Ministerul Afacerilor Externe din România a anunțat că verifică împreună cu partea americană acuratețea datelor despre românii care ar putea ajunge la Guantanamo. Potrivit unor informații negate de Casa Albă, 100 de cetățeni români ar putea fi transferați la baza militară Guantanamo.

Numărul românilor din centrele din SUA este inferior cifrei prezentate, a comunicat MAE. În plus, americanii nu au notificat partea română în legătură cu intenții de relocare în alte facilități, a adăugat MAE.

„În ceea ce privește informațiile apărute în media privind intenția de retrimitere sau relocare a unor cetățeni europeni, între care cetățeni români din SUA, verificăm împreună cu partea americană acuratețea acestor date. De la începutul acestui an suntem în contact cu partea americană, în particular cu Departamentul pentru Securitate Națională al SUA și, conform datelor existente, numărul cetățenilor români din centrele din SUA este inferior cifrei prezentate, iar pentru o parte considerabilă dintre aceștia, formalitățile necesare revenirii în țară sunt definitivate. România și SUA au un parteneriat activ de cooperare în materie de securitate dezvoltat pe parcursul mai multor ani. Acesta include securitatea frontierelor și combaterea imigrației ilegale”, a transmis MAE.
Purtătorul de cuvânt de la Casa Albă, Karoline Leavitt, a negat informația potrivit căreia se pregătește transferul a mii de migranți ilegali la baza militară Guantanamo. „Această știre este o știre falsă. Nu se întâmplă”, a spus Leavitt.

Președintele României, Nicușor Dan, s-a întâlnit cu românii din Ucraina. Întâlnirea a avut loc miercuri, la Odesa. Românii din Ucraina trebuie să știe că nu sunt singuri, a spus Dan.

Președintele Nicușor Dan a avut o întâlnire cu reprezentanții comunității românești din sudul Ucrainei.

„Am avut o discuție foarte bună cu reprezentanții comunității românești din sudul Ucrainei. Am abordat câteva dintre problemele importante cu care se confruntă: redeschiderea Consulatului României, accesul la educație în limba română și nevoia de sprijin constant pentru păstrarea identității culturale”, a scris pe Facebook Nicușor Dan.

Șeful statului le-a transmis românilor din Ucraina că nu sunt singuri.
„Românii din Ucraina trebuie să știe că nu sunt singuri. România le rămâne aproape prin dialog constant, acțiuni concrete și susținere instituțională. Voi fi președintele tuturor românilor oriunde s-ar afla”, încheie Dan.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, avertizează asupra apariției unei știri false legate de hidrocentrala de la Surduc-Siriu. Nu demolăm niciun baraj, a spus Burduja. Asociația Declic minte de îngheață râul Bâsca Mare, Tribunalul Cluj nu a dispus demolarea hidrocentralei Surduc-Siriu, a adăugat ministrul.

„Ieri a fost propagată o știre falsă: România trebuie să demoleze barajul de la Surduc-Siriu! Doar că asociația Declic minte de îngheață râul Bâsca Mare! Realitatea juridică este simplă: Tribunalul Cluj NU a dispus demolarea hidrocentralei Surduc-Siriu și nici nu putea dispune așa ceva. Dimpotrivă — cererea Declic privind demolarea a fost RESPINSĂ!”, a scris Sebastian Burduja pe rețelele de socializare.

Ministrul Energiei a oferit explicații despre decizia instanței.

„Ce s-a întâmplat cu adevărat? În dosarul 3757/117/2022, Declic a cerut instanței să oblige statul român și Hidroelectrica la demolarea lucrărilor de la hidrocentrala Surduc-, unde în 1981 a început proiectul unei hidrocentrale noi, unul dintre obiectivele de investiții pe care am reușit să le deblocăm în acești doi ani la ministerul energiei. Declic nu a cerut doar anularea unei autorizații, ci desființarea fizică a investiției! Tribunalul Cluj a RESPINS această solicitare. Da, instanța a admis o excepție de nelegalitate privind autorizația de construire din 2009 (AC nr. 42), dar — atenție! — această excepție este doar un instrument procedural, NU o condamnare a proiectului! Excepția permite judecătorului să nu ia în calcul un act administrativ individual (autorizația), doar pentru a putea judeca fondul problemei fără a fi influențat de respectivul act. Ceea ce a și făcut și ne-a dat nouă, în fapt românilor care merită energie sigură, ieftină și curată, câștig de cauză”, a anunțat Burduja.

