Poliția Română a anunțat miercuri că, în primele zile ale acestei săptămâni, șapte persoane urmărite internațional au fost aduse în țară pentru a-și executa pedepsele sau pentru a fi prezentate instanțelor.
Printre aceștia se numără Marian Plugaru Chirilă, supranumit „Căpcăunul”, un bărbat de 44 de ani din Iași, adus din Franța. Acesta are de ispășit o condamnare de 12 ani de închisoare, primită de la Tribunalul Iași, pentru constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de migranți, trafic de persoane, contrabandă, instigare la furt calificat și favorizarea făptuitorului. „Căpcăunul” are tatuaje distinctive: pe abdomen scrie „Long vehicul”, iar pe scalp, deasupra urechii stângi, este tatuat CNP-ul său.
De asemenea, o femeie de 47 de ani din Gorj, figurând în categoria „most wanted”, a fost adusă din Marea Britanie. Aceasta a fost condamnată de Tribunalul Gorj la 15 ani și 8 luni de închisoare pentru trafic de minori, trafic de persoane, proxenetism și constituire a unui grup infracțional organizat.
Alte persoane aduse în țară includ:
Un bărbat de 31 de ani din Ialomița, adus din Germania, condamnat la 3 ani, o lună și 20 de zile de închisoare pentru infracțiuni la regimul rutier și regimul fiscal;
Un tânăr de 26 de ani din Argeș, adus din Spania, condamnat la un an de închisoare pentru infracțiuni rutiere;
O femeie de 32 de ani din Gorj, adusă din Marea Britanie, condamnată la 15 ani și 8 luni pentru trafic de minori, trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat;
Doi bărbați, unul de 29 de ani din Olt, adus din Italia pentru proxenetism, și unul de 23 de ani din Iași, adus din Spania pentru trafic de droguri, ambii urmăriți internațional și având mandate de arestare preventivă.
Toți cei șapte infractori au fost preluați de autorități și conduși în unități de detenție pentru executarea mandatelor.
Valoarea punctului în ambulatoriu va crește la 6,5 lei, cu aplicare de la 1 ianuarie 2026, a anunțat Alexandru Rogobete, precizând că măsura este rezultatul unor negocieri intense și al unei abordări responsabile față de sistemul de sănătate.
Potrivit acestuia, ambulatoriul reprezintă o componentă esențială a sistemului medical, având un rol major în prevenție, diagnostic precoce și asigurarea continuității îngrijirii medicale. Consolidarea finanțării acestui segment va contribui la reducerea aglomerării spitalelor și la îmbunătățirea accesului pacienților la servicii medicale în timp util.
Finanțarea majorării punctului în ambulatoriu este asigurată din economiile realizate în urma măsurilor adoptate pentru reducerea concediilor medicale fictive. Conform datelor prezentate, aceste măsuri au generat economii de aproximativ 120 de milioane de lei lunar, fonduri care sunt redirecționate către servicii medicale și îngrijirea pacienților.
Alexandru Rogobete a subliniat că, deși în forma inițială a unei ordonanțe privind măsuri fiscale creșterea fusese prorogată, decizia a fost revizuită pe baza unor date clare și a unui impact bugetar calculat. „Un sistem eficient se construiește prin susținerea reală a ambulatoriului, nu prin amânări”, a transmis acesta.
CNAIR anunță că, începând cu 1 ianuarie 2026, va fi introdusă o restricție de circulație pe teritoriul Ungariei, pe Drumul Principal 42, la punctul de frontieră Artand-Borș, pentru vehiculele de peste 7,5 tone.
Restricția se aplică pe tronsonul Berettyóoujfalu – frontiera de stat cu România, corespunzător în România cu Borș I – DN1. Excepție fac vehiculele de transport marfă care au ca destinație orașele Biharkeresztes sau Artánd și vehiculele de transport persoane, inclusiv autobuzele și autocarele.
CNAIR precizează că restricția este semnalizată în România cu indicatoare de informare montate pe DN1 (E60/E79), la intersecția cu DEX16, pe sectorul Oradea – Borș I.
Vehiculele de transport marfă cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone trebuie să utilizeze în Ungaria autostrada M4, corespondența cu România realizându-se prin autostrada A3 și punctul de trecere Borș II – Nagykereki.
În cazuri justificate, pentru circulația pe sectorul restricționat pe teritoriul Ungariei, se poate solicita un permis de acces gratuit, emis de compania Magyar Közút Nonprofit Zrt., conform legislației ungare în vigoare, a transmis CNAIR.
