Berea are o poveste extraordinară de spus şi o tradiţie românească de mai multe sute de ani. De aceea, Asociaţia Berarii României doreşte să ofere consumatorilor experienţa unei călătorii plăcute spre descoperirea culturii berii, în bogăţia sa infinită de aspecte.

Ziua internaţională a berii este celebrată de iubitorii acestei băuturi, în fiecare an, în prima zi de vineri a lunii august. În 2021, ziua este marcată la data de 6 august, care a căzut într-o zi de … vineri. Prima celebrare a băuturii a avut loc în anul 2008.

De la o sărbătoare iniţial restrânsă, organizată în oraşul american Santa Cruz, din statul California, evenimentul a ajuns în prezent să fie marcat în peste 200 de oraşe la nivel mondial, potrivit www.internationalbeerday.com.

Ideea unei astfel de zile a aparţinut lui Jesse Avshalomov, care, în anul 2007, a convins, împreună cu mai mulţi prieteni şi împătimiţi ai acestei băuturi, patronul unui bar local să declare ziua de 5 august drept zi a berii. Apoi, evenimentul a fost popularizat pentru a fi marcat ca o sărbătoare la nivel mondial. Astfel, în următorul an, a fost organizată o campanie de promovare în Marea Britanie şi în America de Sud.

Impactul mondial a avut loc în anul 2011, când a fost creat un site de internet, unde au fost publicate argumente ce susţineau celebrarea Zilei internaţionale a berii. La început a fost folosit un hashtag pe reţeaua Twitter, care a fost bine primit de către internauţi. Ziua a fost rapid popularizată pe reţelele de socializare, fiind creată desigur şi o pagină pe Facebook. Toate aceste acţiuni au făcut posibilă, în 2011, organizarea a 276 de festivităţi în 138 de oraşe din 23 de ţări din întreaga lume, care au fost înregistrate pe pagina www.internationalbeerday.com.

Există legende conform cărora fabricarea berii reprezintă un pas important în evoluția omenirii. Cea mai veche scriere a Sumerului, “Epopeea lui Ghilgameș”, îl prezintă pe Enkidu, o arătare sălbatică, ospătându-se cu bucate alese și sorbind din lichidul amărui. ”Mânca până se sătura, bea lapte și cupe de bere…”

De altfel, faimoasa “lună de miere” își are rădăcinile în obiceiul sumerienilor de a da tinerilor căsătoriți bere îndulcită cu miere cât să le ajungă o lună.

Civilizația greco-romană considera berea o băutură a săracilor. Cartierele Romei și ale Atenei erau pline de mici fabrici de bere care aprovizionau mici cârciumioare. Un celebru împătimit al berii se pare ca a fost Iulius Cezar, iar legenda spune că atunci când a trecut Rubiconul cu legiunile sale pentru a cuceri Roma, Cezar a toastat cu bere.

Cea mai mare realizare a romanilor în ceea ce privește berea a fost predarea rețetei în nordul Europei, popoarelor germanice. Germanii au creat un meșteșug din berărit, transformând berea în băutura lor națională. Urmând aceeași pași ca și anticii summerieni, germanii au reușit totuși să obțină beri diferite în funcție de lemnul butoaielor în care era pus mustul la fermentat.

În Evul Mediu, berea era cea mai întâlnită băutură. Calugarii catolici din nordul Europei și-au dat seama că datorită ingredientelor sale naturale, berea poate să fie considerată un aliment desăvârșit pentru perioada postului. Fiecare mănăstire s-a specializat în producerea unei beri cu o anumită aromă. Și pentru că de cele mai multe ori rețetele s-au transmis din generație în generație, berile calugărești au rămas unele dintre cele mai apreciate de-a lungul timpului.

Comerțul cu bere a explodat în secolul al XI-lea.Tot în această perioadă au prins formă și primele asociații ale comercianților, care încercau astfel să facă față puterii feudale sau guvernamentale. Așa-numitele “bresle ale negustorilor” au devenit destul de influente în comerțul acelor vremuri, au depășit granițele orașelor, ajungând să formeze chiar frății.

Producția de masă a berii pe teritoriul Țărilor Române datează de la începutul secolului 19 când Johann de Gotha a inaugurat, în 1809, la marginea Bucureștilor o fabrică de bere. Începând cu a doua jumătate a secolului 19, apariția câtorva fabrici de bere se traduce prin inaugurarea a numeroase berării, dintre care unele au avut numai o viață efemeră.

