua și în 2026 pe toate dimensiunile deja cunoscute: umanitar, politic, economic și securitar”, a afirmat Nicușor Dan.

Președintele a reiterat, totodată, importanța Republicii Moldova pentru politica externă a României, arătând că agresiunea rusă afectează în mod direct acest stat. El a precizat că integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă o prioritate strategică pentru România și un instrument de dezvoltare economică și modernizare.

Potrivit șefului statului, eforturile interinstituționale pentru finalizarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în 2026 vor fi menținute, acest demers urmând să contribuie și la promovarea economiei românești, prin creșterea credibilității în fața investitorilor și creditorilor externi.
În final, Nicușor Dan a anunțat că România va adopta o abordare mai activă în domeniul diplomației economice și va consolida relațiile cu partenerii strategici și cu statele membre ale Uniunii Europene. El a salutat negocierile UE privind extinderea acordurilor de liber schimb cu Mercosur, Mexic, India și Indonezia, subliniind că România va valorifica aceste oportunități în beneficiul cetățenilor.

Autoritatea Vamală Română (AVR) a lansat pe platforma SEAP licitația pentru achiziția unei șalupe de patrulare destinată Direcției Regionale Vamale (DRV) Galați.

Valoarea totală estimată a contractului este de 1,49 milioane de lei, fără TVA, iar ambarcațiunea ar urma să intre în dotarea DRV Galați în a doua jumătate a acestui an, potrivit documentației de atribuire.
Conform caietului de sarcini, șalupa va avea o lungime minimă de 9 metri, o lățime de cel puțin 3,40 metri și un pescaj cuprins între 0,6 și 0,8 metri, cu o capacitate de transport de șapte persoane.

Ambarcațiunea va fi echipată cu două motoare outboard pe benzină, fiecare cu o putere cuprinsă între 350 și 450 CP, și va trebui să atingă o viteză de croazieră de minimum 70 km/h.
Șalupa va dispune de două cabine – timonerie și cabină inferioară – și de un rezervor de combustibil de minimum 1.000 de litri, care să asigure o autonomie de cel puțin 10 ore de funcționare fără realimentare.
Dotările tehnice includ, printre altele, sistem autopilot și anticoliziune integrat, antena radar, receptor GPS cu 66 de canale, scrambler de voce, megafon maritim, girofar, precum și cameră termică și optică.
Ambarcațiunea va fi vopsită în culoarea argintiu (RAL 9006) și va fi inscripționată pe ambele borduri cu textul „Autoritatea Vamală Română”, iar la pupa va avea aplicată sigla AVR.

Datoria externă totală a României a crescut cu peste 24 de miliarde de euro în primele 11 luni ale anului 2025, ajungând la 227,5 miliarde de euro, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR).

Datoria externă pe termen lung a atins 178,5 miliarde de euro la 30 noiembrie 2025, în creștere cu 14,2% față de 31 decembrie 2024, în timp ce datoria externă pe termen scurt a urcat la 48,9 miliarde de euro, majorare de 3,7% comparativ cu finalul anului trecut.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 17% în perioada ianuarie – noiembrie 2025, în scădere față de 21,5% în 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii s-a situat la 6,0 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR a rămas stabil, 103,5% la 30 noiembrie 2025, față de 103,6% la finalul anului 2024.

În perioada ianuarie – noiembrie 2025, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 27,1 miliarde de euro, comparativ cu 26 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului precedent. În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 260 milioane de euro, balanța serviciilor un excedent mai mare cu 11 milioane de euro, balanța veniturilor primare un deficit mai mare cu 1 miliard de euro, iar balanța veniturilor secundare un excedent mai mic cu 339 milioane de euro.

Cinci inspectori antifraudă din București au fost condamnați după ce au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu Direcția Națională Anticorupție, recunoscând că au luat mită în mod repetat de la oameni de afaceri pentru a limita controalele fiscale și pentru a nu formula plângeri penale. Dosarul a fost înaintat Tribunalului București.

Potrivit DNA, faptele s-au desfășurat în perioada 2023–2025 și au implicat inspectori antifraudă, șefi de serviciu din cadrul ANAF, administratori de firme și intermediari. Sumele pretinse și primite au variat între câteva mii de lei și zeci de mii de lei, în schimbul influenței exercitate asupra controalelor fiscale desfășurate la societăți comerciale din domeniul transportului alternativ de persoane și al comerțului cu legume și fructe.

În luna noiembrie 2024, inspectorii antifraudă Aurică Costică și Marin Marius-Eduard au efectuat un control la o firmă de transport alternativ, unde au constatat mai multe nereguli. Pentru a evita răspunderea penală, administratorii firmei au apelat la șefii din cadrul ANAF. Astfel, Ivan Ionuț-Bogdan, șef de serviciu, a promis că va interveni pe lângă Istrati Bogdan, superiorul inspectorilor, pentru soluționarea favorabilă a controlului. În schimbul sumei de 9.000 de euro, s-a convenit ca inspectorii să nu întocmească o sesizare penală.

