- Sunteți aici:
-
Acasă
- Comunicate
Ministrul Educației a anunțat că se vor distribui formulare în școli, începând din data de 13 septembrie, pentru a afla câți profesori sunt vaccinați la începului noului an școlar, iar în baza acestor date, părinții să poată face o alegere informată privind riscul la care se expun copiii lor. Părinții vor primi, la rândul lor, formulare pentru exprimarea acordului sau dezacordului ca elevii să fie vaccinați împotriva COVID-19.
”După campania de promovare a importanței și necesității vaccinării, aplicate la nivelul fiecărei școli, cu sprijinul DSP și al Ministerului Sănătății, vom lansa aceste chestionare începând cu data de 13 septembrie. De asemenea, în data de 1 septembrie, când vor reveni în școli toți cei din învățământ, vom lansa această întrebare la nivelul fiecărei școli: personal didactic vaccinat, pe învățământ primar, gimnazial și liceal, ca să avem o nouă statistică care să ajute părinții în exprimarea acordului pentru vaccinare”, a declarat Cîmpeanu.
În ordinul comun de anul trecut scria că „Înainte de începutul anului școlar/universitar, fiecare unitate/instituție de învățământ stabilește spațiile care pot fi folosite în procesul de învățământ, precum și spațiul necesar ce va fi utilizat pentru izolarea temporară a cazurilor suspecte de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2, identificate de cadrul medical din unitatea/instituția de învățământ sau persoana desemnată de conducerea unității/instituției cu atribuții în triajul epidemiologic.”
La data de 21 august 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat actul de înfiinţare a corpului de ofiţeri sanitari, atestându-se, astfel, medicina militară ca element specializat pentru asigurarea sănătăţii efectivelor militare.
Istoria medicinei militare se suprapune cu istoria militară a poporului român, personalul sanitar al Armatei Române implicându-se în momentele cruciale ale istoriei: Războiul de Independenţă (1877-1918), Războiul de reîntregire naţională (1916-1918), cel de-al Doilea Război Mondial, dar şi în zilele noastre, prin participarea cu spitale militare de campanie în cadrul forţelor de menţinere a păcii din diferite teatre de operaţiuni din lume, alături de ceilalţi reprezentanţi ai Armatei României.
Potrivit site-ului directiamedicala.mapn.ro, în anul 1900 s-a înfiinţat Societatea Ştiinţifică a Corpului Sanitar Militar Român şi Revista Sanitară Militară, iar în iulie 1921 a avut loc primul Congres de Medicină şi Farmacie Militare la Bruxelles, la care România a participat cu un raport asupra organizării Serviciului Militar şi a legăturii sale cu Crucea Roşie. În 1945, s-a constituit Direcţia Superioară Sanitară - Farmaceutică. După o serie de alte reorganizări, în anul 1990 a luat fiinţă Inspectoratul General Medical, în 1993 - Direcţia Medicală, în 1999 - Direcţia Asistenţă Medicală, iar din 2004 - Direcţia Medicală
„Am ratificat Acordul de împrumut cu Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare în valoare de 100 de milioane euro pentru construcţia în cea mai mare parte, 90%, dar şi reabilitare a unui număr de cel puţin 55 de şcoli în România. A fost un proiect de lege iniţiat în parteneriat, evident, de către Ministerul Finanţelor şi Ministerul Educaţiei”, a precizat Sorin Cîmpeanu, la finalul şedinţei de joi a Guvernului.
Ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu a anunţat că Executivul a aprobat, joi, proiectul de lege privind ratificarea Acordului de împrumut cu Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare, în valoare de 100 de milioane euro, pentru construirea, cât şi reabilitarea unui număr de minim 55 de şcoli din ţară.
De la începutul secolului al XIX-lea, fotografia a devenit un mediu în continuă creștere, un mod de exprimare și apreciere personală pentru nenumărați oameni din întreaga lume.
O fotografie are capacitatea de a surprinde un loc, o experienţă, o idee, un moment. Din acest motiv, se spune că o imagine nu face cât o mie de cuvinte. Fotografiile pot transmite o senzație mai rapid și mai eficient decât cuvintele. O fotografie poate face privitorul să vadă lumea prin ochii fotografului.