1. Spitalul Clinic Colentina. Are Cameră de Gardă deschisă non-stop.
2. Spitalul Clinic Colțea.În zilele libere legal, se asigură program continuu prin linii de gardă (ATI, CT, radiologie, laborator, chirurgie, oncologie etc.) și urgențe prin Centru de Primiri Urgențe.
3. Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Filantropia”. Program continuu la Camera de Gardă. Ambulatoriul de specialitate este închis în zilele libere legal.
4. Spitalul Clinic de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială „Prof. Dr. Dan Theodorescu”. Permanență prin linii de gardă (specialitate, ATI, stomatologie). Program normal în zilele lucrătoare.
5. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș”. Program continuu, cu linii de gardă clinice, de laborator și radiologie.
6. Spitalul Clinic „Sfânta Maria”. Program asigurat prin linii de gardă în zilele libere legal și program normal în zilele lucrătoare.
7. Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu”. Se asigură continuitatea activității prin linii de gardă pentru toate specialitățile, cu excepția ORL.
8. Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu” - Maternitatea Giulești.Activitate 24/7 prin linii de gardă de specialitate în zilele libere și weekend-uri. Program normal în zilele lucrătoare.
9. Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila”.Program cu gărzi (nefrologie, chirurgie, laborator) în zilele libere și program normal în zilele lucrătoare.
10. Spitalul Clinic „Dr. Ion Cantacuzino”
Funcționare în regim normal, fără modificări.
11. Spitalul Clinic de Ortopedie, Traumatologie și TBC Osteoarticular „Foișor”.Urgențele sunt asigurate prin Camera de Gardă până la ora 19.00. Program normal în zilele lucrătoare.
12. Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”. Permanență asigurată prin linii de gardă; program normal în zilele lucrătoare.
13. Spitalul Clinic de Boli Reumatismale „Dr. Ion Stoia”. Este asigurată gardă în zilele de sărbătoare și weekenduri. În rest, e program normal.
14. Spitalul de Pneumoftiziologie „Sfântul Ștefan”. Asistență medicală permanentă prin Camera de Gardă. Dispensarul TBC este deschis între orele 08:00 – 19:00, exceptând sărbătorile legale.
15. Spitalul Clinic „Prof. Dr. Theodor Burghele”.Activitate prin linii de gardă în zilele libere legal și program normal în zilele lucrătoare.
16. Spitalul de Boli Cronice „Sfântul Luca”.Program normal în zilele lucrătoare și asistență prin linii de gardă în zilele libere.
17. Spitalul Clinic de Psihiatrie Titan „Dr. Constantin Gorgos”. Permanență prin linie de gardă în zilele nelucrătoare și program normal în zilele lucrătoare.
18. C.E. „Sfântul Stelian”.Permanență pentru spitalizare continuă și de zi prin Camera de Gardă. Centrul de Sănătate Mintală va fi închis în perioadele 24.12 – 28.12.2025 și 31.12 – 04.01.2026.
19. Spitalul Clinic „Nicolae Malaxa”.E asigurată permanența (spitalizare de zi, spitalizare continuă și consultații prin Camera de Gardă) în zilele de sărbătoare libere legale. În zilele lucrătoare, programul se desfășoară normal.
Să aveți sănătate, că-i mai bună decât toate!
19 unități medicale administrăm, în Capitală, prin ASSMB - Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București. Majoritatea asigură, prin Camerele de Gardă, continuitatea asistenței medicale în toată această perioadă de Crăciun, de Revelion, în weekenduri.
- Spitalele ASSMB sunt clinice sau cu profil specializat. NU au Unități de Primiri Urgențe (UPU) și nu preiau cazurile grave, urgențele.
- Au, însă, Camere de Gardă, majoritatea deschise non-stop, unde se fac consultații și internări, la nevoie. Puteți merge fără programare, dacă aveți o problemă.
- În zilele libere legale 25 -26 decembrie, 1-2 ianuarie, nu se fac consultații în ambulatoriu, iar unele secții funcționează la capacitate redusă.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat inițierea unei consultări publice privind modificări legislative în domeniul medical, cu accent pe prevenție, prin punerea în transparență decizională a unui proiect de Hotărâre de Guvern.
Potrivit ministrului, actul normativ creează cadrul legal necesar pentru ca prevenția „să iasă din zona declarativă și să devină o politică publică aplicabilă”. Rogobete a subliniat că prevenția trebuie să ajungă la oameni din timp, nu să fie invocată doar atunci când boala este deja instalată și opțiunile de intervenție sunt limitate.
Printre modificările propuse se numără introducerea, în cadrul Programului național de prevenire, supraveghere și control al infecției HIV/SIDA, a profilaxiei pre-expunere (PrEP) pentru persoanele neinfectate, dar cu risc de expunere. Măsura este utilizată la nivel european și are o eficiență dovedită în reducerea riscului de infectare.