Foarte repede berăria devine o “instituție” și mai ales un punct de întâlnire important al ziariștilor, politicienilor sau oamenilor de teatru. Așa s-a creat și un limbaj specific, cum era de exemplu denumirea măsurilor de vânzare a berii.

Ambianța berăriilor bucureștene de la cumpăna dintre cele două veacuri, transpare deseori în nuvelele lui Caragiale datorită în mare parte experienței sale de “vânzător de bere”.

Această zi este dedicată celor care muncesc tot anul pentru a asigura producţia de bere.

Berea ocupă a treia poziţie în topul mondial al băuturilor, doar apa şi ceaiul fiind consumate în cantităţi mai mari.

Berea este o băutură alcoolică fermentată din cereale, caracterizată prin gustul amar şi compusă din patru ingrediente principale: orz, drojdie, apă şi hamei. Răcoritoare, având diferite arome, este consumată încă din vechime, potrivit unor surse care menţionează realizarea berii în Mesopotamia, în urmă cu 6.000 de ani.

La 27 aprilie 2018, Centrul de studii despre bere, sănătate şi nutriţie a publicat un studiu potrivit căruia consumul moderat de bere, adică 330 ml/zi în cazul femeilor şi 660 ml/zi în cazul bărbaţilor, poate creşte concentraţia de colesterol bun, HDL, cu aproximativ 8%. Atunci când berea este consumată cu moderaţie, concentraţiile de HDL din sânge pot creşte şi se formează acizi biliari care menţin colesterolul solubil şi previn formarea calculilor biliari, susţin reprezentaţii centrului.

Centrul de studii despre bere, sănătate şi nutriţie este o entitate cu caracter ştiinţific, avându-i ca membri fondatori pe dr. Corina-Aurelia Zugravu - lector universitar în cadrul UMF "Dr. Carol Davila", Alin Popescu - medic primar în medicină sportivă şi consultant în probleme de nutriţie şi dr. Mihaela Begea - doctor în ştiinţe inginereşti. A fost înfiinţat în decembrie 2011.

Potrivit datelor publicate la 15 aprilie 2020 de către Asociaţia Berarii României, piaţa berii din România a înregistrat, în 2019, un volum în creştere cu 0,4%, până la 16,8 milioane de hectolitri, iar consumul anual de bere pe cap de locuitor s-a ridicat la 86 de litri. Conform statisticii, eforturile investiţionale ale membrilor Berarii României au atins un nivel record în 2019, de 96,3 milioane euro, în creştere cu 22 de milioane euro faţă de anul precedent. Per total, investiţiile cumulate ale companiilor membre din Asociaţia, în ultimii 16 ani, au atins 1,62 miliarde de euro.

Sursă: Asociaţia Berarii României

Ministrul Educației anunță că va face „ordine” în cluburile sportive școlare. El recunoaște că școala nu promovează suficient activitatea sportivă și există o finanțare deficitară, care face ca un copil cu aptitudini sportive să reușească numai cu ajutorul și susținerea părinților.

Discuția vine în contextul performanțelor atinse la Jocurile Olimpice de tânărul înotător David Popovici și al faptului că mulți oficiali din domeniul sportului se plâng de subfinanțare și de lipsa unei baze de recrutare a viitorilor sportivi.

Ministrul Educaţiei a precizat că îşi doreşte ca în programa școlară să existe două ore de sport pe săptămână. Întrebat despre ideea ministrului sportului, Eduard Novak, ca orele de curs să înceapă cu o oră de sport și nutriție, Sorin Cîmpeanu a comentat că este „o dorinţă frumoasă”. Ministrul educației crede însă că abia în vreo 10 ani se poate ajunge acolo.

Studiile în domeniul farmaceutic derulate de Ipsos pe parcursul anilor au arătat ca românii au în general un comportament mai puțin orientat spre prevenție și spre monitorizarea stării de sănătate, în special în lipsa unei afecțiuni cronice sau acute.

Acest comportament de ’procrastinare’ (merg la medic când îmi e chiar rău și nu mi-a trecut de la sine) este determinat de o slabă educație medicală, în general, dar și de motive financiare sau emoționale (evitarea sentimentului de vulnerabilitate resimțit în contact cu medicii sau cu sistemul sanitar, teama de a nu primi un diagnostic îngrijorător, dorința de a nu intra in contact cu sistemul public de sănătate fiind doar cîteva exemple).

