Ministrul Economiei, Radu Oprea, susține că în perioada 2007 – 2022, România a avut o creștere economică medie anuală de 3.04%. Concluzia ministrului este că „economia noastră și nivelul de trai au crescut de când suntem membri UE”.

„Cum ar fi arătat economia României fără apartenența la piața unică și fără fonduri europene Este o întrebare la care am încercat să răspund în fața a peste 600 de membri PES Activists. Cred că sunt câteva cifre care spun foarte mult despre evoluția economiei României, prin comparație între 2007 și astăzi”, a transmis ministrul pe rețelele de socialiare.

El a prezentat cifrele care îi susțin afirmația.
„PIB-ul nominal era în 2007 - 404,7 miliarde lei, în 2022 - 1401,3 miliarde lei. În perioada 2007 – 2022, România a avut o creștere economică medie anuală (creștere PIB real) de 3.04%, a doua cea mai mare din regiune, dupa Polonia (3.83%), peste media UE27 de 1.2%. Salariul minim brut pe economie a crescut de la 390 lei la 1 ianuarie 2007, la 3.300 lei la 1 ianuarie 2024. Fondurile UE accesate de România de la aderare (2007) și până în septembrie 2023 au ajuns la 89,4 miliarde de euro, în timp ce soldul fluxurilor (sume primite minus contribuții ale României la bugetul UE) a depășit 60 de miliarde de euro. PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare a înregistrat o creștere de la 40% media UE27, în 2006, la 76% în 2022. Romania a depașit Grecia, Ungaria și ne apropiem de Polonia.

Concluzia este că economia a cerscut foarte mult după aderarea la UE.
„Este evident că economia noastră și nivelul de trai au crescut de când suntem membri UE cu posibilitatea accesării fondurilor europene și a avantajelor pieței comune. Aș da însă și un alt exemplu în contextul vocilor extremiste care spun că ar trebui să reconsiderăm locul nostru de Stat Membru al Uniunii Europene. În Marea Britanie dezinformarea premergătoare Brexitului spunea că britanicii cheltuiesc mai mulți bani cu bugetul UE decât primesc. Astăzi, ultimele date arată că decizia de părăsire a Uniunii Europene a costat economia UK 160 de miliarde de euro. Viața cetățenilor s-a scumpit, iar mediul de afaceri suferă prin barierele în calea comerțului pe care le resimte”, a precizat Radu Oprea.

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan îi cere Ursulei von der Leyen să sară în ajutorul fermierilor români. Politicianul a redactat o scrisoare în care vorbește de majorarea ajutorului pentru fermierii europeni în general, și cei români în particular.

Ajutorul ar trebui să fie acordat în paralel cu cel pentru Ucraina.
„Cerem președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, un mai mare sprijin pentru fermierii din România și din Uniunea Europeană, în paralel cu continuarea ajutorului acordat Ucrainei. I-am transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care cerem continuarea sprijinului pe care îl oferim Ucrainei, în paralel cu implementarea de măsuri mai bune privind protejarea fermierilor și a sectorului agroalimentar din Uniunea Europeană, inclusiv din România”, a transmis Siegfried Mureșan.

Scrisoarea mai este semnată de președintele Grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, președintele Comisiei pentru agricultură din Parlament, Norbert Lins, și europarlamentarul Herbert Dorfmann, coordonatorul Grupului PPE pentru agricultură.
„Așteptăm din partea Comisiei Europene să propună soluții alternative, precum stabilirea unor cote dincolo de care exporturile ucrainene ar trebui direcționate către țări terțe precum Africa de Nord, piețe către care aceste produse erau destinate inițial. Acest lucru este util și pentru a evita ca aceste piețe, rămase fără importurile din Ucraina, să depindă doar de importuri din Uniunea Europeană sau, mai rău, să ajungă să fie ocupate de Federația Rusă. Vrem să ajutăm Ucraina fiindcă sprijinind Ucraina și poporul ucrainean ne ajutăm și pe noi, în interiorul Uniunii Europene. Dar acest ajutor trebuie să fie unul realist și nu trebuie să oferim o perspectivă pe care nu o putem respecta și care constituie un pericol pentru fermierii europeni și pentru sectorul agroalimentar din Uniunea Europeană”, a mai transmis Mureșan.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, anunță că suma de peste 600 de milioane de lei a fost investită în infrastructura medicală din județul Bihor.
Alexandru Rafila a prezentat detaliat investițiile din Bihor.

