Europarlamentarul român Gabriela Firea îi cere comisarului european responsabil de cultură să ia măsuri urgente pentru protejarea patrimoniului cultural. Solicitarea a fost făcută miercuri prin intermediul unei scrisori. Demersul este susținut și de alți europarlamentari.

„Am transmis comisarului Glen Micallef, responsabil de cultură în cadrul Comisiei Europene, o scrisoare prin care solicităm modificarea legislației europene și adoptarea unor măsuri urgente pentru protejarea patrimoniului cultural. Este esențial să acționăm concret pentru recuperarea aurului dacic furat în Olanda. Coiful de la Coțofănești și brățările trebuie găsite și readuse de urgență în țară, dar, în același timp, trebuie implementate măsuri eficiente pentru a preveni astfel de crime culturale în viitor”, a explicat Gabriela Firea.

Europarlamentarul român a solicitat Comisiei Europene creșterea finanțării prin programul Europa Creativă pentru protecția și mobilitatea patrimoniului cultural și introducerea unor măsuri europene mai stricte pentru combaterea traficului și prevenirea acestor tragedii.

Demersul este susținut de mai mulți europarlamentari din diferite țări și grupuri politice.
„Muzeele au început, deja, să adopte măsuri pentru protejarea operelor valoroase. Am văzut, de exemplu, anunțul Muzeului Luvru privind măsurile suplimentare pentru celebra pictură Mona Lisa. Acest lucru demonstrează necesitatea unor acțiuni coordonate la nivel european, pentru a asigura protecția patrimoniului în toate statele membre. Iar instituțiile europene au responsabilitatea de a sprijini protejarea patrimoniului cultural al fiecărei țări din UE. Le mulțumesc colegilor europarlamentari, din toate familiile politice, care s-au alăturat acestui demers și au cosemnat scrisoarea adresată comisarului Micallef”, a precizat Gabriela Firea.

Ministrul Educației, Daniel David, a fost întreba despre posibile concedieri ca urmare a reorganizării ministerului pe care îl conduce. Reorganizarea de face în urma comasării ministerului cu cel al Cercetării Nici nu vorbesc despre ele, nici nu le exclud, a răspuns David.

Ministrul Educației a spus că nu pot exista angajați care să facă exact aceeași muncă, venind din ministere diferite. Cu toate acestea, ministrul subliniază că volumul de muncă ar putea crește semnificativ după comasare, ceea ce ar putea justifica păstrarea mai multor angajați.

În prezent, se lucrează la noua organigramă, iar numărul final de angajați va fi determinat în baza analizei.
„Deocamdată lucrăm la noua organigramă. În principiu va rămâne același, dar nu vă pot da un răspuns final până când nu ajungem la structurile finale", a explicat Daniel David.
Demnitarul a mai spus că nu există o regulă care să impună o reducere a personalului.

Sindicatul Liber Navalistul, afiliat BNS, îi cere președintelui Klaus Iohannis să intervină pentru salvarea Șantierului Naval Mangalia. Sindicaliștii vorbesc despre o „prăbușire a șantierului și pierderea a mii de locuri de muncă”.

Sindicatul Liber Navalistul a trimis o scrisoare către președintele României, Klaus Iohannis.

„În numele lucrătorilor de la șantierul naval din Mangalia (DSMa), la care statul român este acționar majoritar, și al cetățenilor afectați de criza gravă cu care ne confruntăm, vă solicităm intervenția urgentă pentru a soluționa situația dramatică a acestui obiectiv de importanță națională. Șantierul naval din Mangalia se confruntă cu dificultăți financiare majore și cu o scădere drastică a volumului de lucru. Un număr semnificativ de salariați se află în șomaj tehnic de peste 4 luni, afectând profund nu doar activitatea economică, ci și viața angajaților și familiilor acestora. Redresarea acestui șantier depinde de semnarea unor contracte majore pentru construcția de nave și structuri offshore, însă situația actuală, în care șantierul este în insolvență, reduce drastic șansele de succes”, scrie în documentul transmis președintelui României.

