Larisa Radu

Guvernul susține că veniturile totale la buget din martie sunt la un nivel record. Potrivit premierului Marcel Ciolacu, veniturile au crescut luna trecută cu 16%.

Anunțul a fost făcut înainte de ședința de guvern de miercuri.

„Începem cu o veste bună legată de situația financiară a țării. Veniturile totale la buget au crescut cu 16% în martie și au ajuns la aproape 10,5 miliarde de euro, un record”, a explicat premierul Marcel Ciolacu.
Din datele preliminare, nivelul va fi depășit în aprilie, când ar putea fi o premieră bugetară în ultimii 10 ani, a precizat Marcel Ciolacu.

Curtea Constituțională a anunțat marți, 29 aprilie, că a amânat judecarea unor obiecții ridicate de președintele României. Este vorba despre obiecții care vor fi soluționate în luna mai.

Curtea Constituțională a amânat pentru 7 mai „obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.188/2000 privind executorii judecătorești”.

CCR a amânat pentru 9 mai „obiecția de neconstituționalitate a Legii privind transmiterea bunurilor imobile – teren cu construcțiile aferente din domeniul public al statului și din administrarea Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara în domeniul privat al statului și succesiv în proprietatea Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara, județul Timiș și transmiterea unui bun imobil – teren din domeniul privat al statului în proprietatea Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara.”

CCR a amânat pentru 15 mai „obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.107/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanțelor bugetare și a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative” și „obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea art.24 alin.(3) din Legea fondului funciar nr.18/1991.”
Toate obiecțiile au fost formulate de Președintele României.

Consiliul Județean Galați anunță că sprijină educația tuturor copiilor, inclusiv a celor cu nevoi speciale, prin investiții importante în școli. 31 de săli de clasă au fost dotate cu echipamente IT (table inteligente, calculatoare, imprimante, sisteme audio) și 39 de clase au fost mobilate, a dezvăluit Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Este vorba despre următoarele:

-Școala Gimnazială Specială „Constantin Păunescu” Tecuci, Liceul Tehnologic „Simion Mehedinți” Galați, Școala Profesională Specială „Emil Gârleanu” Galați.
- Laboratorul de informatică și atelierele de alimentație publică, mecanică și cel de croitorie și pielărie de la Liceul Tehnologic „Simion Mehedinți” Galați au fost echipate;
- Laboratorul de informatică și cabinetul polisenzorial de la Școala Profesională Specială „Emil Gârleanu” Galați a fost dotat cu echipamente IT;
-Cabinetul de kinetoterapie de la Școala Gimnazială Specială „Constantin Pufan” a dotat cu materiale didactice și echipamente IT;
- Sala de sport de la Școala Gimnazială Specială „Constantin Păunescu” Tecuci a fost dotată cu materiale didactice specifice.

De asemenea, CJ Galați a dotat și o parte din unitățile conexe:
-Cabinete de navomodele și de limbi străine de la Palatul Copiilor Galați și cabinetul de cultură și civilizație românească de la filiala Tecuci;
-Cabinet de consiliere psihopedagogică de la Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Galați (CJRAE).

„Continuăm investițiile în cluburile sportive școlare din Galați și Tecuci. Prin aceste modernizări, copiii au acces la tehnologie de ultimă generație și un mediu educațional mai prietenos. Educația de calitate înseamnă un viitor mai bun și o șansă în plus pentru tânăra generație”, a precizat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Nouă cetățeni români și membri de familie au fost evacuați miercuri din Fâșia Gaza. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis că ei au ajuns în Egipt și urmează să ajungă în țară.

MAE a transmis că în urma eforturilor Celulei de Criză Interinstituționale, prin intermediul Ambasadei României la Cairo și al Oficiului de Reprezentare al României la Ramallah, 9 cetățeni români și membri de familie ai acestora au fost evacuați din Fâșia Gaza și au ajuns pe teritoriul Republicii Arabe Egipt, prin punctul de frontieră Rafah.

Aceștia au fost preluați de către echipa consulară mobilă a Ambasadei României în Egipt care îi va însoți până la Cairo, de unde vor fi îmbarcați spre România, în perioada următoare.
De asemenea, marți, 30 aprilie, un alt cetățean român a fost sprijinit să părăsească Fâșia Gaza. Până în prezent, 323 cetățeni români și membri de familie ai acestora au fost evacuați din Fâșia Gaza.

MAE precizează că menține contactul cu autoritățile israeliene și egiptene în vederea facilitării evacuării și a altor cetățeni români și membri de familie în cazul în care vor mai fi alte solicitări, în funcție de evoluțiile din teren și de acordul părților implicate.

Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale, s-a întâlnit cu Karien van Gennip, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Sociale și Ocupării din Regatul Țărilor de Jos.