„33 mil. lei finanțare de la Ministerul Sănătății pentru achiziționarea de echipamente medicale. 22 mil. lei din PNRR pentru extinderea și dotarea compartimentului de terapie intensivă neonatală și amenajarea unui Centru Regional de formare pentru personalul medical. 4 mil. lei din PNRR pentru reabilitarea și modernizarea Spitalului Orășenesc Aleșd. 32 mil. lei din PNRR pentru reabilitarea și dotoarea a 103 cabinete de medicină de familie. 18 mil. lei din PNRR pentru extinderea și modernizarea Spitalului de Psihiatrie din Ștei. 540 mil. de lei din PNRR pentru construirea și dotarea unui corp nou de clădire destinat secțiilor de boli infecțioase și pneumologie în Oradea. 6 mil. de lei din PNRR pentru digitalizarea Serviciului Județean de Ambulanță Bihor și a Direcției de Sănătate Publică Bihor”, a anunțat Rafila pe Facebook.
Ministerul Sănătății susține partenerii locali care au vocația construcției unui sistem de sănătate performant pentru comunitatea pe care o reprezintă, a precizat Rafila.

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, susține că două dintre cele mai stringente provocări pentru Uniunea Europeană sunt migrația și lupta împotriva traficului de droguri.

 „În România, ne-am angajat ferm în această luptă. Am implementat măsuri semnificative împotriva traficului de droguri și continuăm să ne intensificăm eforturile”, a transmis ministrul Predoiu.

 Potrivit sursei citate, anul trecut, a fost creat un grup de lucru interinstituțional dedicat acestei probleme.

 „Porturile sunt puncte cheie în această ecuație, iar colaborarea internațională este esențială pentru combaterea rețelelor de crimă organizată care operează traficul de droguri.România se află în prima linie a acestei lupte. Salutăm, de asemenea, decizia Consiliului de a extinde zona Schengen cu România și Bulgaria, un pas important pentru consolidarea securității frontierei aeriene și maritime. Ne angajăm să protejăm frontierele noastre și să lucrăm îndeaproape cu partenerii europeni, pentru a asigura un răspuns coordonat și eficient la aceste provocări. Continuăm să investim în protecția frontierei și așteptăm cu interes sprijinul Comisiei Europene și al președinției belgiene în aceste eforturi”, a precizat Cătălin Predoiu, ministrul liberal al Afacerilor Interne.

Premierul Marcel Ciolacu anunță, înainte de ședința de Guvern de joi, că miniștrii vor aprova un prim pachet de măsuri pentru fermieri și transportatori. „Este clar din punctul meu de vedere că protestele au fost îndreptățite”, a explicat Ciolacu.

Pachetul a fost realizat în urma discuțiilor cu protestatarii.
„Așa cum am promis, aprobăm astăzi un prim pachet de măsuri convenite împreună cu fermierii și transportatorii. Am discutat și cu micii fermieri și transportatori aflați în stradă, și cu marile asociații de profil. Este clar din punctul meu de vedere că protestele au fost îndreptățite! Iar deciziile pe care le adoptăm confirmă că mare parte din cerințele lor sunt absolut legitime. Am promis că vom rezolva aceste probleme, atât eu, cât și acest Guvern ne ținem de cuvânt”, a spus Marcel Ciolacu.
Tot în ședința de joi, Guvernul a aprobat un sprijin direct de 100 de euro la hectar cultivatorilor din sectorul vegetal. Este vorba despre cultivatorii afectați de războiul din Ucraina.

O șosea importantă va fi construită în vestul țării. Guvernul a aprobat joi indicatorii tehnico-economici pentru construcția Variantei de Ocolire Timișoara Vest.
Anunțul a fost făcut de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
„Am aprobat astăzi în ședința de Guvern indicatorii tehnico-economici pentru construcția Variantei de Ocolire Timișoara Vest (județul Timiș). Această nouă rută (13,9 km), care face parte din rețeaua TEN-T Centrală, va realiza conexiunea rutieră între DN Centura Timișoara și Varianta de ocolire Timișoara Sud (în execuție) și va sprijini inclusiv dezvoltarea economică regională”, a explicat Grindeanu.
Varianta Ocolitoare Timișoara Vest va avea profil de drum național cu două benzi pe sens. Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA) este estimată la 2,27 miliarde de lei iar finanțarea va fi asigurată prin Programul Transport 2021-2027.

