Aproape 100.000 de oameni au fugit din România în perioada 1968-1989. Statistica a fost realizată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Aceasta a folosit informații din arhivele Securității.

„Câţi oameni au fugit din România comunistă în perioada 1968-1989? Din România comunistă puteai să scapi ilegal în două moduri: să fugi în străinătate sau să rămâi în străinătate. A doua variantă numai în cazul în care aveai aprobarea să pleci din România. Numărul oamenilor fugiţi din România, dintr-o statistică a Securităţii, pe care o prezentăm schiţat, este de puţin sub 100.000 de oameni, adică în jur de 97.000. Perioada observată este 1968-1989, aşadar după schimbarea pedepselor din Codul Penal referitoare la trecerea ilegală a frontierei: dacă până în 1968 trecerea ilegală a frontierei sau tentativa de trecere ilegală erau considerate act de trădare şi pedepsite cu până la 10 ani de închisoare, după 1968 au devenit infracţiuni de drept comun. Pentru trecerea sau tentativa de trecere ilegală se aplica pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani”, a anunțat CNSAS.

Statistica arată ce studii aveau oamenii care au fugit, ce etnie aveau, cum au plecat din țară și unde au ajuns.

„Din cei 97.000 de fugari, aproape 25.500 au trecut frontiera fraudulos frontiera. Majoritatea, adică în jur de 71.500, au rămas în străinătate folosind diverse prilejuri: vizite la rude, excursii, mic trafic de frontieră, contracte culturale sau economice, manifestări sportive, tratamente medicale etc. „Fugarii” aveau diferite niveluri de şcolarizare şi ocupaţii diferite (la momentul plecării): 38.000 aveau studii elementare, 14.000 şcoala profesională, 26.000 studii medii şi postliceale, 17.000 studii superioare şi aproximativ 2000 fără studii precizate sau fără studii. Pe criteriul etniei, fugarii erau români (50.400), germani (24.200), maghiari (19.200), evrei (1800), romi (1500) şi alte etnii, de ordinul sutelor (turci, tătari, greci, slovaci, ucraineni etc.). Ţările vizate de fugari erau, cu precădere, cele europene, Germania (majoritatea persoanelor alegeau această destinaţie), Austria, Suedia, apoi, în ordinea numărului de persoane, S.U.A., Canada, Israel, Grecia, Turcia”, a precizat CNSAS.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că Guvernul va asigura în continuare, ca prioritate, toate investițiile în infrastructura mare. 8 din 10 lei de deficit însemnă investiții, a explicat Ciolacu.
Declarațiile au fost făcute în contextul investiției de la magistrala de metrou.

„Calea sigură pentru a schimba traficul din capitala României nu poate să fie decât cea a investițiilor, respectiv dezvoltarea rețelei de metrou. Ca prim-ministru, am obligația de a asigura finanțarea Magistralei M6, pe toată durata lucrărilor, astfel încât să nu existe întârzieri”, a declarat Marcel Ciolacu.

Șeful Guvernului a mai spus că a discutat cu liderii europeni despre deficitul României în condițiile realizări ide mari investiții.

„Totodată, vom asigura în continuare, ca prioritate, toate investițiile în infrastructura mare. 8 din 10 lei de deficit însemnă investiții! Toate țările mari - Spania, Italia, Germania, Portugalia - au dezvoltat infrastructura având deficite mai mari pe o perioadă limitată de timp. Acest lucru, de fapt, l-am discutat și l-am negociat și cu președinta Comisiei Europene”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene din România, Adrian Câciu, anunță că România a încasat, până acum, fonduri din Politica de Coeziune în valoare de 23,84 miliarde euro din exercițiul financiar 2014-2020, atingând un grad de absorbție de 99,1%.

„Am preluat absorbția de fonduri la un nivel de 74% când am venit în aceasta functie de ministru al investițiilor și proiectelor europene. Când PSD a intrat la guvernare, absorbtia era la 51,3%. Iată, sunt 47,8 puncte procentuale(adica jumatate din banii gratis pe care România îi avea alocați dar care stateau la Bruxelles) de progres, de bani europeni, dar mai ales, mii de proiecte care au fost finanțate si au contribuit la dezvoltarea țării noastre, care au fost realizate în acesti 2 ani și 8 luni”, a declarat Adrian Câciu.

Ministrul a vorbit și despre prioritățile privind fondurile europene.

„Continui să cred că, dincolo de tușele politice între cele două partide care guvernează azi România, miniștrii cheie din cele două guverne din perioada noiembrie 2021-prezent și-au îndeplinit mandatele de demnitari care să lucreze în interesul românilor, iar rațiunea liderilor acestei coalitii a condus nu numai la stabilitate politica dar, mai ales, la schimbarea modelului de dezvoltare a României. Mai sunt multe de facut! Prioritatea va fi acum exercitiul 2021-2027, unde avem contracte semnate de peste 17,5 miliarde euro si unde vom depune primele declarații de cheltuieli în luna septembrie”, a precizat Câciu.

A avut loc conferința de închidere a proiectului de modernizare și dotare a centrului de servicii de recuperare neuromotorii ″Sfântul Spiridon″ din Satu Mare, un eveniment care marchează finalizarea cu succes a unui proiect de mare importanță pentru sănătatea sătmărenilor.

Pe parcursul conferinței, s-au evidențiat principalele realizări ale proiectului, printre care se numără reabilitarea completă a clădirii, dotarea cu mobilier adaptat persoanelor cu dizabilități, dar și cu aparatură profesională modernă de fizioterapie, kinetoterapie, masaj și ergoterapie. Aceste îmbunătățiri contribuie la o recuperare mai rapidă și mai eficientă a pacienților, oferindu-le acces la tratamente de ultimă generație.