Fotografiile depășesc chiar trecerea timpului - o fotografie de acum o sută de ani poate fi încă la fel de apreciată acum, ca şi atunci. O fotografie făcută mâine poate fi la fel de apreciată şi peste o sută de ani.
Carol Popp de Szathmári este consemnat drept primul artist fotograf al României.
Însuşi Szathmári a ţinut să specifice data în care a executat prima sa fotografie - noiembrie 1848.
Calotipia (vechi procedeu de fotografiere, în care se folosea clorura de argint ca sensibilizator şi cea de sodiu sau iodura de potasiu pentru fixare) reprezintă un Cupidon cu braţele frânte, o statueta din colecţia personală de antichităţi.
Această este prima fotografie realizată în România şi se află în colecţia Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei, fiind una dintre nestematele acesteia.
Arta, știința și istoria fotografiei sunt sărbătorite la nivel mondial, în fiecare an, în 19 august. Asigurați-vă că postaţi cele mai bune fotografii pe rețelele sociale și puneţi tagul #WorldPhotographyDay.
Compania de testare educațională Brio, împreună cu alți doi parteneri, a pus la punct, în doar o lună, Școala AER (Alianța pentru Educație Remedială), program gratuit în care sunt implicați peste 2000 de elevi și peste 50 de profesori.
“Misiunea acestei școli este de a reduce decalajele pentru fiecare dintre copii. Școala în pandemie a creat o serie de decalaje în educația elevilor din România, diferențe ce pot fi observate “din cosmos”, susține Gabi Bartic, COO și Director al Diviziei Consumer în cadrul Brio.
Era nevoie de un proiect de ore remediale pentru că decalajele survenite în perioada pandemică pot fi observate „din cosmos”. Și aici voi nuanța: decalajele nu vin doar din inconveniente tehnice și tehnologice. Nu vorbim, când vorbim despre pierderile educaționale provocate de pandemie doar despre copii lăsați în urmă de lipsa mijloacelor tehnice de conectare online, deși există și acestea. Vorbim despre lipsa abilităților de predare în mediul online ale profesorilor, despre interesul scăzut de a face un salt tehnologic al profesorilor înșiși, despre lipsa formărilor și a alinierii abilităților acestora la cerințele secolului în care, iată, trăim și în care pandemia ne-a forțat să ni le exersăm. Și atunci, pentru acei copii care dețin mijloace tehnologice dar totuși nu au acces la educație sau nu au acces suficient, ne-am gândit că trebuie să facem ceva. O școală, așa i-am spus, în care să facem diagnostic (testare inițială), un parcurs remedial (ore online adică), testare periodică și apoi testare finală care să ateste progres. Copiii care s-au înscris în școala remedială sunt, toți, copii care au crezut că au nevoie de școală. Mai mult decât atât, au crezut că au nevoie de școală în timpul vacanței și și-au asumat un program destul de serios pentru vacanță: un program de 2 ore de Mate și două de Română în fiecare săptămână, peste care au venit în mod evident ore de studiu individual. În ce privește lacunele, noi am testat toți copiii cu teste Brio la startul programului, astfel încât să avem un „moment 0” al fiecărui copil. Am avut și copii cu scor 20-30 (acesta fiind un scor extrem de mic, pe o scară de la 1 la 100), cât și copii cu scor peste 80. Toți profesorii cu care lucrăm însă sunt perfect conștienți că misiunea acestei școli este de a reduce decalajele pentru fiecare dintre copii. Și aceasta este abordarea pe care o încurajăm: lucrăm cu fiecare dintre copii pentru ca, în acest timp scurt, să-l ajutăm să -și acopere în măsură cât mai mare lacunele. Fiecare copil din școala AER e o poveste de învățare în sine.
Suntem la mijlocul programului și tot ce știu este că se lucrează serios la recuperarea decalajelor. O măsură reală a progresului vom avea în momentul în care fiecare copil va parcurge testele finale, la începutul lunii septembrie. Ce am făcut noi, toți cei implicați în acest proiect a fost să oferim ceea ce ar trebui să ofere toți cei care sunt în acest domeniu: acces la un act educațional serios, de bună calitate, seriozitate, aplecare asupra fiecărui copil, abordare individualizată a actului de educație, mediu potrivit și colaborativ, feedback constant și constructiv, încurajarea dialogului cu TOȚI actorii implicați (am subliniat toți pentru că noi comunicăm în mod constant și cu părinții care doresc să se implice). Și resursele tehnologice (tool-uri pentru a asigura buna funcționare a acestei școli on-line), a mai precizat oficialul Brio.