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu anunță că a susținut crearea Garanției Europene pentru Copii și alocarea de fonduri europene suplimentare pentru tineri. Drepturile tuturor copiilor trebuie respectate, a explicat Negrescu.
Potrivit europarlamentarului „fiecare copil care trăiește în Uniunea Europeană are dreptul la o viață decentă, la acces la educație și la servicii de sănătate de calitate, și la valorificare întregului său potențial.”
„În acest sens, am susținut și am promovat propunerea Party of European Socialists pentru crearea Garanției Europene pentru Copii și alocarea de fonduri europene suplimentare pentru generația tânără. Însă Uniunea Europeană trebuie să dezvolte o strategie integrată care să asigure resurse predictibile, inclusiv pe termen lung, pentru copii și sectorul care se ocupă de protejarea și dezvoltarea tinerilor”, a transmis Victor Negrescu.
Demersul a fost explicat în cadrul conferinței organizate de Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil și în prezența ambasadorilor Republicii Moldovei și Ucrainei la București.

Ministrul Bogdan Ivan a semnat cu omologul ucrainean, Mykhailo Fedorov, Acordul privind dezvoltarea comunicațiilor electronice. Este vorba despre un acord între România și Ucraina pentru digitalizare și protecție cibernetică.

Bogdan Ivan, ministrul român al Cercetării, Inovării și Digitalizării și Mykhailo Fedorov, ministrul Transformării Digitale din Ucraina au semnat acordul care urmărește dezvoltarea relațiilor puternice dintre cele două state în sfera digitalizării și a securității cibernetice, precum și extinderea cooperării dintre România și Ucraina.

„Prin Acordul semnat cu omologul ucrainean, România își întărește poziția de hub regional pentru tehnologii emergente și securitate cibernetică. Punem astfel bazele unui mecanism prin care Uniunea Europeană va finanța proiecte concrete de transfer tehnologic și de cunoștințe către Ucraina, proiecte în care România va fi lider de parteneriat”, a explicat Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Acordul asigură fundamentul unei colaborări strânse și concrete a instituțiilor cu atribuții în ce privește infrastructura, digitalizarea și securitatea cibernetică din cele două țări.
Principalele direcții de acțiune vizează creșterea rezilienței și a protecției infrastructurii digitale din Ucraina și România, consolidarea nivelului de protecție cibernetică a rețelelor și infrastructurilor naționale ale Ucrainei și României, dezvoltarea infrastructurii cloud pentru serviciile publice electronice, precum și schimbul de experiență în ceea ce privește formarea de politici în domeniul comunicațiilor electronice și al tehnologiilor emergente.

Ministerul Educației organizează consultare publică despre examenele de absolvire și admiterea în învățământul superior.
Consultarea se face online.
Am pus în consultare publică: proiectul de Ordin pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind organizarea admiterii în învățământul superior în ciclurile de studii universitare de scurtă durată, de licență, de master și de doctorat și proiectul de Ordin pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind de organizare și desfășurare a examenelor de absolvire, licență/diplomă și disertație”, a anunțat Ministerul Educației.
Ministerul a prezentat și noutățile propuse.
„Ca elemente de noutate, am reglementat atât modul de organizare al procesului de admitere, cât și modul de organizare și desfășurare a examenelor de finalizare a studiilor pentru: programele de studii universitare de scurtă durată, programele de studii universitare integrate și învățământul superior dual”, a mai anunțat ministerul.
De asemenea, instituțiile de învățământ superior de stat acordă cel puțin 25 de locuri bugetate, la programele de studii universitare de licență și de masterat, absolvenților cu diplomă de bacalaureat proveniți din rândul: minorităților naționale, pentru programele de studii care nu există în învățământul superior de stat în limba minorității respective; sistemului de protecție socială; persoanelor cu dizabilități.