CNAIR anunţă conducătorii auto cu privire la instituirea restricţiei de circulaţie pe A2 la km 144+100, respectiv în zona Agenției de Încasare Fetești pe Calea I (sensul București – Constanța), banda 6 (de încasare a tarifului în numerar) marți, 13.05.2025, în intervalul orar 08:00 – 16:00, pentru a permite executarea unor lucrări de reparații asfaltice.

Circulația vehiculelor se poate realiza în acest interval doar pe benzile de e-tarif (peaj), iar tariful poate fi achitat la stațiile de distribuție a carburanților (OMV PETROM, MOL, ROMPETROL), prin SMS la numărul 7577 (număr disponibil în rețelele de telefonie mobilă ORANGE ROMANIA, VODAFONE ROMANIA, TELEKOM MOBILE și RCS&RDS) sau cu ajutorul cardului bancar prin intermediul portalului CNAIR www.erovinieta.ro sau a aplicaţiei e-tarife (destinată telefoanelor mobile).

Conform regulamentului, achitarea peajului se poate efectua înainte de utilizarea podurilor sau până la ora 24.00 a zilei următoare trecerii.

CNIR a atribuit contractul pentru proiectarea Drumului de mare viteză București-Giurgiu. Anunțul a fost făcut la sfârșitul săptămânii trecute de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Experții vor stabili profilul viitorului drum de mare viteză, autostradă sau drum expres.

„CNIR a atribuit contractul pentru proiectarea Drumului de mare viteză București-Giurgiu! Asocierea de firme din România care a câștigat licitația pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate va avea la dispoziție 31,2 milioane lei (fără TVA), sumă asigurată prin Programul Transport 2021-2027 și 16 luni, pentru a finaliza proiectarea”, a comunicat pe Facebook Sorin Grindeanu.

Ministrul a mai spus că în baza acestui contract vor fi stabilite profilul viitorului drum de mare viteză, traseul și punctul de conexiune cu frontiera dintre România și Bulgaria, prin noul pod peste Dunăre din zona Giurgiu -Ruse.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, propune o nouă strategie în domeniul pe care-l conduce. Dincolo de ideologia Green Deal de tipul terapiei șoc, e timpul pentru Smart Deal, propune Burduja.
Ministrul Energiei a prezentat, într-un mesaj public, în ce situație se află sistemul energetic din România în prezent.

„Securitatea energetică a României NU este negociabilă. De la începutul mandatului meu, am refuzat să accept închiderea grupurilor pe cărbune, în lipsa unor capacități noi echivalente de producție în bandă. Și nu am închis niciun MW. Din contră, am pus în funcțiune grupul Rovinari 5, pe lignit, după ani de blocaje. Prin PNRR, la 1 ianuarie 2026 ar trebui să închidem încă 1755MW la nivelul termocentralelor pe cărbune. De peste un an, explic Comisiei Europene că nu putem face asta, din cauze obiective. Grupurile pe gaz care ar trebui să le înlocuiască pe cele pe cărbune sunt în licitație, după multiple încercări nereușite, pentru că prețul turbinelor pe gaz a explodat în ultimii doi ani”, a explicat Sebastian Burduja.

De aceea, ministerul energiei insistă pentru renegocierea PNRR și amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune.

„Cu aceiași bani din PNRR, de altfel, vom depăși cu mult țintele de “verde” — parcuri solare, eoliene și baterii. La capitolul emisii, ne atingem astfel obiectivul. Mai mult, închiderea termocentralelor pe cărbune ar pune și mai multă presiune pe prețuri. Între 2009-2022, România a închis peste 7000MW grupuri pe cărbune și gaz — producție în bandă, cât zece reactoare de la Cernavodă. Așa am ajuns să importăm pe intervalele de consum de vârf. Importăm scump și, culmea, importăm de la țări care produc în continuare pe cărbune (Serbia, Bulgaria). Care e logica?!”, s-a întrebat Burduja.

Ministrul energiei propune strategia Smart Deal, în locul celei Green Deal.

„Integrarea în Uniunea Europeană este cel mai bun lucru reușit de România în ultimele decenii. Ne-a pus pe calea dezvoltării (am depășit cu mult Ungaria și ajungem din urmă Polonia, lucruri de neînchipuit în 1990). Trebuie să continuăm pe acest drum. În același timp, Uniunea Europeană trebuie să asculte vocea statelor membre și vocea cetățenilor lor. Este vocea rațiunii și logicii, dincolo de ideologia “Green Deal” de tipul terapiei șoc. E timpul pentru Smart Deal, așa cum am mai spus”, a precizat Sebastian Burduja.

Ministrul dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat intrarea în vigoare a măsurilor de eficientizare și debirocratizare a construcțiilor. Ordinul de ministru a fost publicat în Monitorul Oficial săptămâna trecută.

”A fost publicat, în Monitorul Oficial al României, Ordinul de Ministru care definitivează cadrul normativ, prin care accelerăm procesele de elaborare și actualizare a planurilor de amenajarea teritoriului și a celor de urbanism, precum și de avizare și autorizare a lucrărilor de construcții, atât publice, cât și private”, a comunicat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

Măsurile prevăzute vin în sprijinul investitorilor publici și privați și stabilește, ca noutate, avizarea tacită, în cazul în care o instituție nu răspunde la termen sau nu respinge cererea de aviz.
”În termen de 10 zile de la data publicării acestei ordonanțe de urgență, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației adoptă, prin ordin, formularul privind declarația pe propria răspundere, prin care beneficiarul declară că nu a fost primită solicitarea de clarificare, completare sau modificare, nu a fost eliberat aviz cu sau fără condiții ori nu a fost eliberată adresa de respingere, după caz”, a explicat ministrul.
În acest sens, au fost elaborate atât un model de declarație pe propria răspundere, pe care beneficiarul o depune la aprobarea documentațiilor de amenajarea teritoriului sau a celor de urbanism, în situația în care, pentru o serie de avize, invocă procedura acordării tacite a acestora, cât și un model de declarație similară, care se depune pentru obținerea autorizației de construire sau desființare.

Pentru instituțiile publice care nu respectă noile reguli, sunt prevăzute sancțiuni. Totodată, respingerea nefondată a documentațiilor constituie contravenție și se sancționează de către Inspectoratul de Stat în Construcții, aflat în subordinea Ministerului dezvoltării. De asemenea, documentația va fi evaluată de un singur funcționar public pe tot parcursul procedurii de avizare și autorizare, asigurând, astfel, coerență între solicitările formulate către beneficiar.
Potrivit ministrului, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 31/2025, adoptată la propunerea Ministerului Dezvoltării, se reduce timpul de avizare, se introduce avizarea simultană, eliminând avizarea în cascadă, nu se permite condiționarea avizării de emiterea altor avize, construcțiile vor necesita un singur aviz pe domeniu, care nu expiră, și nu va mai fi nevoie de studii, documente sau avize care nu sunt necesare construcției și care reprezintă un exces birocratic.

”Statul trebuie să lucreze pentru cetățean și să elimine birocrația, inclusiv din domeniul construcțiilor, iar instituțiile publice trebuie să fie responsabilizate, astfel încât procesul de dezvoltare a României să fie unul accelerat și eficientizat”, a conchis Cseke Attila.

Proiectul pentru construcția unui spital nou la Galați a intrat în evaluare pentru finanțare europeană. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului Județean, Costel Fotea, la postul de radio Pro Lider FM.

Conform planului, noua unitate medicală va fi construită în curtea Spitalului Clinic Județean de Urgență Sf.Apostol Andrei. Investiția este de aproximativ 200 milioane de euro.

„În sfârșit, proiectul nostru este evaluat de comisiile de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Sănătății. Suntem primii care am depus proiectul de finanțare, avem un punctaj foarte bun și sper să obținem finanțarea cât mai curând. Tot ce a ținut de noi s-a făcut, inclusiv licitația pentru lucrări cu clauză suspensivă. Imediat ce obținem finanțarea, putem începe lucrările", a declarat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Proiectul arată că viitorul spital va avea 375 de paturi, din care 260 pentru spitalizarea continuă, 61 de paturi ATI, 20 de săli de operație și o suprafață desfășurată totală de peste 96.000 mp.

Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Cosumatorilor, Cristian Popescu Piedone, a anunțat că nu intenționează să candideze pentru funcția de primar al Capitalei, dacă funcția se va elibera în cazul în care actualul edil Nicușor Dan va câștiga alegerile prezidențiale.

Piedone, care în trecut a fost primarul Sectorului 5 și candidat la Primăria Generală, a transmis pe Facebook faptul că nu este în campanie electorală, așa cum a fost acuzat.
„Știu că activitatea noastră, a celor din ANPC, îi deranjează pe cei care vor să facă averi rapide pe batjocură și pe buzunarele românilor! De la ei și de la amicii lor de business… a pornit prin țară zvon că prin munca mea și a colegilor mei… îmi fac campanie electorală! Că mă antrenez să candidez la vreo primărie!!! Oameni buni, nu! Nu mă interesează nicio primărie”, a scris Cristian Popescu Piedone.

El a mai spus că este dispus să lucreze și cu viitorul Guvern.
„Și dacă viitorul guvern va considera că eu și colegii mei facem treabă bună pentru România… vom continua să facem treabă bună! Am început un proiect bun și vreau să continuăm să protejăm românii și România, deopotrivă”, a precizat Cristian Popescu Piedone.

Primul hub de mare putere din România pentru încărcarea autovehiculelor electrice s-a deschis joi. Anunțul a fost făcut de directorul CNAIR, Cristian Pistol.

Staţiile de încărcare pentru vehicule grele (HDV) de 400 kW au fost amplasate pe autostrada A1, în zona localității Miercurea Sibiului (km 288). Acestea sunt dotate cu 18 puncte de încărcare (câte 9 pe fiecare sens de mers). Stațiilor li se adaugă 16 puncte de încărcare pentru autoturisme electrice (câte 8 pe fiecare sens).
Stația, cu o putere instalată de 10 MW, este mai performantă decât stații similare din Germania (Aral Pulse Hamburg - Moorfelet care are 6 puncte și 1,8 W) și Olanda (Watthub, Geldermalsen, cu o capacitate de 3,6MW).

Energia electrică furnizată spațiilor de servicii de la Miercurea Sibiului acoperă necesarul pentru iluminat, stațiile de distribuție carburanți, stațiile de reîncărcare vehicule ușoare electrice (EV) cu putere de 300 de kW fiecare, stațiile de reîncărcare vehicule grele electrice (HDV) cu putere de 400 de kW fiecare și stațiile de reîncărcare cu hidrogen (ce vor fi instalate în 2030).

Potrivit contractului de concesiune, stațiile de reîncărcare cu hidrogen vor fi instalate, în fiecare spațiu de servicii, până la sfârșitul anului 2030 și vor avea o capacitate de 700 bari.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță aprobarea proiectului de reorganizare a Ministerului Energiei. Pe listă sunt reorganizarea profundă, reducerea de 25% a cheltuielilor salariale și economii de peste 10 milioane lei anual.

Ministerul Energiei implementează integral măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare, asumate la nivel guvernamental, așa cum a anunțat încă din luna ianuarie. Proiectul de Hotărâre de Guvern privind reorganizarea instituției a fost aprobat în ședința de guvern de joi, după parcurgerea tuturor pașilor procedurali, și vizează o administrație publică mai suplă, mai eficientă și mai aproape de interesul cetățeanului.

Această reorganizare nu este doar o ajustare tehnică, ci o schimbare de viziune asupra modului în care trebuie să funcționeze instituțiile statului. Într-un context în care presiunile bugetare sunt reale și în creștere, Ministerul Energiei susține că răspunde cu fapte, nu cu promisiuni, devenind un model de responsabilitate și reformă administrativă.

„Am spus că facem reformă și o facem, așa cum am promis. Fără scuze, fără amânări. Reorganizarea Ministerului Energiei este dovada că statul poate să strângă cureaua, exact cum o face fiecare român în vremuri grele. Este o chestiune de bun simț și de respect ca, înainte să cerem cetățenilor și companiilor să facă economii, să dăm acest exemplu dinspre sectorul public. Am redus drastic funcțiile de conducere, cu o treime, am eliminat posturi de execuție și am simplificat structura administrativă. Rezultatul? Un minister mai suplu, mai eficient și mai hotărât să livreze rezultate. Facem economie de peste 10 milioane lei anual și arătăm că performanța în administrație nu înseamnă birocrație, ci responsabilitate”, a declarat ministrul Sebastian Burduja.
Potrivit acestuia, România are nevoie de o administrație publică orientată către performanță și eficiență.
„Reorganizarea Ministerului Energiei este un angajament respectat și o dovadă că putem face mai mult cu mai puține resurse, dacă există voință politică și curaj administrativ. Prin aceste măsuri, dovedim că reforma este posibilă și că statul poate deveni mai eficient, fără să afecteze funcționarea sa esențială. Ministerul Energiei va continua să livreze rezultate concrete, în ciuda reducerilor de personal, pentru că ne bazăm pe profesionalismul și implicarea celor care rămân în slujba cetățenilor. Mai mult, am dat ocazia oamenilor performanți să rămână și să fie recunoscuți pentru munca lor. Un funcționar public care nu își face treaba generează frustrare și demotivare în rândul colegilor săi care vor să performeze. De aceea, sunt convins că vom reuși să facem, ca minister, mai mult bine cu mai puține resurse. Menționez și ca Ministerul Energiei era, chiar dinainte de această reorganizare, unul dintre cele mai suple ministere din arcul guvernamental. Le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la efortul de reorganizare, deloc simplu în contextul actual, precum și Prim-ministrului interimar Cătălin Predoiu, care a aprobat astăzi în ședința de guvern propunerea noastră de act normativ,” a mai spus Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Reduceri semnificative prin reorganizare: cifre și impact concret
În urma reorganizării, din totalul actual de 393 de posturi, Ministerul Energiei va desființa 91 de poziții, adică o reducere de 23% din personal. Aceasta include:
● 1 post vacant de demnitar (secretar de stat)
● 2 posturi vacante aferente cabinetului acestuia
● 72 de posturi vacante, dintre care:
○ 1 post de înalt funcționar public (secretar general adjunct)
○ 6 posturi de funcții publice de conducere
○ 63 posturi de execuție (funcții publice)
○ 2 posturi de personal contractual de execuție

● 16 posturi ocupate, dintre care:
○ 9 funcții publice de execuție
○ 7 posturi de personal contractual
De la anunțul reorganizării ministerului energiei în luna ianuarie a.c., un număr de alte 24 de persoane au plecat voluntar din cadrul instituției, iar posturile rămase vacante în consecință sunt acum desființate.
Reducerea funcțiilor de conducere este de 35%, iar cheltuielile salariale ale instituției vor scădea cu 25% – ceea ce înseamnă economii de peste 10 milioane de lei anual.
Reorganizarea nu vizează doar reducerea de posturi, ci și optimizarea activității interne. Structurile administrative redundante au fost eliminate, iar procesele de lucru au fost revizuite pentru a crește eficiența și transparența, a precizat Ministerul Energiei.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet a anunțat că Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) se extinde şi în campusurile universitare. Sisteme automate de preluare a ambalajelor (RVM) au fost deja instalate în campusurile Regie și Polizu, precum și la Universitatea de Vest din Timișoara.

Ministrul Mircea Fechet a vizitat campusurile facultății Politehnica București, acolo unde au fost instalate mai multe puncte de colectare, în luna februarie. În cadrul vizitei a fost prezent și Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica

București, pentru a vedea cum funcționează SGR în campusurile Politehnicii.

„Îi felicit pe studenții de aici de la Politehnică, ei au contribuit, începând cu luna februarie, de când au fost instalate RVM-urile, la atingerea pragului de peste un miliard de ambalaje SGR returnate în primul trimestru al acestui an. La fel cum îi felicit și pe studenții la Universitatea din Timișoara, care au înțeles importanța colectării ambalajelor. Felicit, de asemenea, Asociația Ecoteca, inițiatorul acestui proiect. Este important să ne apropiem de oameni, de nevoile comunităților, iar tinerii de aici formează o comunitate importantă și prin faptul că dau un exemplu foarte bun pentru alții”, a declarat Mircea Fechet.

Proiectul ECO-Student, demarat în luna februarie, își propune să crească gradul de implicare al studenților în colectarea separată a ambalajelor și să promoveze Sistemul de Garanție-Returnare (SGR). Inițiatorii proiectului vor dota universitățile și campusurile universitare din România cu sisteme automate de preluare a ambalajelor.

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a primit-o la Palatul Cotroceni pe vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu. Cei doi au discutat despre strategia la Marea Neagră și consolidarea apărării pe Flancul Estic.

Președintele interimar Ilie Bolojan a primit-o vineri, la Palatul Cotroceni, pe Roxana Mînzatu, Vicepreședinta Executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.

„Discuțiile s-au concentrat pe teme de interes major pentru România și Uniunea Europeană: strategia privind Marea Neagră și consolidarea apărării pe Flancul Estic, accelerarea accesării fondurilor europene și recuperarea întârzierilor din PNRR, precum și pregătirea proiectelor din industria de apărare în vederea finanțării prin programul european ReArm/Readiness 2030 și creării de locuri de muncă. De asemenea, a fost subliniată importanța îmbunătățirii colaborării interinstituționale, pentru o reprezentare cât mai eficientă a României în cadrul Uniunii Europene și o contribuție activă în construcția europeană”, a transmis Administrația Prezidențială.
Întâlnirea a reflectat angajamentul ambelor părți de a lucra împreună pentru avansarea dosarelor de importanță strategică, a precizat Administrația Prezidențială.