Europarlamentarul PMP Eugen Tomac anunţă un ajutor de la Uniunea Europeană de peste 1,5 miliarde de euro pentru combaterea abandonului școlar.

Europarlamentarul român consideră că abandonul școlar reprezintă cel mai mare pericol cu care se confruntă tinerii din România.

„Peste 1,5 miliarde de euro pentru a combate abandonul şcolar. În ultimele zile, s-au purtat dezbateri intense cu privire la riscurile la care sunt expuşi adolescenţii din România. Consider însă că cel mai mare pericol cu care se confruntă tinerii din România este abandonul şcolar. Suntem ţara cu cea mai mare rată a abandonului şcolar din Uniunea Europeană. Conform Eurostat, în 2022, 15,6% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18-24 de ani abandonează învăţământul”, a scris liderul PMP pe Facebook.

De asemenea, România va mai primi peste 950 de milioane de euro, bani care vor vor fi destinaţi infrastructurii şcolare, cu prioritate pentru instituţiile de învăţământ cu un grad ridicat de abandon şcolar.

„Voi monitoriza fiecare etapă privind implementarea acestor programe, voi vizita şcoli şi licee, voi discuta cu elevi şi profesori, cu autorităţi locale şi centrale, deoarece aceste proiecte nu au nevoie doar de finanţare, ci şi de implementarea lor eficientă. Situaţia din învăţământ trebuie să ne preocupe zi de zi, deoarece viitorul României depinde de şcoala de azi”, a adăugat Tomac. 

Europarlamentarul Victor Negrescu a solicitat preşedintei Comisiei Europene să scoată din calculul deficitului bugetar al României cheltuielile aferente ajutorului logistic, umanitar şi militar oferit Ucrainei şi Republicii Moldova

Europarlamentarul român, responsabil al grupului social-democrat din Parlamentul European pentru bugetul european anual și coordonator în Comisia pentru control bugetar, a trimis o scrisoare către președinta executivului european, Ursula von der Leyen, prin care solicită amendarea temporară a regimului fiscal european, așa cum s-a întâmplat și în timpul pandemiei, prin extragerea costurilor directe aferente ajutorului acordat Ucrainei și Republicii Moldova din metodologia de calcul a deficitului bugetar.

„În primul rând, încep prin a saluta eforturile depuse de Comisia Europeană pentru a sprijini Ucraina și țările din prima linie de la începutul războiului ilegal de agresiune început de Federația Rusă împotriva unei națiuni suverane. Uniunea Europeană a dovedit în ultimele luni rezistență și unitate în a oferi un răspuns comun și puternic la această criză gravă cu care se confruntă continentul nostru.

Statele membre ale UE au arătat o puternică  solidaritate cu Ucraina și Republica Moldova, oferind sprijin, ajutor umanitar și militar într-un mod susținut și extins prietenilor noștri ucraineni și moldoveni. Este o dovadă că putem face atât de multe lucruri împreună dacă rămânem uniți și înțelegem că trebuie să ne ajutăm reciproc în momentele dificile.

După cum ați afirmat adesea, țările din prima linie au demonstrat că, în fața pericolului, au fost capabile să facă lucruri importante pentru a ajuta Ucraina și Republica Moldova și a proteja modul nostru de viață. Pentru a face față acestei provocări severe, multe dintre țările din prima linie au alocat resurse semnificative și au cheltuit sume importante din propriile bugete pentru a furniza ajutorul logistic, umanitar și militar de care are nevoie Ucraina.

Acest lucru a generat costuri și cheltuieli suplimentare neprevăzute și a pus o mare povară asupra bugetelor naționale. Uneori, aceste costuri financiare indispensabile au fost făcute în detrimentul altor politici cruciale care afectează în mod direct reziliența democratică și socială a acelor țări. Prin urmare, respectarea regulilor fiscale europene actuale, legate de rata deficitului de 3% din PIB și datoria de 60% din PIB, a devenit din ce în ce mai dificilă și provocatoare din punct de vedere social, mai ales în era post-COVID și cu ratele actuale ridicate ale inflației”, a motivat demersul său și necesitatea unei astfel de măsuri reprezentantul României în legislativul european, Victor Negrescu.

Europarlamentarul român evidențiază, de asemenea, această decizie ca o soluție pentru creșterea ajutorului acordat Ucrainei și Republicii Moldova, prin oferirea unui spațiu fiscal mai amplu pentru suportarea costurilor legate de ajutorul logistic, militar și umanitar. Eurodeputatul Victor Negrescu a mai realizat demersuri de acest fel, în trecut, reușind să mobilizeze sprijinul Comisiei Europene și să genereze adoptarea rapidă a cadrului de protecție temporară pentru refugiații din Ucraina și flexibilizarea regulamentelor europene privind bugetul pe termen lung 2014-2020.

Ministrul Economiei susține că în sistemul bugetar foarte multe posturi sunt suspendate pe ani lungi.

„În sistemul bugetar este un pic mai complicat decât în sistemul privat pentru că sunt foarte multe persoane care au dat deja concursuri pe anumite posturi şi trebuie să vezi cum lucrezi. Constat că de foarte multe ori, foarte multe posturi sunt suspendate pe ani lungi, ceea ce înseamnă că acea persoană care a dat un concurs nu îşi doreşte să lucreze în ministerul respectiv, în domeniul respectiv. Aici cred că este foarte bine să încercăm să facem un pic de curăţenie, pentru că dacă ţii blocat un post ani de zile este evident că nu îşi doreşti să lucrezi acolo”, a transmis Radu Oprea.

Ministrul Economiei anunță surprize în ceea ce privește profitul companiilor de stat.

„Şi noi avem o responsabilitate faţă de acţionarii noştri şi acţionarii noştri sunt cetăţenii României şi atunci avem o responsabilitate faţă de cetăţenii României, trebuie să pun oameni care să poată să producă performanţă şi cred că am să vă produc o surpriză, la sfârşitul anului, când o să ne uităm împreună pe profitul operaţional al companiilor de stat”, a precizat Oprea.

Reforma sistemului bugetar a fost solicitată de premierul Marcel Ciolacu în încercarea acestuia de a reduce deficitul bugetar.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a fost invitat de omologul său american, doamna Jennifer Granholm, într-o vizita oficială la Washington.

În cadrul întâlnirii, cei doi oficiali abordează teme legate de proiectele comune strategice România – Statele Unite ale Americii în domeniul energiei: de la proiectele nucleare – reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) la unitățile 3 și 4 de la Cernavodă și proiectul HVDC, cablul de curent continuu care va lega Dobrogea de granița de vest a României, precum și cadrul pentru investiții în centrale eoliene offshore și exploatarea gazului din Marea Neagră.

Întrevederea de la Washington cu secretarul american al energiei este completată de o serie de alte întâlniri cu oficialități din departamentele guvernului american: Don Graves, secretarul adjunct al comerțului; José Fernandez, subsecretar pentru economie și energie; Geoffrey R. Pyatt, secretar adjunct pentru resurse energetice; Eliot Kang, secretar adjunct în cadrul Departamentului de Stat al SUA pe probleme de securitate; Yuri Kim, secretar adjunct, reprezentata Departamentului de Stat pentru Europa și Eurasia; și Agnes Dasewicz, director operațional al departamentului de dezvoltare financiară din cadrul guvernului american.

Programul de două zile al ministrului Sebastian Burduja în Statele Unite, din 10 si 11 august, include atât întrevederi cu oficiali ai Casei Albe, cât și un eveniment în premieră în cadrul institutului Atlantic Council. Participă în delegația României E.S. Andrei Muraru, Ambasadorul României la Washington