Sindicaliștii susțin că apelurile lor către celelalte autorități au rămas fără răspunsuri concrete,

„Cu toate acestea, realitatea s-a dovedit a fi diferită. Imediat după aceste promisiuni, situația s-a agravat, angajații au fost trimiși în șomaj tehnic, iar societatea a intrat în insolvență. Deși ni s-a comunicat că se fac demersuri pentru atragerea unor potențiali investitori pentru redresarea acestui șantier, până acum aceste intenții nu s-au materializat, ceea ce duce la declinul șantierului și afectează profund mii de familii. Statul, în calitate de acționar majoritar, are responsabilitatea de a interveni pentru a salva acest șantier. Cu datorii imense, în special către compania-mamă Damen, și fără resurse financiare, șantierul se îndreaptă rapid spre colaps. Riscul de faliment este major și nu ne dorim dizolvarea acestei societăți, deoarece ar însemna migrarea forței de muncă în străinătate și depopularea acestui oraș de la malul mării. La acest moment, societatea este în incapacitate de plată și se fac demersuri pentru accesarea Fondului de garantare a creanțelor salariale, însă acestea sunt doar soluții temporare și nu rezolvă problema stringentă a acestui șantier”, mai scrie în scrisoarea sindicaliștilor.

Sindicatul Liber Navalistul mai transmite că șantierul naval din Mangalia reprezintă un obiectiv strategic de interes național, în contextul conflictului armat dintre Ucraina și Federația Rusă, care afectează securitatea regională, și ar putea deveni un centru esențial pentru mentenanța, modernizarea și repararea navelor militare ale Forțelor Navale Române și ale NATO, contribuind semnificativ la apărarea națională.

„Având în vedere importanța strategică a acestui șantier, ca membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), aveți autoritatea de a aduce această problemă în atenția Guvernului și a altor decidenți strategici pentru a coordona măsurile necesare salvării acestui pilon industrial esențial. Intervenția dumneavoastră este vitală pentru a preveni prăbușirea șantierului și pierderea a mii de locuri de muncă. Vă rugăm să acționați cu prioritate, astfel încât viitorul acestui obiectiv național să fie asigurat. Vă rugăm să ne oferiți șansa de a munci aici, acasă, în România, și de a nu fi nevoiți să plecăm în pribegie pentru a lucra în alte țări”, precizează sindicaliștii de la Mangalia.

Ministerul Energiei vrea economii de 1 mld.lei la companiile de stat din domeniul energiei. Economiile se pot face prin reducerea posturilor de conducere cu minimum 30%, a personalului administrativ cu minimum 20% şi prin fuziunea unor companii, precum Electrocentrale Grup şi ELCEN Bucureşti.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a spus că măsurile nu vor afecta personalul din activităţile de producție prioritate având reducerea aparatului administrativ şi a birocraţiei din aceste companii de stat.
În prezent, la nivelul Ministerului Energiei sunt centralizate şi se analizează planurile de măsuri de eficientizare a cheltuielilor transmise de companiile de stat din sectorul energetic. În plus, sunt analizate posibile restructurări şi fuziuni între companiile din portofoliu: fuziunea dintre Electrocentrale Grup şi ELCEN Bucureşti, fuziunea dintre Societatea Comercială Institutul de Cercetare Ştiinţifică, Inginerie Tehnologică şi Proiectare Mine pe Lignit din Craiova şi Complexul Energetic Oltenia.

„Eficientizarea companiilor de stat din energie este o investiţie în viitorul României şi o măsură oportună, cu atât mai mult în actualul context, care impune refacerea echilibrelor fiscal-bugetare ale ţării noastre. Ministerul energiei, în calitate de acţionar unic, majoritar sau cu o pondere semnificativă în acţionariatul companiilor, şi-a stabilit ca obiectiv reforma reală a companiilor din propriul portofoliu. Aceste măsuri sunt spre beneficiul acestor companii, iar aşteptarea noastră este că ele vor fi susţinute de managementul companiilor, dar şi de partenerii sociali (sindicate). Sunt necesare pentru a asigura viabilitatea pe termen lung a companiilor de stat din sectorul energetic şi pentru a optimiza utilizarea resurselor publice”, a declarat ministrul Sebastian Burduja.

Măsurile de restructurare vor viza doar reducerea aparatului administrativ şi a birocraţiei.
„Sunt mii de persoane angajate ca personal TESA în toate aceste companii. O parte sunt competenţi, îşi fac treaba şi şi-o vor face în continuare. Ceilalţi vor avea oportunitatea să îşi găsească un loc de muncă în mediul privat, unde există o criză a forţei de muncă. Am cerut tuturor companiilor transparenţă, reguli corecte şi meritocraţie. Vom urmări prin toate pârghiile pe care le avem la dispoziţie ca autoritate publică tutelară modul în care fiecare companie îşi va duce la îndeplinire aceste planuri asumate”, a adăugat Burduja.