În domeniul sănătății mintale, proiectul prevede crearea cadrului pentru intervenție timpurie, prin asigurarea accesului la testare rapidă pentru identificarea precoce a consumului de substanțe psihoactive și introducerea evaluării psihologice pentru copiii sub 18 ani.
De asemenea, prin aceeași Hotărâre de Guvern, se propune înființarea a trei programe naționale de sănătate publică:
Programul național de screening pentru cancerul de sân, col uterin și colorectal, care stabilește un cadru coerent de screening la nivel populațional;
Programul național de screening neonatal, destinat identificării precoce a unor afecțiuni grave la nou-născuți;
Programul național de îngrijiri paliative, care vizează extinderea serviciilor pentru pacienții cu boli cronice progresive, inclusiv prin îngrijiri la domiciliu, în ambulatoriu, spitalizare de zi și echipe mobile.
Ministrul Sănătății a precizat că transparența decizională este un instrument de lucru esențial și a invitat specialiștii și publicul să transmită observații și propuneri care să contribuie la dezvoltarea unor programe funcționale și adaptate realităților din sistemul sanitar.
Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, susține că simplificarea PNRR-urilor reprezintă un avantaj pentru România și poate permite economisirea a miliarde de euro din fonduri europene.
Negrescu, care a coordonat la nivelul PE raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), adoptat recent cu o largă majoritate, a declarat că raportul prevede reguli mai simple, posibilitatea corectării erorilor din planurile naționale și adaptarea PNRR-urilor la realitățile actuale.
„Anul acesta, prin raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, am propus reguli mai simple, posibilitatea corectării erorilor din plan, adaptarea PNRR-urilor la realitățile actuale și continuarea proiectelor prin alte programe operaționale”, a afirmat Negrescu.
El a adăugat că va continua să acționeze la nivel european pentru ca România să nu piardă fonduri europene, subliniind importanța utilizării eficiente a resurselor disponibile.
Guvernul nu a tăiat alocațiile lunare de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, potrivit Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), care a calificat drept false informațiile apărute recent în spațiul public.
Potrivit instituției, ordonanța „trenuleț” nu modifică dreptul prevăzut la art. 58 alin. (2) din Legea nr. 448/2006, care reglementează acordarea acestei alocații. Beneficiul se menține și se aplică în continuare.
Confuzia ar fi apărut din cauza interpretării eronate a articolului XXXVIII din ordonanță, care prevede neaplicarea, în anul 2026, a art. 58 indice 2 din Legea 448/2006. ANPDPD subliniază că acest articol nu se referă la alocațiile de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, reglementate separat.
„Prin ordonanța «trenuleț» nu este adusă nicio atingere acestui drept. Alocația lunară de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA se acordă în continuare”, a precizat instituția.
Reprezentanții ANPDPD au afirmat că rămân deschiși pentru clarificarea oricăror îngrijorări generate de această confuzie, care a dus la răspândirea unei știri false.
Plățile efectuate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în domeniul Sănătății au crescut cu aproximativ 240% în semestrul al doilea din 2025, față de prima jumătate a anului, a anunțat luni ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Potrivit acestuia, în semestrul II din 2025 au fost realizate plăți în valoare de 2,5 miliarde de lei, iar luni au fost finalizate ultimele plăți aferente acestui an prin PNRR.
„Am accelerat plățile, am redus blocajele și am lucrat pentru ca investițiile să fie implementate corect, în termene și cu riscuri cât mai mici”, a declarat ministrul Sănătății.
Datele prezentate arată o creștere constantă a absorbției fondurilor:
– 2023: 108 milioane de lei
– 2024: 1,1 miliarde de lei
– Semestrul I 2025: 735 milioane de lei
– Semestrul II 2025: 2,5 miliarde de lei
În total, Ministerul Sănătății a efectuat plăți de 4,45 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 68,7% din bugetul total alocat sectorului sanitar prin PNRR.
Conform ministrului, fondurile au fost utilizate pentru dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente de screening și diagnostic, reabilitarea și dotarea secțiilor de terapie intensivă, precum și pentru achiziția de echipamente destinate reducerii infecțiilor nosocomiale în 119 spitale.
De asemenea, finanțarea a vizat înființarea, extinderea și modernizarea ambulatoriilor de specialitate în 69 de spitale, modernizarea și extinderea secțiilor ATI pentru nou-născuți în 37 de unități medicale, digitalizarea spitalelor și a instituțiilor din sănătate, dezvoltarea noii platforme informatice a asigurărilor de sănătate – PIAS, precum și construcția celor opt spitale noi finanțate prin PNRR.