Discuțiile au vizat drepturile și situația lucrătorilor români în Țările de Jos, mobilitatea echitabilă a forței de muncă, cooperarea în domeniul securității și sănătății la locul de muncă, formarea profesională și învățarea pe tot parcursul vieții, precum și cooperarea între ministerele de resort și instituțiile subordonate din cele două țări.

„Am decis să semnăm un Memorandul de colaborare care să prevadă ținte clare și acțiuni comune pe linie de ocupare a forței de muncă și de inspecție a muncii. Una dintre aceste acțiuni este legată de informarea corectă a românilor care merg în Țările de Jos cu privire la drepturile pe care le au, la vulnerabilități și oportunități. În domeniul ocupării vom avea echipe comune de lucru pentru a crește vizibilitatea și rolul EURES (European Employment Services - Serviciul European de Ocupare a Forţei de Muncă). Îmi doresc să implicăm în aceste acțiuni comune și autoritățile locale. Pe de altă parte, un obiectiv important al mandatului meu este și acela de a dezvolta economia socială în România și de a sprijini întreprinderile de economie socială, iar din acest punct de vedere putem învăța din bunele practici din Țările de Jos. Îmi doresc să maximizăm potențialul economiei sociale în România”, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

Din delegația olandeză au mai făcut parte și Tim Versnel, viceprimar al orașului Rotterdam, și Hinke Nauta, șef adjunct de misiune Ambasada Regatului Țărilor de Jos la București.
În Regatul Țărilor de Jos sunt în acest moment circa 60.000 de români rezidenți. Aceștia lucrează în domenii de top (sănătate, IT), dar și în construcții și agricultură.

Bugetul pe anul 2024 nu a reușit să treacă după ce au fost 17 voturi „pentru”, 23 de abțineri și un vot „împotrivă”. Primarul Nicușor Dan a încercat să-i convingă pe consilieri să-i voteze propunerea.

„M-am întâlnit cu instituțiile cu bugete mai mari, cum sunt Administrația Străzilor, Spitalelor, ALPAB, consolidarea clădirilor cu risc seismic, care mi-au spus că o diminuare a bugetului lor le-ar perturba activitatea”, a declarat Nicușor Dan.

Liberalii au susținut că este vina primarului general care nu a fost transparent în ceea ce privește proiectul bugetului.
„Suntem în situația în care se mută problema, așteptam să veniți cu un răspuns, a venit o convocare seacă, la ora 10.00 pentru ora 14.00 pentru un proiect de buget pe care nu l-am știut, conținutul ni s-a comunicat la ora unu. Nu reușiți să conturați o majoritate”, a spus consilierul Andrei Badiu.
O poziție asemănătoare au avut consilierii din grupul PSD.
„Ceea ce faceți dvs., domnule Nicușor Dan, este să transferați responsabilitatea către Consiliul General. Subscriu la părerea colegului de la PNL. De altfel, nu e prima tentativă a dvs de a transfera în mod abuziv responsabilitatea către Consiliul General”, a explicat consilierul Valeriu Șuhan.
Proiectul de buget pe anul 2024 al Primăriei Capitalei ar putea fi supus aprobării din nou în această săptămână.

USR și Forța Dreptei au depus moțiune simplă împotriva ministrului Finanțelor, Marcel Boloș. Acesta este acuzat că a minți pentru a acoperi furturile colegilor de guvernare.

Parlamentarii USR și Forța Dreptei au depus moțiune simplă împotriva lui Marcel Boloș, ministrul PNL care „prin minciună și pentru a acoperi găurile din buget generate de furtul PSD-PNL, ia de la românii suferinzi, de la părinții cu copii bolnavi și de la femeile care au sarcini cu probleme nu mai puțin de 500.000 de euro în fiecare zi lucrătoare”. USR susține a făcut o prioritate din eliminarea taxei pe boală „dar coaliția condusă de Ciolacu-Ciucă-Iohannis a refuzat sistematic desființarea acestei aberante zeciuieli, pentru ca PSD și PNL să aibă bani pentru pensii speciale și privilegii”.

„Ministrul PNL a inventat taxa pe boală pentru ca, anul acesta, să încaseze 500.000 de euro pe zi de la angajații bolnavi, părinții copiilor sub tratament și mame. Au mințit când spuneau că vin cu «zero taxe noi», apoi au mințit că nu afectează mamele care au născut , acum mint că au eliminat-o. De fapt, doar au votat la Senat amendamentele depuse de USR, s-au lăudat și, apoi, le-au blocat în Camera Deputaților. Domnul Boloș, inventatorul și păzitorul taxei pe boală trebuie sa plece acasă cu suprataxările inventate de dumnealui cu tot”, declară Oana Țoiu, deputata USR.

