Sancțiunile impuse suporterilor de pe stadioane ar putea fi suspendate odată cu contestarea procesului verbal. Propunerea aparține unor parlamentari liberali și a fost introdusă în cadrul unui proiect de lege.

Anunțul a fost făcut prin intermediul unui comunicat de presă.
”Sebastian Burduja și un grup de parlamentari liberali au inițiat proiectul de modificare a legii 4/2008 astfel încât sancțiunile contravenționale date pe stadioane să fie suspensive de executare odată cu formularea plângerii împotriva procesului verbal de constatare și aplicare a contravenției”, anunță PNL.

Potrivit proiectului, se va aplica același regim general al contravențiilor care se aplică și conducătorilor de autovehicule și tuturor celorlalți cetățeni.

„Actele de violență trebuie aspru pedepsite și există cadrul legal și mijloacele tehnice pentru a face asta. Cei vinovați de acte de violență trebuie identificați și sancționați exemplar. Ce nu putem să facem este să pedepsim colectiv suporterii pentru greșelile unora dintre ei. În situația actuală, un suporter pedepsit pe nedrept rămâne cu interdicția participării la evenimente sportive pe stadioane până la decizia finală a instanței, chiar dacă este nevinovat. Mai mult, prin propunerea legislativă înaintată astăzi, decizia aplicării interdicției pe perioada procesului rămâne la latitudinea judecătorului, care poate decide să o mențină sau să permită participarea până la judecarea cauzei. Pedepsind suporterii, pedepsim sportul. Suporterii sunt inima sportului. Este o chestiune de normalitate”, declară Sebastian Burduja, președintele PNL București.

Inițiatorii au explicat că în actuala formă a legii oamenii sunt amendați colectiv, nu se individualiza fapta la persoana autorului, iar statul român a pierdut multe procese pentru lipsa de proporționalitate a măsurii.

România și Canada au semnat un memorandum în domeniul Apărării. În cadrul reuniunii miniștrilor apărării din statele membre ale NATO care s-a desfășurat la finalul săptămânii trecute, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a semnat împreună cu omologul canadian Bill Blair, Memorandumul de Înțelegere dintre Ministerul Apărării Naționale din România și Departamentul Apărării Naționale din Canada privind cooperarea bilaterală în domeniul Apărării.

Acest document va consolida cadrul juridic pentru cooperarea între cele două părți în domenii de interes reciproc precum planificarea apărării, logistică, forțe aeriene, industria de apărare, instruirea personalului în instituțiile militare, exerciții militare și securitate cibernetică.

„Sunt convins că acest acord va oferi cadrul necesar pentru aprofundarea cooperării în domeniul apărării dintre România și Canada, în beneficiul ambelor state, valorificând cooperarea foarte bună de până acum”, a declarat ministrul apărării naționale cu ocazia semnării acordului.
Semnarea documentului a rezultat din necesitatea de a adapta cadrul juridic al cooperării bilaterale la schimbările din mediul de securitate, de a reflecta nevoia de cooperare în cadrul Alianței Nord-Atlantice și de a oferi consistență dimensiunii de apărare a relației dintre România și Canada.

Cu acest prilej, cei doi oficiali au discutat și despre pregătirea summitului de la Washington. A fost subliniată nevoia accelerării adaptării posturii NATO de descurajare și apărare. Ministrul Tîlvăr a reiterat importanța strategică a Mării Negre în arhitectura de securitate euro-atlantică, mulțumind omologului canadian pentru contribuțiile substanțiale, atât prin încadrarea unor funcții în comandamentele multinaționale din România, cât și prin participarea la misiunile de poliție aeriană consolidată.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat că realizarea unei rețele de centre de adicție pentru minori la nivel național reprezintă o prioritate a Ministerului Sănatății.
Rețeaua este realizată în parteneriat cu autoritățile locale, a declarat Rafila, în timpul unie vizite la Bistrița.

„Participarea autorităților locale la acest proiect este esențială și vreau să mulțumesc domnului președinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan și primarului orașului Bistrița, Gabriel Lazany, pentru deschiderea și implicarea în acest proiect destinat copiilor și adolescenților, dar și familiilor lor afectate de consumul de droguri. Centrul de la Bistrița va dispune și de spații recreative, terenuri de sport și bazin de înot”, a explicat Rafila.

Un alt centru va fi amenajat la Spitalul de Psihiatrie Schitu Greci din județul Olt.

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a anunțat că miercuri liderii liberali se vor întâlni cu cei ai PSD. Va fi o ședință a coaliției în cadrul căreia ar putea fi stabilită data alegerilor prezidențiale, a spus Ciucă.