Ulterior, Ivan Ionuț-Bogdan a pretins, prin intermediari, suma de 75.000 de lei, pe care a primit-o în luna decembrie 2024. Din această sumă, Istrati Bogdan a primit 45.000 de lei, iar 20.000 de lei au fost distribuiți către inspectorii Aurică Costică și Marin Marius-Eduard, câte 10.000 de lei fiecare.

Procurorii au mai stabilit că, în perioada februarie–martie 2023, Ivan Ionuț-Bogdan a pretins și primit 50.000 de lei de la aceiași oameni de afaceri, lăsând să se creadă că are influență asupra inspectorilor antifraudă care efectuau controale la firmele acestora.

Un alt caz vizează un control desfășurat în 2024 la o societate comercială din domeniul comerțului cu legume și fructe. Inspectorul Marin Marius-Eduard a pretins suma de 20.000 de lei pentru a limita controlul și a nu extinde verificările către alte aspecte ce ar fi putut duce la sesizarea organelor penale, fiind sprijinit de colegul său Ionescu Valentin-George.

Într-un alt dosar conex, în septembrie 2025, la un control efectuat la o societate unde s-a descoperit un plus de marfă în valoare de 160.000 de lei, mai mulți administratori de firmă au oferit mită pentru finalizarea favorabilă a controlului și pentru desigilarea depozitelor. Sumele remise au fost de 25.000 de lei și ulterior încă 10.000 de lei.

Toți cei opt inculpați au recunoscut faptele în prezența avocaților și au acceptat pedepsele stabilite. Marin Marius-Eduard a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare și amendă penală de 40.000 de lei. Aurică Costică a primit o pedeapsă de 2 ani și 6 luni cu suspendare, iar Ivan Ionuț-Bogdan, Istrati Bogdan și Ionescu Valentin-George au fost condamnați la pedepse cuprinse între 2 ani și 2 ani și 8 luni, toate cu suspendare.

Administratorii și intermediarii implicați au primit pedepse între 1 an și 8 luni și 2 ani de închisoare, cu suspendare. Toți inculpații vor presta 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.

Instanța a dispus interzicerea exercitării unor drepturi, inclusiv ocuparea unor funcții publice, pe perioade cuprinse între 3 și 5 ani pentru cei cinci funcționari publici. De asemenea, doi dintre inspectori nu vor mai putea exercita profesia de inspector antifraudă. Au fost instituite măsuri asigurătorii asupra sumelor de bani obținute din infracțiuni, în vederea confiscării speciale.

Clădirea unde va funcționa Consiliul Județean Bihor este un monument istoric care a fost construit în perioada 1899–1900, având destinația de „Palat al Finanțelor Publice”. Aceasta poartă amprenta cunoscutului arhitect Kálmán Rimanóczy.

Clădirea are 146 de încăperi și o suprafață de 4.500 mp. Reabilitarea a început în august 2022. Valoarea totală a investiției este de 48.059.810,97 lei, inclusiv TVA. Stadiul lucrărilor a ajuns la 95%.

În prezent se desfășoară licitația pentru achiziția mobilierului. Urmează anunțarea unui câștigător.

De anul viitor, după sosirea mobilierului, Consiliul Judeţean Bihor își va desfășura activitatea în noul sediu.

„La Târgu Jiu, pe pământul care nu a îngenuncheat niciodată, am trăit un moment cu profundă încărcătură simbolică: înmânarea Drapelului de Luptă Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu”.

Acest drapel nu este doar un însemn militar. Este sufletul unei unități, legătura dintre trecutul de jertfă al Gorjului și responsabilitatea prezentului. Sub numele Eroinei de la Jiu, Batalionul 24 duce mai departe o tradiție de curaj, onoare și devotament.

Pentru comunitatea noastră, acești militari sunt mai mult decât o structură a Armatei Române – sunt fiii și frații noștri, garanția că „pământul eroilor” rămâne în siguranță.

Respect și recunoștință tuturor militarilor Batalionului 24 Infanterie. Onoare și Patrie!”-Cosmin Mihai Popescu, preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj.

„A fost o imensă onoare și o mare bucurie să pot participa la momentele dedicate aniversării a 11 ani de la întronizarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim ca Arhiepiscop al Romanului și Bacăului — momente de reflecție, recunoștință și apreciere pentru o slujire care a adus stabilitate, viziune și multe proiecte cu sens spiritual și nu numai pentru Județul Bacău.

În toți acești ani, dar și în cei în care a slujit cu dăruire din calitatea de episcop-vicar (aproape 26 în total), Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a fost nu doar un ierarh al cuvântului, ci și al faptei. Construirea și reabilitarea lăcașurilor de cult, precum și implicarea constantă în acțiuni filantropice și sociale, sunt dovezi ale unei Biserici vii, prezente în comunitate”- președintele Consiliului Județean Bacău

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a semnat miercuri decretele prin care a luat act de demisia ministrului Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, şi l-a desemnat interimar pe premierul Ilie Bolojan la conducerea acestui portofoliu, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Premierul Ilie Bolojan a explicat că soluţia interimatului a fost aleasă în contextul în care demisia fostului ministru s-a produs în perioada sărbătorilor, iar timpul disponibil pentru o numire rapidă a fost limitat. Acesta a precizat că intenţionează ca până la finalul lunii să vină cu o propunere pentru un ministru plin.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de sărbători. Aveam două posibilităţi: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, a interimatului, şi am mers pe această a doua variantă, în aşa fel încât până la sfârşitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia portofoliul Educaţiei”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a subliniat că viitorul ministru va avea un rol esenţial în pregătirea bugetului de stat pentru acest an, document care ar urma să fie finalizat şi adoptat în a doua jumătate a lunii februarie. „Este important ca ministrul Educaţiei să poată lucra din timp, alături de ceilalţi colegi din Guvern, la construcţia bugetului”, a adăugat acesta.

Propunerea ca Ilie Bolojan să preia interimar Ministerul Educaţiei a fost transmisă marţi preşedintelui Nicuşor Dan.

Funcţia de ministru al Educaţiei şi Cercetării a rămas vacantă în luna decembrie, după ce Daniel David şi-a anunţat demisia, pe 22 decembrie. La acel moment, acesta a precizat că a dorit „o plecare amiabilă” din Guvern.

Schimbările fiscale majore care intră în vigoare din ianuarie 2026 fac din TVA un test al corectitudinii și atenției la detalii. Deputatul Viorica Sandu avertizează că greșelile nu vor mai fi tolerate, iar firmele trebuie să fie disciplinate, informate și proactive pentru a evita penalități și ajustări costisitoare.

Perioada fiscală TVA se stabilește automat, nu prin opțiune. Dacă în 2025 cifra de afaceri a depășit 509.850 lei sau au existat achiziții intracomunitare, perioada fiscală pentru 2026 va fi lunară. În caz contrar, perioada este trimestrială, însă chiar o singură achiziție intracomunitară poate modifica complet încadrarea, indiferent de cifra de afaceri.

Formularul 700 devine instrumentul-cheie pentru actualizarea vectorului fiscal și modificarea perioadei fiscale TVA. Termenele sunt stricte: depunerea se face exclusiv online, între 12 și 26 ianuarie, pentru diferite ajustări și opțiuni.

Ajustările TVA sunt obligatorii. La intrarea sau ieșirea din regim, firmele trebuie să înregistreze ajustări pentru bunurile în stoc, activele în curs, bunurile de capital și serviciile neutilizate. Pragul anterior de 1.000 lei nu mai există; orice ajustare trebuie raportată.

Plafonul de scutire TVA rămâne relevant: depășirea pragului de 395.000 lei implică obligativitatea înregistrării ca plătitor de TVA, cu drept de deducere pentru stocuri, servicii și avansuri.

Deputatul Viorica Sandu atrage atenția că TVA nu mai înseamnă opțiuni sau flexibilitate. Începând cu 2026, firmele trebuie să respecte strict regulile și să verifice situația TVA la început de an, pentru a evita penalități și ajustări ulterioare costisitoare.

Pe fondul acestor schimbări, deputatul face o paralelă cu lecția de responsabilitate a lui Ștefan cel Mare. La Podul Înalt, acum 551 de ani, domnitorul nu a așteptat să fie salvat, ci a acționat strategic. Aceeași responsabilitate și acțiune sunt cerute astăzi liderilor și comunităților românești: să nu confunde retorica cu decizia și emoția cu acțiunea.

„În esență, săptămâna aceasta a arătat același lucru în trei registre diferite: România nu își mai poate permite nici vulnerabilitate economică, nici haos fiscal, nici lipsă de direcție.  Protecția interesului național, disciplina și asumarea sunt, mai mult ca oricând, condiții de supraviețuire — nu sloganuri. Să fim sănătoși, să fim înțelepți și corect informați, pentru a lua cele mai bune decizii!”, a transmis deputatul Viorica Sandu.

Peste 3.500 de veste reflectorizante vor fi distribuite gratuit bicicliștilor și căruțașilor din județul Galați, în cadrul unui parteneriat între Consiliul Județean Galați și Poliția Rutieră. Măsura are ca scop creșterea vizibilității în trafic și reducerea riscului de accidente, în special în condiții de lumină redusă sau vreme nefavorabilă, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați. 

Distribuirea vestelor se desfășoară în toate localitățile din județ și face parte din Programul IMPACT – „Creșterea gradului de siguranță rutieră în județul Galați”, dedicat prevenirii accidentelor rutiere grave.

Programul este derulat de Consiliul Județean Galați, în parteneriat cu Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Galați și Inspectoratul de Poliție Județean Galați. Potrivit autorităților, inițiativa reprezintă un pas important pentru protejarea bicicliștilor, căruțașilor și a tuturor participanților la traficul rutier, prin măsuri concrete de prevenție și educație rutieră.