Moțiune este realizată împreună cu Forța Dreptei.

„Guvernarea PSD-PNL acționează cu ticăloșie împotriva oricărui român cinstit și împotriva tuturor promisiunilor făcute cetățenilor. Creșterea accelerată a fiscalității, operată chiar de către un reprezentant susținut de PNL în fruntea ministerului Finanțelor, arată adevărata față a PNL și magnitudinea trădării față de toți care au crezut că ar fi vorba de un partid de dreapta. Acest partid a încetat să mai fie liberal, iar toate măsurile adoptate în privința fiscalității demonstrează acest lucru. Forța Dreptei, alături de partenerii noștri, va susține anularea tuturor măsurilor adoptate de actualul Guvern, de la momentul promovării Ordonanței 16/2022, și revenirea nivelului taxelor și impozitelor la nivelul prevăzut anterior. România are nevoie de un sistem fiscal rațional, orientat către stimularea liberei inițiative și care să nu mai acționeze ca o ghilotină față de orice întreprinzător de bună-credință”, precizează Antonel Tănase, vicepreședinte Forța Dreptei.

Adoptarea moțiunii USR și Forța Dreptei reprezintă „un act de responsabilitate față de cetățeni și o măsură esențială pentru restaurarea treptată a încrederii în stat”, precizează inițiatorii.

Ministerul Muncii anunță că au început plățile pentru beneficiarii Venitului Minim de Incluziune. Plățile se fac de marți prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială

Este vorba despre beneficiarii Venitului Minim de Incluziune (VMI). În prezent sunt 209.856 de beneficiari înregistrați. Sprijinul financiar înlocuiește venitul minim garantat și alocația pentru susținerea familiei și a intrat în vigoare de la 1 ianuarie.

Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Muncii, în 20 februarie au fost alimentate conturile pentru cei care au optat pentru încasare pe card, iar în ultima decadă a lunii, între 22 februarie și ultima zi a lunii, se face plata prin mandat poștal.

„VMI reprezintă un program de asistență socială, creat pentru a ajuta persoanele și familiile aflate în situații vulnerabile să depășească mai ușor obstacolele financiare pe care le întâmpină. Încurajează accesul la educație, întrucât copiii din familiile beneficiare de VMI înscriși la școală vor beneficia automat și de bursa socială. Încurajează și încadrarea în muncă, deoarece persoanele apte de muncă intră automat în programele de mediere ale ANOFM, iar cele fără nivel de instruire vor avea acces la programe de tip <A Doua Șansă> pentru a le crește șansele de angajare”, a anunțat ministra Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura Oprescu.

Suma totală care va fi plătită în această lună este de 132.918.895 de lei.

Ministrul Investițiilor Europene, Adrian Câciu, susține că România a încasat 95% din suma totală alocată în cadrul Politicii de Coeziune. România a primit 22,846 miliarde euro.

„România a încasat, până la acest moment, 22,846 miliarde euro din alocarea finală de 24,071 mld. euro primită în cadrul Politicii de Coeziune din exercițiul financiar 2014-2020, ajungând astfel la un grad de absorbție de 95% din alocarea finală”, a anunțat ministrul pe Facebook.

Totodată, în analiza Comisiei Europene se află cereri de rambursare cheltuieli de încă 879,1 milioane euro reprezentând declarații de cheltuieli transmise în lunile ianuarie și februarie 2024, a precizat Câciu.

Schema de ajutor pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură a fost aprobată. Anul acesta, va fi alocată suma de 270 de milioane de lei.

Potrivit deputatului PSD, Nicolae Georgescu, a fost aprobată Hotărârea pentru completarea HG nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.
Valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru anul 2024 este de 270.000.000 lei.
Pentru anul 2024, diferența dintre acciza standard și rata accizei reduse se stabilește după cum urmează:
a) în perioada 1 ianuarie 2024 – 30 iunie 2024 inclusiv, diferența dintre nivelul aplicabil accizelor de 1.850,95 lei/1.000 litri, prevăzută în anexa nr. 1 la titlul VIII «Accize și alte taxe speciale» din Codul fiscal și stabilită în conformitate cu pct.120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.115/2023 și rata accizei reduse de 104,47 lei/1.000 litri, este în cuantum unitar de 1,746 lei/litru și se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare;
b) în perioada 1 iulie 2024 – 31 decembrie 2024 inclusiv, diferența dintre nivelul aplicabil accizelor de 2.183,85 lei/1.000 litri, prevăzută în anexa nr. 1 la titlul VIII «Accize și alte taxe speciale» din Codul fiscal și stabilită în conformitate cu pct.120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.115/2023 și rata accizei reduse de 104,47 lei/1000 litru, este în cuantum unitar de 2,079 lei/litru și se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare.