- Sunteți aici:
-
Acasă
- Comunicate
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că alegerile prezidențiale vor fi în septembrie, iar cele generale, în decembrie. De asemenea, alegerile locale vor fi comasate cu cele europarlamentare și vor fi organizate în 9 iunie.
Deciziile au fost luate în cadrul alianței PSD-PNL. Premierul Marcel Ciolacu va emite deciziile guvernamentale după alte discuții cu reprezentanții PNL.
”Am hotărât ca în cursul lunii septembrie să avem alegerile prezidențiale, primele date sunt, nu este foarte greu, 1-15, 8-22 sau sfârșitul lunii septembrie. Una dintre aceste trei variante va fi aleasă. Consider că cea de mijloc, pentru că pe 15 septembrie încep școlile și să nu încurcăm desfășurarea activității copiilor, 8-22 ar fi cea mai potrivită și data de 8 decembrie pentru alegerile generale”, a explicat Marcel Ciolacu.
În cazul alegerilor europarlamentare cele două partide vor merge pe listă comună. Lista ar putea fi deschisă de un candidat independent, probabil femeie. La alegerile locale decizia privind candidaturile comune sau separate va fi luată de organizațiile județene ale PNL și PSD.
Ambasadorul Federației Ruse la București, Valery Kuzmin, a fost convocat la MAE în legătură cu decesul disidentului Alexei Navalnîi.
Convocarea a fost făcută miercuri din dispoziția ministrului Luminița Odobescu.
„Reprezentantul MAE a subliniat că răspunderea pentru moartea lui Alexei Navalnîi revine exclusiv autorităților ruse. A evidențiat nevoia unei investigații transparente, independente, cuprinzătoare cu privire la circumstanțele în care s-a produs decesul. A menționat obligația morală a autorităților ruse de a transmite neîntârziat trupul neînsuflețit al lui Alexei Navalnîi familiei acestuia”, scrie în comunicatul MAE
Conform MAE, convocarea ambasadorului rus „reflectă poziția consecventă a României de condamnare a încălcărilor masive și sistematice ale drepturilor omului și libertăților fundamentale în Federația Rusă, respectiv solicitările de respectare de către Federația Rusă a angajamentelor asumate la nivel internațional în acest domeniu”.
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, susține că anul acesta „Calea Eroilor” a lui Brâncuși ar putea fi înscrisă în Patrimoniul UNESCO. Speram ca decizia să fie luată în 2024, spune ministrul Culturii.
Mesajul a fost transmis luni cu prilejul Zilei Naționale Constantin Brâncuși și al împlinirii a 148 de ani de la naşterea marelui sculptor.
„Împreună cu iubitorii de artă din toată lumea, românii și instituțiile culturale românești îl rememorează și îl admiră pe cel care a exprimat în forme moderne și remarcabile aspirația umană spre perfecțiune, spre veșnicie și infinit”, a declarat Raluca Turcan.
Evaluarea privind includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO este făcută de Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor.
„Ne-am bucurat că ICOMOS (Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor) a reluat în 2023 evaluarea dosarului de nominalizare pentru <Ansamblul monumental «Calea Eroilor» realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu>. Ministerul Culturii și autoritățile locale din Târgu Jiu au organizat în iulie anul trecut misiunea tehnică de evaluare a experților ICOMOS și sperăm că în acest an Comitetul Patrimoniului Mondial va lua o decizie cu privire la acest dosar. Coloana fără Sfârșit, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii și Aleea Scaunelor, împreună cu cel care le-a creat merită recunoașterea culturală de cel mai înalt nivel mondial – astăzi și întotdeauna”, a precizat ministrul Culturii pe Facebook.
CSAT s-a reunit pentru a analiza „grava situație de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România”. Ședința a avut loc miercuri, la Palatul Cotroceni, și a fost condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis.
Principala temă abordată a constituit-o grava situație de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România.
„La doi ani de la declanșarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, situația de securitate din vecinătatea estică a României continuă să fie amenințată de atacurile Rusiei asupra orașelor și infrastructurii ucrainene, soldate cu numeroase victime și pagube materiale. Pentru țara noastră, situația de război din statul vecin menține riscurile de incidente care pot afecta teritoriul și cetățenii României, precum și pericolele în ceea ce privește siguranța navigației în Marea Neagră din cauza minelor în derivă și a acțiunilor ostile ale Rusiei. Pe acest fond, membrii CSAT au analizat măsurile interne luate pentru protejarea integrității teritoriului și a populației României, precum și acțiunile suplimentare care se impun. România beneficiază de sprijinul NATO și al aliaților săi pentru apărarea securității în zona Dunării și a țărmului Mării Negre, prin misiuni de poliție aeriană și capabilități de apărare aeriană și supraveghere. În același timp, sprijinul NATO trebuie însă însoțit de eforturi proprii sporite de consolidare a apărării naționale”, a transmis Administrația Prezidențială.
Membrii Consiliului au dispus măsuri de întărire a Forțelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României în actualul context.
De asemenea, CSAT a decis continuarea demersurilor diplomatice în vederea încetării de către Rusia a agresiunii militare, precum și menținerea eforturilor de susținere multidimensională a Ucrainei. În pregătirea Summitului NATO de la Washington, D.C., România va continua să colaboreze cu aliații pentru asigurarea unei posturi NATO de descurajare și apărare robuste și eficiente, pentru creșterea prezenței aliate în țara noastră, precum și pentru sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, în special Republica Moldova.
Totodată, în CSAT a fost analizat și aprobat Raportul privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare și a demersurilor de creștere a gradului de încadrare, precum și retenția personalului care contribuie la implementarea țintelor de capabilități asumate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării și reducerea deficitelor identificate de autoritățile NATO.
La nivelul Alianței, există o nouă abordare a planificării apărării și, în acest sens, Raportul aprobat în reuniunea de astăzi prezintă modul în care aliații pot coopera pentru identificarea capabilităților pentru ciclul următor de planificare. Obiectivul este alinierea planificării apărării cu planificarea operațională, cu integrarea priorităților naționale, inclusiv a celor care nu sunt incluse în pachetul actual de capabilități.
Planurile României pentru dezvoltarea capabilităților sunt reflectate corespunzător în Directiva de planificare a apărării 2023 și în Programul Armata României 2040. Ambele documente sunt susținute de un angajament politic național care permite României să îndeplinească cerințele de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, din care 20% pentru înzestrare.
Membrii Consiliului au evaluat, totodată, și activitatea desfășurată în domeniul securității cibernetice la nivelul instituțiilor competente ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2023, precum și principalele obiective pentru anul 2024.
În contextul multiplicării amenințărilor cibernetice, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dar și al dezvoltării exponențiale a tehnologiilor emergente, au fost analizate măsurile multidimensionale adoptate în cursul anului 2023 de către instituțiile cu atribuții în consolidarea rezilienței cibernetice a României.
De asemenea, au fost aprobate o serie de acțiuni prioritare pe care să le aibă în atenție Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, în anul 2024, menite să contribuie la dezvoltarea sistemului național de securitate cibernetică și la consolidarea capabilităților de prevenire, descurajare, inclusiv printr-o abordare proactivă, adecvată cadrului internațional de cooperare în domeniu.
Totodată, membrii Consiliului au analizat și activitatea CSAT în anul 2023 și au decis transmiterea Raportului de activitate al Consiliului, spre aprobare, Parlamentului României, a precizat Administrația Prezidențială.
Europarlamentarul Dan Nica susține că lucrătorii sezonieri și salariul minim european au fost prioritățile mandatului său. Am promovat legislația de protecție a lucrătorilor sezonieri și pentru ca salariul minim european să fie peste 500 de euro, a explicat eurodeputatul PSD.
„Cu sprijinul grupului Social Democrat, lucrătorii sezonieri și salariul minim european au fost prioritățile mele”, a transmis europarlamentarul român Dan Nica, pe pagina sa de Facebook.
Salariul minim european a fost impus datorită grupului social democrat din Parlamentul European, a mai spus Nica.
„Am promovat legislația de protecție a lucrătorilor sezonieri și pentru ca salariul minim european să fie peste 500 de euro. Suntem singurii care ne-am luptat pentru români și pentru România. Salariul minim european este acum obligatoriu datorită eforturilor grupului S&D din Parlamentul European”, a precizat Dan Nica.
O mulțime de copii și adulți cu cărți în mâini au umplut, zilele trecute, Piața Centrală din Sfântu Gheorghe. Echipa Bibliotecii Județene "Bod Péter" a organizat un flash-mob pentru a sărbători 50 de ani de existență a instituției, unde cei mici și cei mari au adus cărțile preferate sau de actualitate.
”Doresc să mulțumesc echipei bibliotecii pentru munca lor entuziastă și perseverentă, pentru că au învățat comunitatea noastră să iubească cărțile și lectura încă de la o vârstă fragedă și pentru activitățile pline de sens pe care ni le oferă aproape zilnic prin frecvente prezentări de carte, întâlniri literare și activități. Copiii acoperiți cu cărți și adulți răsturnând pagini au umplut piața principală din Sepsiszentgyörgy joi la prânz... Mulțumiri echipei bibliotecii pentru munca entuziastă și perseverentă de a educa comunitatea noastră cu dragoste de cărți și lectură de la vârste foarte fragede, ne oferă programe semnificative aproape zilnic prin expoziții de carte frecvente, întâlniri literare și activități”, ”, a ținut să declare într-o română aproximativă, edilul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, pe pagina de social media, ”luând fața” președintelui CJ Covasna (colegul de partid si administrație), în subordinea căruia este biblioteca.
„Astăzi, 19 februarie, se scrie istorie la Constanța! După 40 de ani în care nu s-a mai investit în construirea niciunui spital în oraș, noi reușim, în doar 4 luni, să ridicăm de la zero un Spital Modular care, în momentul de față, e gata să primească pacienți!”, anunță entuziasmat Vergil Chițac, primarul municipiului Constanța, pe pagina sa de social media.
Structura modulară vine să completeze serviciile medicale ale Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Constanța, fiind dotată cu 52 de paturi, dintre care 10 de ATI, și cu un computer tomograf, un sistem de rezonanță magnetică (RMN), farmacie și laborator.
”Sunt extrem de mândru de toată munca depusă, pentru că știu cât de mult ne-am străduit, eu împreună cu echipa de lucru, să oferim calitate, confort, aparatură de ultimă generație, astfel încât cetățenii să apeleze cu încredere la serviciile oferite de aceste unități sanitare. Cu un buget total de 10 milioane de euro, Spitalul Modular este prima etapă din amplul proiect de modernizare și extindere al SCBI și mă bucur că am reușit să îl finalizăm în timp util! Mândria este cu atât mai mare cu cât ai ocazia să vezi o astfel de inițiativă în toate stadiile ei, de la plan pe hârtie, la spitalul pe care o să îl vedeți începând de astăzi!
Tot anul acesta vom începe lucrările pentru modernizarea, reabilitarea energetică, consolidarea și extinderea clădirii vechi a Spitalului Clinic de Boli Infecțioase!”, mai susține Chițac.
Primăria și Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca anunță creștere de 25% a sumei alocate organizațiilor non-guvernamentale prin acest program față de anul 2023. Totodată, acordarea de finanțări nerambursabile de la bugetul local pentru proiecte şi acţiuni culturale, precum și proiecte sportive, se va face după perioada de depunere a proiectelor: 20 februarie - 20 martie 2024.
În 2024 finanțările nerambursabile pentru cultură, sport și domeniul social cresc cu 25% față de anul anterior.
Bugetul alocat este de 16.200.000 lei pentru proiecte culturale (dintre care 700.000 de lei pentru proiecte cu caracter social) și 21.875.000 lei pentru proiectele structurilor sportive. Finanțarea asigurată de Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca va fi de maximum 90% din bugetul total al proiectului.
Calendarul alegerilor din 2024 va fi anunțat miercuri. Anunțul a fost făcut marți de președintele PSD, Marcel Ciolacu. Liberalii și social-democrații se vor întâlni pentru a parafa înțelegerea.
Anunțul va fi făcut la finalul întâlnirii.
„Sunt ferm convins că mâine atât eu, cât și președintele Nicolae Ciucă, vă vom răspunde la aceste întrebări. Este incorect ca în timpul unor negocieri și unor discuții eu să vă spun cum se va face. Eu vreau să iau, împreună cu președintele Nicolae Ciucă, cea mai bună decizie în ceea ce privește românii, viitorul României și stabilitatea României”, a declarat liderul PSD, Marcel Ciolacu.
Alegerile europarlamentare ar putea fi comasate cu cele locale. PSD și PNL ar putea avea liste comune la europarlamentare și ar putea susține candidați comuni în orașele în care există primari de la alte partide. În schimb, sunt șanse mici ca alegerile parlamentare să fie organizate împreună cu alegerile prezidențiale.
Discuții vor mai fi purtate, dar decizia va avea în vedere creșterea extremismului.
„Este o cale foarte clară împotriva extremismului din România, care există în acest moment și trebuie să recunoaștem acest lucru. Vom vedea și percepția românilor. Una dintre soluții e o alianță electorală. Sau o alianță politică”, a precizat Marcel Ciolacu.
Ministerul Muncii anunță că au început plățile pentru beneficiarii Venitului Minim de Incluziune. Plățile se fac de marți prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială
Este vorba despre beneficiarii Venitului Minim de Incluziune (VMI). În prezent sunt 209.856 de beneficiari înregistrați. Sprijinul financiar înlocuiește venitul minim garantat și alocația pentru susținerea familiei și a intrat în vigoare de la 1 ianuarie.
Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Muncii, în 20 februarie au fost alimentate conturile pentru cei care au optat pentru încasare pe card, iar în ultima decadă a lunii, între 22 februarie și ultima zi a lunii, se face plata prin mandat poștal.
„VMI reprezintă un program de asistență socială, creat pentru a ajuta persoanele și familiile aflate în situații vulnerabile să depășească mai ușor obstacolele financiare pe care le întâmpină. Încurajează accesul la educație, întrucât copiii din familiile beneficiare de VMI înscriși la școală vor beneficia automat și de bursa socială. Încurajează și încadrarea în muncă, deoarece persoanele apte de muncă intră automat în programele de mediere ale ANOFM, iar cele fără nivel de instruire vor avea acces la programe de tip <A Doua Șansă> pentru a le crește șansele de angajare”, a anunțat ministra Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura Oprescu.
Suma totală care va fi plătită în această lună este de 132.918.895 de lei.
Citeşte mai mult ...
Președintele României, Klaus Iohannis, susține că dezrobirea romilor reprezintă un moment istoric semnificativ în modernitatea țării. El a făcut declarația marți, cu prilejul împlinirii a 168 de ani de la dobândirea libertății pentru această etnie.
Potrivit lui Iohannis, statul român recunoaște suferințele îndurate timp de secole de romi și aduce un omagiu victimelor discriminării.
„Dezrobirea romilor reprezintă un moment istoric semnificativ în modernitatea României, 20 februarie marcând 168 de ani de la dobândirea libertății pentru această etnie, un proces complex care are încă reverberații în societatea noastră actuală. Marcarea – prin lege – a Zilei Dezrobirii demonstrează angajamentul comun al oamenilor politici și al cetățenilor de a face posibilă o reală incluziune politică, economică și social-educațională a romilor și de a sprijini membrii comunităților lor pentru a-și pune în valoare potențialul, ca participanți activi la viața națiunii. Prin marcarea acestei zile, statul român recunoaște suferințele îndurate timp de secole de romi și aduce un omagiu victimelor discriminării, cu atât mai mult cu cât dezrobirea juridică de la mijlocul secolului XIX nu a putut să înlăture decalajele rămase care, de-a lungul timpului, au dus la stigmatizarea romilor”, a transmis Klaus Iohannis.
Președintele României a mai vorbit despre progresele pe care le-a făcut societatea și despre includerea în programa școlară începând cu anul 2025 a disciplinei opționale „Istoria, robia și deportarea romilor”.
„Doar depășind această moștenire, putem vorbi despre o Românie modernă, europeană și rezilientă. Ziua de astăzi, dedicată Dezrobirii Romilor, ne oferă prilejul de a evalua progresele pe care le-a înregistrat societatea românească în ceea ce privește incluziunea romilor, dar mai ales de a conștientiza responsabilitățile pe care le avem în continuare. Salut eforturile derulate în vederea îndeplinirii obiectivelor asumate în Strategia Guvernului României pentru incluziunea romilor 2022-2027, prin care România continuă să-și mobilizeze energiile în edificarea unei societăți a egalității de șanse pentru toți. Asumarea trecutului rămâne una dintre cele mai importante provocări ale prezentului. Fără înțelegerea istoriei și a cauzelor care au condus la suferințe teribile, extremismul va continua să amenințe atât Europa, cât și întreaga lume. (...) Elevii de gimnaziu și liceu vor putea studia tradițiile multiseculare ale romilor, dar și faptul că robia și deportările acestora au fost realități dramatice ale istoriei noastre comune. Aceste aspecte dureroase ale trecutului trebuie să fie cunoscute de noile generații pentru a putea combate discriminarea și discursul incitator la ură prin educație, toleranță și respect reciproc. Rememorarea istoriei să ne inspire în efortul nostru comun de a face ca România să devină un spațiu al oportunităților egale pentru toți cetățenii săi, indiferent de etnie”, a precizat Iohannis.