Liberalii vor ca alegerile să fie organizate la sfârșitul anului, în noiembrie și decembrie. Inițial s-a stabilit ca alegerile să fie organizate în septembrie.
„Este adevărat că, atunci când am discutat calendarul alegerilor, s-a convenit, fără să fie formalizat, ca data alegerilor să fie în septembrie. După modul în care s-au desfășurat alegerile locale și europarlamentare și feedback-ul, mesajele pe care le-am avut din teritoriu, în primul rând de la părinți, a fost o chestiune legată de faptul că a fost perturbat procesul de învățământ. Iată că suntem în a opta zi și nu avem încă rezultatele finale. Au fost școli care nu își reluaseră, la sfârșitul săptămânii, activitatea, ca atare toți cei care au examene de capacitate, bacalaureat, s-au simțit afectați de acest aspect”,a explicat Nicolae Ciucă.

Discuțiile vor avea loc miercuri, în cadrul ședinței coaliției.
„Eu cred că miercuri stabilim data acestor alegeri”, a precizat Ciucă.

Marcel Ciolacu a anunțat vineri că PSD va organiza un congres pentru desemnarea candidatului la alegerile prezidențiale. Acesta va fi convocat la începutul lunii iulie.

Anunțul a fost făcut la finalul reuniunii din localitatea brașoveană Sâmbăta de Sus unde liderii PSD au discutat despre rezultatele alegerilor, dar și despre următoarele scrutine.

„La începutul lunii iulie, PSD va avea un congres de desemnare a candidatului. Întotdeauna sunt mai multe variante”, a declarat Marcel Ciolacu.

El a mai spus că PSD va avea un candidat propriu.
„Varianta Geoană nu a fost discutată în interiorul partidului”, a precizat Marcel Ciolacu.
Atât liberalii cât și social democrații vor să-și impună propriul candidat pentru alegerile prezidențiale. Marcel Ciolacu susține că alianța de guvernare poate continua chiar dacă partidele nu reușesc să ajungă la un compromis.

Secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Despescu, a declarat că în acest an, în România au fost montate 472 de brățări electronice. Tot în România 9.168 de persoane sunt în control judiciar, iar 1.288 în arest la domiciliu.

Declarațiile au fost făcute în contextul în care Guvernul a aprobat modificarea legislației din perspectiva monitorizării electronice a persoanelor. Guvernul a devansat termenele de aplicare a termenelor pentru 18 județe, unde aceste brățări urmează să fie funcționale din 1 octombrie.

„Am propus și Guvernul a adoptat devansarea termenelor, respectiv pentru cele 18 județe care erau planificate în calendar la 1 ianuarie 2025, aceste brățări vor fi aplicate și sistemul va funcționa începând cu 1 octombrie 2024. De asemenea, am devansat termenul de aplicare a sistemului de monitorizare în ceea ce privește controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune și arestul la domiciliu, de la 1 ianuarie 2026 la 1 octombrie 2024”, a spus secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Despescu.

Până la data de 1 octombrie 2024 în cele 23 de județe și București, unde funcționează deja proiectul pilot se va testa sistemul pentru a avea o aplicare totală la 1 octombrie 2024.
Proiectul stabilește și extinderea în viitor, după 1 ianuarie 2026 a sistemului pentru monitorizarea persoanelor care fac obiectul eliberării condiționate.
„În prima etapă au fost operaționalizate sistemele în București, județele Iași, Maramureș și Vrancea, de la 1 ianuarie 2024 am extins în alte 20 de județe, iar de la începutul anului și până în prezent au fost montate 472 de asemenea brățări. Astăzi avem active 208. Până în prezent, 25 de persoane și-au îndepărtat brățara, iar 24 de persoane au fost reținute. La acest moment avem în supraveghere 9.168 de persoane în control judiciar, din care 24 de persoane în control judiciar pe cauțiune. Totodată, fac precizarea că azi avem 1.288 de persoane în arest la domiciliu”, a adăugat Bogdan Despescu.

Mai multe companii din România, Ungaria, Turcia și Ucraina vor să construiască primul lot al Drumului Expres Arad-Oradea. Șapte oferte au fost depuse în cadrul licitației organizate de statul român.
Anunțul a fost făcut de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

„Un nou pas important pentru construcția Drumului Expres Arad-Oradea (120,47 km)! Pentru contractul necesar execuției primului lot (33,7 km) au fost depuse astăzi 7 oferte din partea unor constructori și Asocieri de constructori din România, Ungaria, Turcia și Ucraina. Lucrările au cu o valoare estimată de 2,74 miliarde lei (fără TVA), sunt finanțate prin PT și trebuie finalizate în 24 de luni. Pe traseu vor fi construite 32 de poduri și pasaje”, a anunțat Sorin Grindeanu.

Contractul prevede și realizarea unui drum nou (5,3 km), care va asigura legătura între DN 79 și DEx Arad – Oradea în dreptul localității Salonta.

Premierul Marcel Ciolacu a transmis un mesaj în timpul primei ședințe de Guvern de după alegerile locale și europarlamentare. Alegerile au trecut, românii vor un trai mai bun și prețuri corecte, nu circ în stradă, a spus Ciolacu, referindu-se la scandalurile provocate de unii dintre cei care au fost învinși în scrutin.

Premierul s-a adresat miniștrilor.
„Alegerile au trecut și revenim la prioritățile românilor, care așteaptă un nivel de trai mai bun și prețuri corecte, nu circ în stradă, cum fac încă unele partide, deși au fost deja taxate dur de electorat”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a arătat că inflația continuă să scadă.
„Mă bucur că inflația continuă să scadă ajungând deja aproape de 5% și vom continua să luăm măsuri pentru a proteja puterea de cumpărare a populației”, a precizat Marcel Ciolacu.
Mai mulți reprezentanți USR și senatoarea Diana Șoșoaca au contestat rezultatul alegerilor de duminică, susținând că au descoperit numeroase nereguli în procesul electoral.

Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat legea care le permite instituţiilor culturale să încaseze 50% din închirierea unor spaţii pe care le au în administrare. Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a estimat că este vorba despre o finanţare suplimentară de cel puţin 3 milioane de lei anual.

Președintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul privind promulgarea Legii pentru completarea art. 333 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, care prevede că instituţiile culturale vor putea să încaseze 50% din închirierea unor spaţii pe care le au în administrare.

„Parlamentul României a adoptat propunerea legislativă iniţiată de mine şi de mai mulţi colegi parlamentari, prin care Ministerul Culturii şi instituţiile publice aflate în subordinea acestuia vor putea să încaseze o cotă-parte de 50% din sumele percepute pentru închirierea unor spaţii pe care le au în administrare”, a anunțat în luna mai, pe Facebook, Raluca Turcan.
Anterior toţi banii erau colectați de Ministerul Finanţelor.

Au început lucrările la prima pistă de decolare-aterizare construită de MApN în ultimii 30 de ani. Ceremonia a avut loc săptămâna aceasta la Mihail Kogălniceanu.
În prezența ministrului apărării naționale, Angel Tîlvăr, marți, 11 iunie, în Baza 57 Aeriană „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino” de la Mihail Kogălniceanu a fost marcată oficial începerea lucrărilor de construcție a unei noi piste de decolare-aterizare, a anunțat MApN.

La ceremonie au fost prezenți și locțiitorul șefului Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Dragoș Dumitru Iacob, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene Române, general-maior Leonard-Gabriel Baraboi, și șeful Direcției Domenii și Infrastructuri, generalul de brigadă Cristian Apostol.
La finalul acestei activități, ministrul Tîlvăr a evidențiat faptul că alocarea constantă pentru bugetul Apărării a unui procent de 2% din PIB, începând cu 2017, ridicat la 2,5% din acest an, începe să producă efecte concrete, demonstrând realismul angajamentelor pe care Armata României și le-a asumat pentru modernizarea tehnicii, echipamentelor de luptă și a infrastructurii.

„Aceste investiții vor îmbunătăți în mod semnificativ capacitățile de operare și de instruire ale Forțelor Aeriene Române și ale celor aliate care vor putea fi găzduite aici, dar vor contribui în mod semnificativ și la dezvoltarea economică a comunităților locale - localitatea de reședință, Mihail Kogălniceanu, dar și celelalte unități administrativ-teritoriale din proximitate, prin crearea de noi locuri de muncă și atragerea de investiții importante pentru întregul județ Constanța", a declarat ministrul Tîlvăr.
Șeful Forțelor Aeriene Române, generalul-maior Baraboi, a declarat că proiectul de extindere a Bazei 57 Aeriană va avea ca rezultat prima capabilitate militară și, totodată, primul element complet și complex de infrastructură aeroportuară construit de România după anul 1990.

„Extinderea Bazei 57 Aeriană reprezintă un pas important în eforturile României de adaptare la noile realități ale mediului de securitate actual și viitor și o contribuție majoră la consolidarea rolului de pilon de stabilitate pe care țara noastră și l-a asumat în regiunea Mării Negre", a declarat generalul-maior Baraboi.
Întregul proiect de investiții pentru modernizarea și extinderea Bazei 57 Aeriană „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino" de la Mihail Kogălniceanu are o valoare totală de aproximativ 12,173 mld. lei, fără TVA, iar finalizarea acesteia este estimată a avea loc în aproximativ 240 de luni de la aprobarea acestuia, care a avut loc în anul 2021. În final, suprafața bazei va fi de circa 2800 de hectare.