România va rămâne în continuare cel mai puternic susținător al Republicii Moldova este mesajul transmis de premierul Marcel Ciolacu la întâlnirea cu reprezentanții raioanelor și ai Asociației Euroregiunii Siret-Prut-Nistru. Întâlnirea s-a desfășurat luni, la Palatul Victoria.

”În calitate de prim-ministru vă spun cu toată convingerea că Guvernul României va continua să susțină Republica Moldova pe toate palierele. Vom merge mai departe cu derularea Acordului în valoare de 100 de milioane de euro dintre guvernele statelor noastre, prin care finanțăm proiecte concrete și cu impact pentru cetățeni. Sprijinim obiectivul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, pentru că aceasta este calea sigură să fie îmbunătățită calitatea vieții oamenilor. Lucrăm în continuare la proiectele noastre comune de dezvoltare a infrastructurii de transport, energetice și la susținerea investițiilor, inclusiv prin conectarea mediului de afaceri din România și Republica Moldova, pentru că mobilitatea este un factor determinant de susținere a competitivității economice”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Reprezentanții raioanelor din Republica Moldova au mulțumim premierului Ciolacu și Guvernului României pentru sprijinul solid și constant. ”Un mare mulțumesc, România”, a spus Iurie Levinschi, prim-vicepreședinte al Asociației Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, ce reunește 30 de raioane ale Republicii Moldova.
Reprezentanții Guvernului român și cei ai raioanelor din Republica Moldova au discutat despre portofoliul proiectelor comune. Un exemplu în acest sens este începerea lucrărilor de construcție a Podului de la Ungheni, peste râul Prut, care face parte din Autostrada A8, în data de 26 aprilie. De asemenea, un alt proiect de infrastructură major, care va contribui la creșterea conectivității cu Republica Moldova, este Autostrada A 7. O altă temă de interes discutată a fost extinderea modului de control coordonat care există la punctul de trecere a frontierei de stat Albița-Leușeni și la alte puncte comune de trecere a frontierei de stat. De asemenea, au fost analizate proiectele comune din domeniul social.

La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, din partea Guvernului, împreună cu prim-ministrul Marcel Ciolacu, vicepremierul Marian Neacșu, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Ștefan-Radu Oprea, precum și reprezentanți ai ministerelor și autorităților guvernamentale.

Guvernul alocă fonduri pentru desființarea ultimelor toalete școlare din fundul curții. Este vorba despre suma de aproape 15 milioane de lei.

Potrivit statisticii în România mai sunt 175 de școli cu toaleta în curte. Guvernul anunță că de la toamnă situația va fi complet modificată.
„Punem punct unei realități triste din educația românească. Alocăm 14,5 milioane de lei pentru ca, la începutul noului an școlar, în toamnă, să nu mai existe unități de învățământ cu toalete în curte. Mai sunt 175 de școli în asemenea situație și nu putem vorbi cu adevărat de o Românie Educată fără a rezolva definitiv acest simbol al blocării în trecut”, a explicat premierul Marcel Ciolacu.
Suma este alocată de la bugetul de stat.

USR anunță că preia solicitarea păgubiților NORDIS și cere reînființarea comisiei de anchetă parlamentară care să lămurească împrejurările care au facilitat ca peste 2.000 de români să fie victimele unei „escrocherii imobiliare”.
Ștefan Pălărie, liderul grupului USR din Senat, s-a întâlnit cu un grup de reprezentanți ai păgubiților NORDIS și a ascultat toate solicitările oamenilor. Păgubiții își doresc reînființarea comisiei parlamentare care să găsească o soluție și pentru cei care au fost deja păcăliți, a susținut Pălărie.

În noiembrie, anul trecut, în plină campanie electorală, atât PSD, cât și PNL au votat formarea unei comisii de anchetă parlamentară de anchetă pentru investigarea mafiei imobiliare, dar nu a avut nicio ședință, a mai arătat liderul grupului USR din Senat.

„Această comisie nu s-a întrunit nici măcar o dată, iar atunci când se aflau în campanie electorală, PSD și PNL se întreceau în a dori sau a promite că vor aduce adevărul de partea cetățenilor. În privința păgubiților NORDIS, nu s-a schimbat nimic, mecanismele esențiale nu au fost rezolvate. Prin urmare, USR solicită politicienilor din PSD și PNL, dacă au mai făcut-o o dată în campanie electorală, să o facă și astăzi, și anume să-și dea semnăturile și acordul pentru reînființarea acestei comisii de anchetă”, a declarat Ștefan Pălărie.

Reînființarea comisiei se justifică în condițiile în care până acum, în ciuda declarațiilor publice, mecanismele care au putut permite un prejudiciu de aproape un miliard de lei nu au fost elucidate, cum nu se știe din ce cauză instituții importante ale statului, precum Inspectoratul pentru Calitatea în Construcții, ANAF, Protecția Consumatorilor, nu au acționat la timp și au permis ca astfel de țepe să se întâmple, este concluzia USR.

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a primit o delegație a Congresului Statelor Unite ale Americii. Parlamentarii aflați în vizita oficială la București au vorbit cu Ilie Boljan despre Anularea alegerilor, evoluția procesului de includere a României în Programul Visa Waiver și prezența trupelor americane în țara noastră.

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a primit marți, la Palatul Cotroceni, o delegație a Congresului Statelor Unite ale Americii, aflată în vizită oficială în România.

„În cadrul întrevederii, au fost abordate principalele domenii ale Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, cu accent pe componenta de securitate, cooperarea economică și perspectivele de dezvoltare ale relației bilaterale. Președintele Ilie Bolojan a reafirmat angajamentul ferm al României față de Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, subliniind că acesta reprezintă un element-cheie al politicii externe și al arhitecturii de securitate națională. Președintele a evidențiat importanța consolidării prezenței americane în România, în special în contextul actualelor provocări de securitate din regiunea Mării Negre. A subliniat că România contribuie activ la securitatea Flancului Estic al NATO, iar cooperarea strânsă cu SUA este esențială pentru o descurajare eficientă. Un alt subiect prioritar al discuțiilor l-a constituit evoluția procesului de includere a României în Programul Visa Waiver. Ilie Bolojan a transmis că acest obiectiv reprezintă o prioritate a agendei bilaterale și o așteptare a cetățenilor români. România își exprimă întreaga disponibilitate de a colabora cu autoritățile americane pentru finalizarea acestui proces într-un termen rezonabil și cu un rezultat pozitiv”, anunță Administrația Prezidențială.

De asemenea, a fost subliniat interesul comun pentru dezvoltarea dimensiunii economice a Parteneriatului Strategic, prin atragerea de investiții americane și extinderea cooperării comerciale. În contextul actual al economiei românești, există un potențial semnificativ de aprofundare a relațiilor economice bilaterale.

„În ceea ce privește procesul electoral din 2024, Președintele interimar a precizat că România a învățat lecțiile necesare și că instituțiile statului sunt angajate să asigure desfășurarea corectă și transparentă a alegerilor, în deplin acord cu standardele democratice. Totodată, au fost abordate teme de interes regional. Președintele interimar Ilie Bolojan a vorbit despre importanța consolidării securității pe Flancul Estic al NATO, ca element esențial pentru menținerea stabilității în regiune. În acest context, s-a discutat despre sprijinul oferit Ucrainei în fața agresiunii ruse și susținerea fermă a parcursului european al Republicii Moldova. România rămâne un partener responsabil în cadrul comunității euroatlantice, angajat în apărarea valorilor democratice și în promovarea stabilității și securității în regiune”, a mai transmis Președinția.
Din delegație au făcut parte opt membri ai Congresului SUA, reprezentând ambele partide politice: Vern Buchanan (Republican – Florida), Dina Titus (Democrat – Nevada), Lloyd Doggett (Democrat – Texas), Ted Lieu (Democrat – California), Neal Dunn (Republican – Florida), Ilhan Omar (Democrat).

Secția de Neonatologie a Spitalului Județean din Galați, dotată cu echipamente pentru servicii medicale de top. Investiția a fost realizată cu fonduri europene în baza unui proiect al Consiliului Județean Galați.
Anunțul a fost făcut de președintele CJ Galați, Costel Fotea.

„Astfel, Secția de Neonatologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Galați a fost dotată cu un nou set de echipamente, aparatură medicală de top ce va îmbunătăți semnificativ capacitatea de tratament și recuperare a bebelușilor cu probleme de sănătate la naștere. De asemenea, noua aparatură va fi utilă și pentru identificarea din timp a unor eventuale afecțiuni (teste de screening), pentru un tratament mai rapid, care să nu permită o eventuală agravare a stării de sănătate a micuților”, a explicat Costel Fotea.

Noile echipamentele medicale vor contribui la prevenirea și tratamentul a două afecțiuni grave care pot pune în pericol sănătatea nou-născuților: retinopatia de prematuritate (o afecțiune oftalmologică specifică prematurilor și nou-născuților cu greutate mai mică) și malformațiile congenitale cardiace (anomalii ale inimii).

Echipamentele medicale, în valoare de 4 milioane de lei, au fost achiziționate de Consiliul Județean printr-un proiect cu fonduri europene atrase prin PNRR.
Cu acești bani, spitalul gălățean a primit „mixer de aer-oxigen pentru sală de nașteri și operații cezariene, monitoare pentru semne vitale în sala de nașteri și sala de operații cezariene, ventilatoare de transport cu oxigen reglabil, incubatoare de transport, sistem de hipotermie neonatală pentru protecția bebelușilor, Ecocardiograf pentru diagnostic rapid și precis al afecțiunilor cardiace.”

Prioritățile României în contextul european și internațional actual au fost discutate de președintele interimar Ilie Bolojan cu europarlamentarii români. Întâlnirea a avut loc luni la Palatul Cotroceni.

Discuțiile s-au concentrat pe subiectele prioritare aflate pe agenda Uniunii Europene, inclusiv securitatea și apărarea europeană, relația transatlantică, bugetul multianual al Uniunii, absorbția fondurilor europene, sprijinul pentru Ucraina și politica de extindere a Uniunii, precum și pe modalitățile prin care România își poate consolida poziția și contribuția în cadrul UE.

Ilie Bolojan le-a transmis europarlamentarilor români că este importantă o colaborare eficientă între aceștia și Reprezentanța României la UE, precum și cu instituțiile din țară, Parlamentul, Guvernul, ministerele, pentru a coordona pozițiile naționale și a asigura o abordare unitară în domeniile esențiale.

„În domeniul apărării, s-a discutat despre necesitatea unei viziuni coordonate, care să integreze industria de apărare, domeniile prioritare de investiții, aspectele financiare și complementaritatea cu NATO, garantul apărării colective. România va urmări consolidarea capacității de apărare și dezvoltarea industriei naționale, valorificând oportunitățile oferite de Uniunea Europeană, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul NATO”, scrie în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Un subiect abordat de majoritatea membrilor români ai Parlamentului European a fost contextul electoral actual. În acest sens, președintele Ilie Bolojan a subliniat necesitatea unui proces electoral transparent și eficient, subliniind că o desfășurare corectă a alegerilor reprezintă un interes strategic pentru România, esențial pentru consolidarea democrației și pentru câștigarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului.
„În ceea ce privește relația transatlantică, s-a evidențiat importanța acesteia și necesitatea unei colaborări mai strânse cu noua administrație americană. Consolidarea acestei relații este esențială, având în vedere rolul strategic al parteneriatului dintre Statele Unite și Europa, atât în domeniul securității, cât și în cel economic”, mai arată Administrația Prezidențială.

În cadrul discuției a fost abordat și subiectul fondurilor europene, în special implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Președintele a subliniat importanța unei absorbții cât mai eficiente, printr-o comunicare constantă între decidenți și o prioritizare clară a proiectelor.

Ilie Bolojan a transmis că România va continua să colaboreze cu partenerii europeni și internaționali pentru a contribui la o soluție de pace rapidă și durabilă în Ucraina. A fost subliniată nevoia unei implicări active din partea Parlamentului European în acest efort.

Statul împrumută comunitățile locale prin Trezorerie. Este vorba despre banii de care au nevoie primăriile și consiliile județene pentru a cofinanța proiectele europene.

Premierul Marcel Ciolacu a făcut anunțul înainte de ședința de guvern de săptămâna trecută. Măsura a fost analizată de miniștrii executivului. Statul își propune să atragă astfel finanțări pentru comunitățile electorale în valoare de peste un miliard de euro din fonduri europene. Trezoreria va pune la bătaie suma de 1,5 miliarde de lei.

„Sprijinim comunitățile locale care au nevoie de finanțare exclusiv pentru a derula proiectele europene. Analizăm, azi, un mecanism de acordare a unor împrumuturi avantajoase din Trezorerie. Suma totală pe care o propunem este de 1,5 miliarde de lei. Cu acești bani, putem obține finalizarea unor investiții care vor aduce în România peste un miliard de euro din fonduri europene”, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Curtea de Conturi a transmis Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației recomandări de eficientizare a programelor de investiții. Curtea de Conturi recomandă ministerului introducerea unui sistem unic integrat în managementul programelor de investiții guvernamentale pe care le gestionează. Recomandarea a fost formulată în contextul misiunii de audit financiar la MDLPA, care a verificat situațiile aferente anului 2023.

Potrivit raportului de audit financiar pentru anul 2023, situațiile financiare ale MDLPA au fost în conformitate cu cadrul de raportare aplicabil, însă auditorii au semnalat și o serie de aspecte în derularea programelor de investiții și în activitatea entităților subordonate, care pot fi îmbunătățite.

În anul 2023, cea mai mare parte a bugetului MDLPA, aproximativ 87% din bugetul său consolidat, a fost alocată derulării programelor de dezvoltare locală cu finanțare din bugetul de stat. Au fost efectuate plăți din bugetul de stat pentru programele guvernamentale de dezvoltare derulate de MDLPA în cuantum de 9,56 miliarde lei, din care 8,45 miliarde lei pentru programe suportate integral din bugetul de stat. Dintre acestea, cele mai importante sunt Programul național de investiții ”Anghel Saligny”, Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) și Programul național de construcții de interes public sau social (PNCIPS), derulat prin Compania Națională de Investiții SA (CNI).

Auditorii au recomandat evaluarea corespunzătoare a rezultatelor și a performanței acestor programe, evitarea paralelismelor în finanțare și remedierea problemelor întâmpinate în derularea și finalizarea programelor existente înainte de demararea unora noi. Astfel, Curtea de Conturi consideră necesar un mecanism de analiză a eficienței și eficacității programelor de investiții publice finanțate din bugetul de stat, stabilirea unui set de indicatori la nivel de program și publicarea periodică a rezultatelor, respectiv stabilirea unui set de indicatori pentru analiza la nivel de proiecte finanțate.
În vederea evitării riscului de decontare eronată a unor sume în cadrul programelor finanțate din fonduri naționale, Curtea de Conturi a recomandat MDLPA operaționalizarea unui instrument de control faptic și de verificare a corectitudinii sumelor solicitate la decontare de UAT-uri, inclusiv de verificare și validare a corectitudinii sumelor decontate cu titlu de ajustare a valorii contractelor.

La nivelul Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), Curtea de Conturi a recomandat identificarea unor soluții, inclusiv prin modificări legislative, pentru creșterea capacității administrative instituționale și a numărului de controale efectuate de ISC pe linia disciplinei în construcții la obiectivele finanțate din fonduri publice.
În ceea ce privește Programul național de construcții de interes public sau social (PNCIPS), derulat prin CNI SA, auditorii au apreciat că poziționarea acestui program ca principal instrument de finanțare a investițiilor în anul 2023 ar trebui însoțită de proceduri riguroase de includere la finanțare. De asemenea, sunt necesare instrumente corespunzătoare de monitorizare și evaluare a performanței programului. A fost formulată o recomandare pentru îmbunătățirea instrumentelor de coordonare și monitorizare a PNCIPS, respectiv organizarea unei evidențe detaliate privind derularea investițiilor.

Referitor la derularea Programului de construcții de locuințe pentru tineri destinate închirierii de către Agenția Națională pentru Locuințe (ANL), Curtea a recomandat organizarea unei evidențe analitice a locuințelor construite/închiriate/vândute și a veniturilor din chirii/vânzări, respectiv finanțarea programului cu precădere din sursele proprii ale ANL.
În ceea ce privește Programul național de cadastru și carte funciară (PNCCF), derulat de Agenția Națională pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), auditorii au observat că acesta întâmpină dificultăți în implementare și se înregistrează întârzieri semnificative față de calendarul inițial, lucrările de înregistrare sistematică fiind finalizate la mai puțin de 10% din unitățile administrativ-teritoriale (UAT) din România. În urma consultării cu reprezentanții ANCPI au fost identificate o serie de recomandări ce ar putea conduce la cointeresarea factorilor implicați și îmbunătățirea derulării programului. Una dintre recomandări vizează impulsionarea instituțiilor publice deținătoare de suprafețe mari de teren, precum Romsilva, Agenția Domeniilor Statului, Administrația Națională Apele Române, pentru a accesa facilitățile oferite de ANCPI prin PNCCF pentru efectuarea măsurătorilor cadastrale și înscrierea gratuită a imobilelor în cartea funciară. O altă propunere se referă la includerea în legislația aplicabilă finanțării proiectelor de dezvoltare locală sau județeană a unei condiții privind necesitatea prezentării documentelor aferente înscrierii imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.

Referitor la Institutul Național de Administrație (INA), entitate care ar trebui să aibă un rol determinant în formarea și perfecționarea profesională a personalului din administrația publică, auditorii au remarcat rolul marginal pe care Institutul îl are în prezent pe piața formării profesionale și au recomandat MDLPA să reevalueze întreaga activitate de formare profesională în administrația publică.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat vineri că întreaga autostradă Pașcani-Suceava are constructori desemnați. Secțiunea de 62 de kilometri face parte din Autostrada Moldovei -A7.

„Întreaga Autostradă Pașcani -Suceava (62 km), secțiune a A7 (Autostrada Moldovei) are constructori desemnați! Astăzi, CNAIR a desemnat și câștigătorul contractului pentru construcția lotului 2 (Roșcani-Suceava), în lungime de 29 km. După semnarea contractului (peste 10 zile, dacă nu vor fi depuse contestații), antreprenorul român va avea la dispoziție 2,86 miliarde lei (fără TVA) și 30 de luni (6 luni proiectare și 24 de luni execuție) pentru construcția acestui nou lot de autostradă”, a transmis ministrul Sorin Grindeanu.

Pe traseu vor fi construite, inclusiv un pod peste Râul Siret și DJ208C, un pasaj peste calea ferată, două parcări de scurtă durată și două spații de servicii. Conform proiectului, spațiile de servicii și parcările de scurtă durată vor fi prevăzute, fiecare, cu infrastructura necesară amplasării a minimum opt stații de încărcare pentru autoturismele electrice. De asemenea, pe traseu vor fi trei noduri rutiere. Este vorba despre Nodul Roșcani, care va asigura accesul pe și dinspre autostradă, Nodul rutier Dumbrăveni, la intersecția cu DJ 208B și Nodul rutier Aeroport Suceava, care va asigura legătura cu un drum spre Aeroportul Internațional Suceava și spre DN29.

Contractele pentru construcția întregii secțiuni de autostradă Pașcani-Suceava, parte a A7, sunt finanțate prin Programul Transport 2021-2027.

Consiliul Județean Galați a aprobat, într-o ședință extraordinară, indicatorii pentru construirea unui ”Centru Integrat de Îngrijiri Paliative”, prin intermediul căruia pacienții grav bolnavi să beneficieze de suport medical pentru ameliorarea simptomelor afecțiunilor de care suferă, dar și de suport fizic și emoțional.

”Astăzi am făcut un pas extrem de important pentru a avea, la Galați, servicii medicale de paliație, menite să ușureze suferința pacienților afectați de boli grave, unele incurabile, precum cancerul în forme foarte avansate.Este un proiect de suflet în primul rând, pentru că sunt tot mai mulți oameni care suferă de cancer în forme tot mai grave. Acest centru vine să completeze serviciile medicale oferite de Spitalul Județean Clinic de Urgență ”Sf.Ap.Andrei” din Galați. În prezent, secția de Oncologie dispune doar de 10 paturi pe partea de paleație, iar cererea pentru astfel de servicii medicale este foarte mare. Această nou unitate medicală vine să răspundă acestor necesități”, a arătat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Noul centru va funcționa într-o clădire cu patru etaje, dotată cu cele mai moderne echipamente și circuite medicale disponibile în prezent în domeniul paliației. 

Vor fi saloane pentru două sau trei persoane (în total va fi o unitate cu 50 de paturi), dar și cabinete medicale, saloane pentru kinetoterapie, consiliere psihologică, săli de tratament, sală de socializare, săli de așteptare etc. 

De asemenea, în total, vor fi peste 1000 de echipamente medicale, specifice serviciilor de paliație, cu care vom dota acest centru.

”Această investiție va avea o valoare totală de aproape 28 milioane de lei. Am reușit să găsim o sursă de finanțare din fonduri europene, dar nu suficientă pentru un astfel de centru. Totuși, pentru că ținem foarte mult la acest proiect, vom atrage 12,5 milioane de lei prin Programul Sănătate, iar diferența de aproximativ 15,5 milioane de lei o vom completa din bugetul propriu al Consiliului Județean Galați.

De asemenea, pentru a accelera lucrurile, încă de săptămâna viitoare vom lansa cu clauză suspensivă licitația publică pentru construirea noii unități medicale, astfel încât, până la sfârșitul acestui an, să reușim demararea efectivă a lucrărilor”, a precizat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.