Ministerul Finanţelor a împrumutat 443,2 mil. lei de la bănci, prin titluri de stat de tipul obligaţiuni de stat benchmark. Împrumutul a fost luat luni. Titlurile au o valoare programată de 500 mil. lei și sunt scadente în mai 2027, cu o dobândă de 6,22% pe an.
La licitaţie au participat opt entități. Valoarea totală a cererii a fost de 528,2 mil. lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu 475 mil. lei, în timp ce ofertele necompetitive au fost de 53,2 mil. lei.
Din suma totală adjudecată, de 443,2 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 390 mil. lei, în timp ce ofertele necompetitive s-au ridicat la 53,2 mil. lei.
Modelul de dezvoltare al României s-a schimbat și se bazează preponderent pe investiții atât din fonduri naționale cât și din fonduri europene, devenind astfel un model sustenabil de dezvoltare cu efect de multiplicare în economie, a declarat ministrul Investițiilor Europene, Adrian Câciu.
„În anul 2023, valoarea investițiilor publice realizate a fost de peste 20 miliarde euro (20,3 mld euro) aducând un aport concret la creșterea economică înregistrată de România. Este o performanță remarcabilă, cu atât mai mult cu cât a fost realizată în condiții extrem de dificile – război la granițe, crize multiple, succesive și suprapuse, tensiune și revendicări sociale”, a explica ministrul Investițiilor.
Câciu a vorbit și despre deficitul bugetar în raport cu investițiile realizate.
„Un aspect foarte important este că valoarea totală a investițiilor publice de anul trecut a fost cu 11 miliarde de lei (2,2 mld euro) mai mare decât deficitul bugetar. Cu alte cuvinte, datoria nou creată prin deficit este reflectată în totalitatea sa în investitii cu efect de multiplicare care, la rândul lor, vor produce valoarea adăugată necesara pentru plata, în timp, a acestei datorii. Si acesta este un nou model de sustenabilitate a datoriei publice, fiind pentru prima dată când România se împrumută pentru investiții și nu pentru consum”, a adăugat Câciu.
Ponderea investițiilor publice în totalul investițiilor este de peste 60%.
„Un alt aspect de notat este ponderea fondurilor europene în total cheltuieli cu investițiile publice, această pondere ajungând la 62% din total investiții. Recuperarea puternică din a doua parte a anului pe partea de absorbtie a fondurilor europene din exercițiul financiar 2014-2020(20 de puncte procentuale, de la 76% la 96% în prezent) a avut un rol determinant în acest rezultat. Banii europeni au finanțat și vor continua să finanțeze puternic investițiile publice. De exemplu, la ministerul Transporturilor toate tronsoanele de autostradă ori drum de mare viteză, finanțate din PNRR, au contracte semnate, iar la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene sunt proiecte depuse de peste 10 miliarde euro aferente exercițiului financiar 2021-2027”, a precizat Adrian Câciu.
Pentru anul în curs investițiilor publice prognozate vor fi mai mari cu 20% decât anul trecut, a adăugat Câciu spunând că „sunt prevăzute peste 120 de miliarde de lei de la bugetul național și din fonduri europene, ceea ce reprezintă echivalentul a 7,2% din PIB”.
Continuă lucrările în zona parcării de reședință din strada Mușețelului (zona blocurilor H14, H15, H16, H24, H26).
După ce au finalizat lucrările de săpare a gropilor și profitând de vremea bună, angajații de la Serviciul Public Pavaje Spații Verzi au demarat acțiunea de plantare a arborilor și arbuștilor în zona blocurilor G8 și G9.
„Se vor planta, așadar, peste 70 de arbori și arbuști din speciile platani, mesteceni, paltini, duglas, thuja și salcii”, a anunțat Marius Dulce, primarul Municipiului Călărași, la stabilirea noului plan de acțiuni.
Cele mai citite
Revista Presei
Error: No articles to display