Zilele trecute, au fost repuse în funcțiune barierele din parcarea Pieței Halelor, fusese vandalizat mecanismul de ridicare.

Administrația Piețelor și Târgurilor (APT) Brăila a plătit 3.782 de lei, fără TVA, pentru reparații. Prețul include constatarea defecțiunii și înlocuirea componentelor defecte.

Cât timp barierele au fost nefuncționale, taxarea a fost făcută manual, de către angajați ai ATP.

Din luna august a.c., principala parcare din zona Pieței Mari a găzduit mașinile clienților care vin să facă piața. Între timp, a fost reasfaltat trotuarul și au fost retrasate locurile de parcare, însă rămăsese nerezolvată problema sistemului automat de taxare, problemă rezolvată zilele trecute.

Lucrările la un nou parc eolian cu o capacitate instalată de 96 MW au început în județul Galați, proiectul fiind dezvoltat de companiile OX2 (Suedia) și Hellenic Renewables (Grecia). Investiția depășește 150 de milioane de euro și se va desfășura pe teritoriul a opt comune: Scânteiești, Fârțănești, Cuca, Schela, Cuza Vodă, Pechea, Rediu și Slobozia-Conachi.

Proiectul, denumit Parcul Eolian Ansthall, va include instalarea a 15 turbine furnizate de producătorul danez Vestas, fiecare cu o înălțime de 223 de metri la vârful palei. Conform estimărilor dezvoltatorilor, producția anuală va ajunge la aproximativ 312 GWh, suficientă pentru acoperirea consumului a peste 50.000 de gospodării.

Parcul eolian este prevăzut să contribuie și la reducerea emisiilor de CO₂ cu circa 150.000 de tone pe an, echivalentul emisiilor generate de aproximativ 75.000 de autoturisme. Proiectul va consolida poziția județului Galați ca unul dintre cele mai importante centre regionale pentru energie eoliană. 

O dronă care a pătruns marți dimineață în spațiul aerian al României s-a prăbușit singură în zona localității Puiești, județul Vaslui, fără să aibă la bord încărcătură explozivă, a declarat ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu. Aparatul este, potrivit acestuia, probabil aceeași dronă pentru care au fost ridicate aeronave militare, însă acestea nu au reușit să o angajeze.

Moșteanu a precizat că militarii nu au deschis focul și că drona „fie a rămas fără combustibil, fie a pierdut comanda”. Intrarea în spațiul aerian românesc a fost semnalată la ora 06:59, potrivit oficialului.

Întrebat dacă forțele aeriene ar fi putut distruge drona, ministrul a afirmat că acest lucru era posibil doar dacă piloții ar fi reușit să o identifice vizual, să o blocheze pe radar și să o angajeze cu o rachetă. „Mi-aș fi dorit să o dea jos, evident. Și dânșii, cu siguranță, și-ar fi dorit să o poată da jos, în siguranță”, a spus Moșteanu.

Ministrul a declarat că aparatul nu transporta material exploziv, ceea ce a redus riscurile pentru populație. Ancheta privind circumstanțele incidentului este în desfășurare.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele României, Nicușor Dan, a aprobat luni seara Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030, document care va fi transmis Parlamentului spre analiză și vot.

Strategia este primul document de acest nivel care a trecut printr-o etapă de transparență publică, recomandările formulate fiind integrate în forma finală.
În cadrul ședinței, CSAT a validat și planul de investiții în industria națională de apărare, în valoare de peste 16,6 miliarde de euro, realizat în baza instrumentului european SAFE. România urmează să transmită Comisiei Europene documentația necesară accesării fondurilor până la finalul acestei săptămâni.

Planul prevede ca 75% din fonduri să fie direcționate către achiziția de echipamente pentru apărare, ordine publică și protecție civilă, iar 25% pentru infrastructură duală, inclusiv tronsoanele de autostradă Pașcani–Siret și Pașcani–Ungheni. Programele vor necesita producție internă de minimum 50%, în unele cazuri chiar 100%, măsură menită să stimuleze industria românească de apărare. Ulterior aprobării, Guvernul va crea o platformă online de tip „match-making” pentru conectarea companiilor locale cu mari producători europeni din domeniu.

CSAT a mai aprobat Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților pentru anul 2026, precum și Analiza Strategică a Apărării, în contextul unui climat internațional tensionat și al riscului unui conflict de durată în proximitatea României. Consiliul subliniază necesitatea creșterii capacității de luptă a Armatei României, revitalizării industriei naționale de apărare și accelerării programelor de înzestrare în cooperare cu NATO și UE.

De asemenea, membrii CSAT au analizat raportul privind prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, fenomen considerat amenințare la adresa siguranței naționale. Documentul evidențiază extinderea rețelei de centre de tratament, consolidarea sistemului de monitorizare și progresele Poliției Române în destructurarea grupărilor transnaționale.
Consiliul a aprobat și raportul privind participarea României la exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”, care a simulat proceduri de consultare și decizie în situații ce pot activa articolele 4 și 5 ale Tratatului NATO.
Concluziile ședinței vizează creșterea rapidă a capacităților industriei de apărare, atât publice, cât și private, în vederea asigurării independenței strategice și respectării termenelor programelor SAFE, cu finalizare până în 2030.