Potrivit ministrului, instanța a spus că, chiar dacă autorizația de construire ar fi nelegală, „nu există temei pentru demolarea hidrocentralei”.

„Asta este esența sentinței. Nelegalitatea invocată este veche, ține de un acord de mediu din 2009, declarat și acela nelegal pe cale de excepție — pentru că evaluatorul ar fi fost părtinitor și că râul Bâsca Mare „ar fi secat” (?!) O aberație tehnică transformată în pretext militant. Demolarea barajului a fost obiectul principal al procesului. Iar instanța, în cunoștință de cauză, a zis limpede: NU, barajul nu se demolează! Ceea ce e logic — lucrările de demolare ar cauza un impact mult mai grav asupra mediului față de finalizarea investiției. Prin urmare, chiar dacă pe formă activiștii Declic spun că au câștigat o excepție, pe fond au pierdut. Și asta contează.
La Surduc-Siriu este o investiție de peste 1,15 miliarde lei, începută în 1981, care a fost proiectată inițial să genereze 228 MW energie verde — o hidrocentrală finalizată în proporție de 67%, într-o zonă critică pentru sistemul energetic național și care va și preveni inundațiile în județele Covasna și Buzău.

Barajul se află în județul Buzău, pe râul Bâsca Mare, parte din lanțul hidroenergetic Nehoiașu II. Este vital pentru securitatea energetică a românilor, producția națională și locurile de muncă din zonă, a mai transmis ministrul.
„Cât despre propaganda cu „ultimul râu sălbatic”, vă reamintesc: avem mii de kilometri de ape neamenajate în România. Dar avem doar câteva proiecte strategice în derulare. Iar cel de la Surduc-Siriu SE VA FINALIZA. Observăm că Delic și alte 2-3 asociații de mediu spun că puterea instalată în aceste hidrocentrale este mică. În total, sunt peste 700MW, iar astfel de grupuri sunt FLEXIBILE, adică pot fi pornite pe vârfurile de consum, când România importă scump. De aceea, investițiile sunt vitale pentru o energie sigură și facturi mai mici. Ajunge cu manipulările! Ajunge cu știrile false! Hidrocentrala Surduc-Siriu va fi finalizată. Cu respectarea mediului, pentru generațiile următoare. Cu responsabilitate. Cu capul sus”, a precizat Sebastian Burduja.

Prefectura Mureș anunță că miercuri a avut loc o ședință extraordinară a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. În cadrul acesteia au fost analizate cele mai recente date din teren și s-au stabilit noi măsuri pentru gestionarea efectelor asupra calității apei.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Mureș informează publicul că în urma ultimelor măsurători au fost identificate valori în creștere a salinității în râul Târnava Mică, generată de infiltrațiile masive din zona Salinei Praid.

S-a luat măsura evacuării unui debit de 5 mc/secundă din barajul Bezid pentru următoarele ore și la nevoie se va crește la valoarea de 10 mc/secundă (dacă situația impune).
Distribuirea apei potabile continuă în regim de urgență, cu implicarea autorităților locale și a echipelor de intervenție în special pentru bătrâni, copii, bolnavi etc, iar pentru ceilalți cetățeni prin punctele de alimentare cu apă instituite de SC Aquaserv SA cu sprijinul autorităților publice locale.

De asemenea există riscul iminent de a se opri uzinele de apă de la Fântânele (în următoarele ore) și Târnăveni (în cursul zilei de mâine-joi). Recomandăm populației din zonele deservite de cele două uzine de apă (municipiul Târnăveni, comunele Adămuș, Băgaciu, Fântânele și Gănești) să efectueze stocuri de apă potabilă pentru consum și uz casnic, ca măsură de prevenție.

Apa din rețeaua publică și din sursele actuale NU este considerată adecvată pentru adăparea animalelor, fapt pentru care începând cu data de 12.06.2025. se vor relua transporturile de apă pentru animale cu cisterne din dotare ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Horea” Mureș.

Monitorizarea calității apei va continua în regim permanent și se vor lua măsurile adecvate în funcție de valorile măsurătorilor, a transmis Comitetul Județean pentru Situații de Urgență.