Imaginează-ți o afacere care crește fără bariere, într-un loc unde distanțele nu constituie obstacole, ci oportunități. Așa începe povestea Parcului de Specializare Inteligentă Șomcuta Mare.
La doar 23 km de Baia Mare și 66 km de Satu Mare, parcul este conectat direct la centre urbane active, iar Cluj-Napoca, inima economică și universitară a regiunii, se află la numai 111 km. De aici, drumul spre piețele internaționale este firesc: Ucraina și Ungaria sunt la mai puțin de o oră și jumătate, iar Europa este la un pas distanță.
La 750 m de E58 și conectat la E81 și Autostrada A3, logistica devine simplă și eficientă.
Trei aeroporturi internaționale la mai puțin de 2 ore susțin mobilitatea oamenilor și a ideilor.
La Șomcuta Mare se conturează un ecosistem inteligent în valoare de 33 de milioane LEI, creat pentru inovare, colaborare și dezvoltare sustenabilă.
Aici, poziția strategică accelerează ideile. Aici, afacerile prind direcție.
Proiectul este finanțat de ADR Nord-Vest prin Regio Nord-Vest din Fondul European de Dezvoltare Regională al Uniunii Europene.
Centrul Civic al municipiului Vaslui a devenit, de sărbători, locul unei întâlniri încărcate de emoție și autenticitate, găzduind evenimentul „Colindăm Acasă”.
Spectacolul, dedicat Crăciunului, a fost trăit în spiritul valorilor tradiționale. Muzica, poezia și mesajul profund al sărbătorilor de iarnă s-au împletit într-o seară specială, care a adus publicul mai aproape de sensul adevărat al cuvântului „acasă”
Prezent la eveniment, președintele Consiliului Județean Vaslui a subliniat importanța unor astfel de manifestări culturale pentru comunitate.
„«Colindăm Acasă» este mai mult decât un spectacol, este o reîntoarcere la rădăcinile noastre. Prin muzică și poezie, acest eveniment ne amintește ce înseamnă familia, credința și legătura dintre oameni. Consiliul Județean Vaslui susține inițiativele care aduc comunitatea împreună și păstrează vie identitatea noastră culturală”, a spus Ciprian-Ionuț Trifan.
Consiliul Județean Teleorman, prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Teleorman, împreună cu Primăria Municipiului Turnu Măgurele a organizat ediția a IX-a a Festivalului Național de Datini și Tradiții de Iarnă “Iată, vin colindătorii!”.
Evenimentul, a adus împreună ansambluri de datini și colindători din toată țara și a inclus o paradă a grupurilor de colindători și un spectacol pe scenă, cu intrare liberă.
Circulația rutieră pe DN 25, în localitatea Piscu din județul Galați, se desfășoară cu restricții, după ce un pod a fost declarat periculos în urma unei expertize tehnice. Autoritățile au decis limitarea tonajului și a vitezei pentru a preveni producerea unor accidente.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că, începând cu 29 decembrie 2025, au fost instituite restricții de circulație pe podul peste pârâul Suhurlui, situat la km 48+542 al DN 25, în comuna Piscu. Măsura a fost luată după ce specialiștii au constatat degradări accentuate ale structurii de rezistență, precum și prăbușirea consolelor de trotuar.
Potrivit CNAIR, noile restricții prevăd limitarea tonajului maxim admis la 15 tone, față de 30 de tone anterior, precum și limitarea vitezei de circulație la maximum 5 km/h pe sectorul podului.
Reprezentanții companiei de drumuri recomandă șoferilor care conduc vehicule cu masa mai mare de 15 tone să utilizeze rutele ocolitoare semnalizate. Indicatoare de informare au fost amplasate pe toate drumurile care intersectează sectorul afectat.
Autoritățile le solicită conducătorilor auto să circule cu prudență și să respecte noile indicatoare rutiere montate în zonă, pentru siguranța tuturor participanților la trafic.
Traficul rutier pe Transalpina a fost reluat luni dimineața pe sectorul DN 67C cuprins între localitățile Novaci și Rânca, după ce circulația fusese închisă duminică după-amiaza din cauza viscolului.
Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova a anunțat că circulația a fost redeschisă începând cu ora 9.15. Reprezentanții drumurilor fac apel la șoferi să circule cu prudență și să aibă autovehiculele echipate corespunzător pentru condiții de iarnă.
Circulația pe tronsonul kilometric 16 – 34+800 al DN 67C fusese închisă duminică, potrivit Centrului Infotrafic, din cauza vântului foarte puternic care a viscolit zăpada, reducând vizibilitatea aproape de zero, în zona montană din județul Gorj.
Error: No articles to display