Probele scrise încep la ora 9:00, accesul elevilor în săli fiind permis până la ora 8:30.
Lucrările scrise pot fi elaborate într-un interval de lucru de trei ore, calculat din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor în sala de examen. Pentru rezolvarea subiectelor, candidații vor folosi numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru scheme și desene vor utiliza numai creion negru.
Pentru probele scrise la Matematică și Geografie, candidații pot apela doar la instrumente de desen. La probele scrise, mijloacele de calcul sunt interzise, iar hârtia folosită este doar cea distribuită în sala de examen.
Beneficiază de prelungirea timpului de lucru alocat, cu maximum două ore, candidații pentru care s-a aprobat această solicitare de către Comisia Județeană de Organizare a examenului de Bacalaureat, în baza prevederilor Procedurii nr. 1.526/DGIP/12.03.2021 cu privire la asigurarea condițiilor de egalizare a șanselor pentru elevii cu deficiențe de vedere, deficiențe de auz și tulburări de neurodezvoltare.
Pentru elevii care solicită și primesc, în cazuri justificate, aprobarea Comisiei Naționale de Organizare a Examenului de Bacalaureat în vederea susținerii probelor cu subiectul de rezervă, se organizează proba scrisă/probele scrise după finalizarea ultimei probe prevăzute în calendarul de desfășurare a Bacalaureatului.
Toate sălile de examen au în dotare camere funcționale de supraveghere video și audio.
Este interzisă introducerea în sălile de examen a unor obiecte, precum ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete etc.
De asemenea, elevii vor fi informați că este interzis accesul în săli cu orice tip de lucrări: manuale, dicționare, notițe, însemnări etc., precum și cu orice mijloc electronic de calcul, de stocare de informații sau de comunicare (stick-uri de memorie, telefoane, tablete etc.).
În același timp, candidaților le este interzis să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare în interior sau cu exteriorul. Cei surprinși în aceste situații vor fi eliminați din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia ori de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise. Drept urmare, acești candidați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni.
Art. 12. (1) Probele din cadrul concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct din unitățile de învățământ sunt următoarele:
a) Proba scrisă - rezolvarea de către candidați, în maximum 120 de minute, a unui test standardizat cu 50 de itemi, cu un singur răspuns corect, prin care se evaluează capacități și competențe relevante pentru activitatea de management educațional:
- capacități cognitive;
- competențe de management și leadership.
Fiecare item corect rezolvat se notează cu două puncte. Nota se obține prin împărțirea la 10 a sumei punctajelor obținute. Nu se admit diferențe de notare între membrii comisiei de evaluare a probei scrise.
Evaluarea testului standardizat se face în prezența candidatului și a observatorilor. Notele obținute la proba scrisă se pot contesta în termen de 48 de ore de la afișarea rezultatelor.
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație asigură elaborarea testelor standardizate, în colaborare cu experți în domeniul științelor educației, selectați în baza unei proceduri proprii și numiți prin ordin al ministrului educației. Colectivul de elaborare a testelor standardizate și toate persoanele care au dreptul de a opera cu acestea, semnează acord de confidențialitate privind conținutul testelor. Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație este responsabil și de transmiterea testelor standardizate către centrele speciale, în condiții de securitate informatică.
Interviul cu durata de 60 de minute pentru fiecare candidat, în cadrul căruia se evaluează:
- competențele de management strategic, operațional și de comunicare, prin prezentarea unei strategii de dezvoltare a unității de învățământ pentru care candidează.
- abilitățile de rezolvare a unor situații-problemă, prin raportare la contextul și specificul unității de învățământ pentru care candidează;
- competențele digitale, pe baza utilizării calculatorului.
Strategia de dezvoltare a unității de învățământ va conține maximum 5 pagini și va fi pusă la dispoziția membrilor comisiei de evaluare a probei de interviu la prezentarea candidatului pentru susținerea probei.
Interviul este evaluat cu punctaje exprimate prin numere întregi de la 1 la 10 de către fiecare membru al comisiei, punctajul final fiind media aritmetică a punctajelor acordate de către cei cinci membri ai comisiei de evaluare.
Punctajele se înregistrează în borderoul de notare conform anexei nr. 2 la prezenta metodologie. Nu se admit diferențe mai mari de trei puncte între oricare doi evaluatori. În cazul diferențelor mai mari de trei puncte, președintele comisiei are obligația să medieze divergențele de punctaj între evaluatori. În urma medierii, evaluatorii pot acorda alte punctaje decât cele inițiale și se întocmește un nou borderou de punctaj, în care evaluatorii își motivează, în scris, punctajul acordat.
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a spus într-un interviu la Realitatea Plus, săptămâna aceasta, că vrea să mărească numărul orelor de educație fizică și sport în școlile din România: „Eu aș vrea să creștem de la o oră pe săptămână la două ore pe săptămână”, a declarat acesta.
Declarația vine în contextul în care există câte două ore de educație fizică și sport pe săptămână la clasele primare și la gimnaziu, potrivit planurilor-cadru în vigoare.
Potrivit planurilor-cadru pentru învățământul gimnazial, la disciplina Educație Fizică și Sport sunt alocate două ore pe săptămână. Pentru învățământul primar, situația este aceeași, deoarece elevii au în programă tot două ore pe săptămână. La liceu, majoritatea filierelor au câte o oră pe săptămână.
Ieri a trecut aproape neobservată Ziua internaţională a tineretului, probabil din cauza căldurii toropitoare, a concediilor în curs și a pandemiei care le-a înnebunit mințile.
Tema din acest an: "Transformarea sistemelor alimentare: inovaţia tinerilor pentru sănătatea umană şi planetară"
Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a aprobat, în 1999, recomandarea făcută de Conferinţa mondială a miniştrilor responsabili pentru Tineret ca 12 august să fie declarată Ziua internaţională a tineretului.
În cadrul Forumului pentru tineret ECOSOC (EYF) din 2021, problemele şi priorităţile evidenţiate de participanţi au inclus impactul pandemiei COVID-19, în special efectul său asupra sănătăţii umane, asupra mediului şi a sistemelor alimentare. De asemenea, participanţi au subliniat importanţa de a construi sisteme alimentare mai echitabile. În plus, au subliniat necesitatea ca tinerii să ia decizii în cunoştinţă de cauză cu privire la alegerile alimentare prin creşterea educaţiei globale cu privire la cele mai sănătoase şi mai durabile opţiuni atât pentru indivizi, cât şi pentru mediu. Au existat, totodată, recomandări privind asigurarea dezvoltării adecvate a capacităţii în ceea ce priveşte rezilienţa sistemelor alimentare, în special în timpul pandemiei COVID-19 în curs şi în urma acesteia, menţionează sursa citată.
Programul mondial de acţiune pentru tineret, adoptat de Adunarea Generală a ONU în 1996, stabileşte un cadru de politici şi orientări pentru acţiunile naţionale şi de sprijin internaţional în vederea îmbunătăţirii situaţiei tinerilor. Acesta joacă un rol important în dezvoltarea tinerilor. Programul se concentrează pe măsurile de consolidare a capacităţilor naţionale în domeniul tineretului şi pentru a creşte calitatea şi numărul de oportunităţi disponibile tinerilor pentru participarea deplină, eficientă şi constructivă în societate.
Ministrul Educației a declarat recent că o parte dintre cabinetele medicale școlare ar putea fi transformate în centre de vaccinare anti-Covid, la începutul lunii septembrie, chiar înainte de începerea anului școlar 2021-2022. Cîmpeanu a precizat că și universitățile iau în calcul organizarea unor centre de vaccinare în campusuri.
„Pentru a susține campania de vaccinare, universitățile iau in calcul organizarea unor centre de vaccinare în campusurile universitare. În vederea consolidării siguranței sanitare în școli, dincolo de respectarea tuturor regulilor deja cunoscute și de acțiuni de promovare a importanței și necesității vaccinarii, avem în vedere în discuțiile cu Ministerul Sănătății și CNCAV transformarea unor cabinete medicale din scoli in centre de vaccinare destinate elevilor care doresc sa se vaccineze, precum și personalului din invatamant. Pentru ca acest lucru sa se întâmple începând cu prima parte a lunii septembrie, este necesară identificarea unor soluții cu privire la organizarea fluxurilor in interiorul școlilor, data fiind necesitatea prezentei unuia dintre parinti pentru fiecare minor vaccinat”, a afirmat Cîmpeanu
Citeşte mai mult ...
Caligrafia este o artă folosită astăzi în multe concepte de design pentru publicitate și promovare, ușor de realizat datorită tehnologiei avansate de care dispunem în zilele noastre. Caligrafia are o istorie vastă care a avut un impact asupra multor culturi din întreaga lume. Ziua Mondială a Caligrafiei ne aminteşte această istorie și speră ca oamenii să poată adopta caligrafia ca pe o pasiune în viața lor.
Caligrafia este o formă de artă antică care este una dintre cele mai vechi forme de comunicare. Caligrafia apare pentru prima dată în anul 200 î.Hr. în China. În plus, această formă de artă istorică este evidentă în aproape fiecare regiune a lumii ca fiind principala sursă de scriere și comunicare a manuscriselor. În primele descoperiri, documentele religioase, cum ar fi Biblia originală, sunt scrise în caligrafie ebraică biblică. Cu influență occidentală, caligrafia ar lua un punct de vedere mai creativ.
Ziua Mondială a Caligrafiei permite experților și începătorilor să se întâlnească pentru a discuta, a practica și a învăța despre arta caligrafiei. Această sărbătoare a început prin intermediul Pen Museum și Manuscript Pen Company. Pen Museum este un muzeu dedicat predării artei caligrafiei, iar Manuscript Pen Company este un comerciant cu amănuntul de artă specializat în produse de caligrafie. În fiecare an, Pen Museum aduce experți din diferite școli de artă și permite vizitatorilor care frecventează muzeul să învețe cum să se inițieze în caligrafie și diferitele stiluri de artă care există.
Ziua Mondială a Caligrafiei celebrează această artă în istoria sa și îi încurajează și pe alții să participe și să învețe despre această formă de artă.
Pandemia a lăsat urme asupra copiilor. Sunt mulți cei care se luptă cu anxietatea, depresia, dependența de ecrane și suferă deseori de tulburări de somn și alimentație. Părinții reușesc cu greu să facă faţă situaţiei și de aceea autoritățile pun acum la punct un program. Va fi implementat în şcoli pentru a-i putea ajuta pe cei afectați de schimbarea radicală a vieții lor și a celor din jur.
Numărul copiilor și adolescenților cu depresie și alte tulburări a crescut alarmant în ultimul an. Confruntați cu un val de frică din cauza situației generate de pandemie, mulți dintre ei au simțit că se sufocă.
Un raport recent al Organizației Salvați Copiii arată cât de adânci sunt rănile.
Ca să îi ajute să depășească acest moment greu, autoritățile au pus la punct programul "Din grijă pentru copii", o strategie pe care o vor implementată în școli.
Programul își propune să scoată la lumină și riscurile la care sunt supuși copii în mediul online.
După ce vor fi finalizate, măsurile propuse vor fi adoptate printr-o hotărâre de Guvern
Peste 1.100 de copii din România au murit în pandemie înainte să prindă măcar un an de viaţă. Iar în primul trimestru din acest an a crescut mortalitatea infantilă, capitol negru la care ţara noastră este campioană europeană. Este şi un indicator al dezvoltării sociale, spun medicii de la Institutul pentru Sănătatea Mamei şi Copilului. Ei au format aproape o mie de doctori şi de asistenţi din ţară pentru a salva cât mai mulţi copilaşi.
Peste şase copii dintr-o mie mor, în România, înainte să împlinească un an. Deşi mortalitatea infantilă este de patru ori mai mică faţă de 1990, rămâne cea mai mare din Uniunea Europeană. Este dublă faţă media europeană. Iar în primul trimestru, statistica arată o creştere: 6,6 la mie. În pandemie, mulţi părinţi s-au ferit de spitale.
Anul trecut, mulţi bebeluşi nici nu au mai apucat să ajungă acasă de la maternitate.
Dintre cei peste 1.100 de copii mai mici de 1 an care s-au stins în pandemie, aproape 60 la sută au murit înainte să împlinească măcar o lună de viaţă. Iar jumătate dintre aceştia au pierit chiar în prima săptămână după ce au venit pe lume.
Sunt mai ales dintre cei născuţi cu greutate prea mică sau prematuri. 100 dintr-o mie de micuţi decedaţi mult prea devreme aveau sub 1 kg şi jumătate.
Starea de sănătate a mamei, intervalul dintre doi copii succesivi, starea de nutriţie, obiceiurile alimentare, stilul de viaţă pot să conducă la creşterea frecvenţei greutăţii mici la naştere.
Între 15 şi 20 la sută dintre gravide nu beneficiază de nicio consultaţie prenatală. La natalitatea României înseamnă 20-30 de mii de persoane.
Berea are o poveste extraordinară de spus şi o tradiţie românească de mai multe sute de ani. De aceea, Asociaţia Berarii României doreşte să ofere consumatorilor experienţa unei călătorii plăcute spre descoperirea culturii berii, în bogăţia sa infinită de aspecte.
Ziua internaţională a berii este celebrată de iubitorii acestei băuturi, în fiecare an, în prima zi de vineri a lunii august. În 2021, ziua este marcată la data de 6 august, care a căzut într-o zi de … vineri. Prima celebrare a băuturii a avut loc în anul 2008.
De la o sărbătoare iniţial restrânsă, organizată în oraşul american Santa Cruz, din statul California, evenimentul a ajuns în prezent să fie marcat în peste 200 de oraşe la nivel mondial, potrivit www.internationalbeerday.com.
Ideea unei astfel de zile a aparţinut lui Jesse Avshalomov, care, în anul 2007, a convins, împreună cu mai mulţi prieteni şi împătimiţi ai acestei băuturi, patronul unui bar local să declare ziua de 5 august drept zi a berii. Apoi, evenimentul a fost popularizat pentru a fi marcat ca o sărbătoare la nivel mondial. Astfel, în următorul an, a fost organizată o campanie de promovare în Marea Britanie şi în America de Sud.
Impactul mondial a avut loc în anul 2011, când a fost creat un site de internet, unde au fost publicate argumente ce susţineau celebrarea Zilei internaţionale a berii. La început a fost folosit un hashtag pe reţeaua Twitter, care a fost bine primit de către internauţi. Ziua a fost rapid popularizată pe reţelele de socializare, fiind creată desigur şi o pagină pe Facebook. Toate aceste acţiuni au făcut posibilă, în 2011, organizarea a 276 de festivităţi în 138 de oraşe din 23 de ţări din întreaga lume, care au fost înregistrate pe pagina www.internationalbeerday.com.
Există legende conform cărora fabricarea berii reprezintă un pas important în evoluția omenirii. Cea mai veche scriere a Sumerului, “Epopeea lui Ghilgameș”, îl prezintă pe Enkidu, o arătare sălbatică, ospătându-se cu bucate alese și sorbind din lichidul amărui. ”Mânca până se sătura, bea lapte și cupe de bere…”
De altfel, faimoasa “lună de miere” își are rădăcinile în obiceiul sumerienilor de a da tinerilor căsătoriți bere îndulcită cu miere cât să le ajungă o lună.
Civilizația greco-romană considera berea o băutură a săracilor. Cartierele Romei și ale Atenei erau pline de mici fabrici de bere care aprovizionau mici cârciumioare. Un celebru împătimit al berii se pare ca a fost Iulius Cezar, iar legenda spune că atunci când a trecut Rubiconul cu legiunile sale pentru a cuceri Roma, Cezar a toastat cu bere.
Cea mai mare realizare a romanilor în ceea ce privește berea a fost predarea rețetei în nordul Europei, popoarelor germanice. Germanii au creat un meșteșug din berărit, transformând berea în băutura lor națională. Urmând aceeași pași ca și anticii summerieni, germanii au reușit totuși să obțină beri diferite în funcție de lemnul butoaielor în care era pus mustul la fermentat.
În Evul Mediu, berea era cea mai întâlnită băutură. Calugarii catolici din nordul Europei și-au dat seama că datorită ingredientelor sale naturale, berea poate să fie considerată un aliment desăvârșit pentru perioada postului. Fiecare mănăstire s-a specializat în producerea unei beri cu o anumită aromă. Și pentru că de cele mai multe ori rețetele s-au transmis din generație în generație, berile calugărești au rămas unele dintre cele mai apreciate de-a lungul timpului.
Comerțul cu bere a explodat în secolul al XI-lea.Tot în această perioadă au prins formă și primele asociații ale comercianților, care încercau astfel să facă față puterii feudale sau guvernamentale. Așa-numitele “bresle ale negustorilor” au devenit destul de influente în comerțul acelor vremuri, au depășit granițele orașelor, ajungând să formeze chiar frății.
Producția de masă a berii pe teritoriul Țărilor Române datează de la începutul secolului 19 când Johann de Gotha a inaugurat, în 1809, la marginea Bucureștilor o fabrică de bere. Începând cu a doua jumătate a secolului 19, apariția câtorva fabrici de bere se traduce prin inaugurarea a numeroase berării, dintre care unele au avut numai o viață efemeră.
Foarte repede berăria devine o “instituție” și mai ales un punct de întâlnire important al ziariștilor, politicienilor sau oamenilor de teatru. Așa s-a creat și un limbaj specific, cum era de exemplu denumirea măsurilor de vânzare a berii.
Ambianța berăriilor bucureștene de la cumpăna dintre cele două veacuri, transpare deseori în nuvelele lui Caragiale datorită în mare parte experienței sale de “vânzător de bere”.
Această zi este dedicată celor care muncesc tot anul pentru a asigura producţia de bere.
Berea ocupă a treia poziţie în topul mondial al băuturilor, doar apa şi ceaiul fiind consumate în cantităţi mai mari.
Berea este o băutură alcoolică fermentată din cereale, caracterizată prin gustul amar şi compusă din patru ingrediente principale: orz, drojdie, apă şi hamei. Răcoritoare, având diferite arome, este consumată încă din vechime, potrivit unor surse care menţionează realizarea berii în Mesopotamia, în urmă cu 6.000 de ani.
La 27 aprilie 2018, Centrul de studii despre bere, sănătate şi nutriţie a publicat un studiu potrivit căruia consumul moderat de bere, adică 330 ml/zi în cazul femeilor şi 660 ml/zi în cazul bărbaţilor, poate creşte concentraţia de colesterol bun, HDL, cu aproximativ 8%. Atunci când berea este consumată cu moderaţie, concentraţiile de HDL din sânge pot creşte şi se formează acizi biliari care menţin colesterolul solubil şi previn formarea calculilor biliari, susţin reprezentaţii centrului.
Centrul de studii despre bere, sănătate şi nutriţie este o entitate cu caracter ştiinţific, avându-i ca membri fondatori pe dr. Corina-Aurelia Zugravu - lector universitar în cadrul UMF "Dr. Carol Davila", Alin Popescu - medic primar în medicină sportivă şi consultant în probleme de nutriţie şi dr. Mihaela Begea - doctor în ştiinţe inginereşti. A fost înfiinţat în decembrie 2011.
Potrivit datelor publicate la 15 aprilie 2020 de către Asociaţia Berarii României, piaţa berii din România a înregistrat, în 2019, un volum în creştere cu 0,4%, până la 16,8 milioane de hectolitri, iar consumul anual de bere pe cap de locuitor s-a ridicat la 86 de litri. Conform statisticii, eforturile investiţionale ale membrilor Berarii României au atins un nivel record în 2019, de 96,3 milioane euro, în creştere cu 22 de milioane euro faţă de anul precedent. Per total, investiţiile cumulate ale companiilor membre din Asociaţia, în ultimii 16 ani, au atins 1,62 miliarde de euro.
Sursă: Asociaţia Berarii României
Cele mai citite
Revista Presei
Error: No articles to display