Accesul limitat sau restrictionat la sistemul de sanatate in perioada pandemiei, precum si teama romanilor de a nu contracta COVID-19 din clinici si spitale au acutizat si mai mult acest comportament de evitare si amanare a monitorizarii sanatatii. Astfel, aproape jumatate dintre romanii din mediul urban au mers mai putin sau deloc la medicul de familie (43%) sau la medicul specialist (50%). In paralel, un sfert dintre romani (23%) nu si-au facut deloc analize de sange, respectiv 29% nu au apelat la investigatii, monitorizari sau ecografii de monitorizare sau preventie. Datele arata faptul ca interesul pentru a merge la medic si pentru a face analize a fost mai scazut in randul barbatilor si al persoanelor cu educatie si venituri mai mici.

„Impactul acestui comportament evitant al pacientilor cronici este deja vizibil in randul medicilor. Astfel, intr-un studiu realizat tot de Ipsos in primavara lui 2021, 54% dintre medicii de familie si 68% dintre specialistii intervievati au observat o crestere a numarului de urgente/ agravarea afectiunilor pentru pacientii cronici, ceea ce reconfirma faptul ca, din pacate, pacientii cronici sunt victimele colaterale ale pandemiei” afirma Laura Arpad, Healthcare Lead in cadrul Ipsos Romania.

Ţigările electronice şi alte produse similare reprezintă un pericol la adresa sănătăţii şi trebuie reglementate pentru a descuraja tacticile utilizate de industria tutunului pentru atragerea clienţilor, a avertizat marţi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Raportul, realizat împreună cu Bloomberg Philanthropies, menţionează că producătorii acestor produse, a căror gamă continuă să se extindă, vizează adesea copii şi adolescenţi cu mii de arme tentante - raportul a consemnat 16.000 - şi afirmaţii liniştitoare.

Directorul OMS consideră că în statele în care astfel de produse nu sunt interzise „guvernele ar trebui să adopte măsuri adecvate pentru a-şi proteja populaţia de pericolul acestor inhalatoare electronice pe bază de nicotină şi pentru a preveni utilizarea lor de către copii, adolescenţi şi alte grupuri vulnerabile”. Utilizarea acestor ţigări electronice de către persoanele cu vârste sub 20 de ani suscită o preocupare deosebită pentru agenţia ONU, în special din cauza efectelor nocive ale nicotinei asupra dezvoltării creierului la această grupă de vârstă şi a pericolului asociat anumitor ingrediente. Copiii care folosesc aceste dispozitive sunt mai predispuşi să fumeze mai târziu, a notat de asemenea agenţia.

OMS recomandă guvernelor să ia măsurile necesare pentru a împiedica nefumătorii să utilizeze ţigările electronice şi alte dispozitive similare, temându-se în special de „renormalizarea” actului fumatului în societate.

Potrivit raportului, 32 de ţări interzic vânzarea acestor inhalatoare electronice de nicotină, iar 79 au adoptat cel puţin o măsură pentru a limita utilizarea lor, cum ar fi interzicerea publicităţii. Însă, după cum subliniază OMS, 84 de state nu au adoptat măsuri de protecţie împotriva proliferării acestui tip de produs.

Fumatul ucide 8 milioane de persoane pe an, dintre care 1 milion din cauza fumatului pasiv.

Ministerul Educației vrea să acorde stimulente financiare de 1.000 de lei pentru elevii care au luat 10 la Evaluarea Națională 2021 și de 3.000 de lei pentru elevii care au luat 10 la Bac 2021.

Ministerul Educației a pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern (HG) prin care va aproba stimulente financiare de 1.000 de lei pentru elevii care au luat 10 la Evaluarea Națională și de 3.000 de lei pentru cei care au luat 10 la Bacalaureat anul acesta.

În nota de fundamentare, care poate fi accesată aici, ministerul precizează că „scopul proiectului de act normativ constă în susținerea activității de înaltă performanță din învățământul preuniversitar”.

În anul 2021, un număr de 163 absolvenți de liceu au obținut media 10 la examenul de bacalaureat (146 la examenul național bacalaureat și 17 la examenul de bacalaureat german), sesiunea iunie-iulie 2021, iar 132 absolvenți de clasa a VIII-a au obținut media 10 la evaluarea națională.

”Ținând cont că este vorba de tineri absolvenți de gimnaziu, respectiv de liceu cu rezultate remarcabile la învățătură, care au toate șansele să continue să obțină performanțe în învățământul liceal, respectiv în învățământul universitar, apreciem că li se poate oferi un stimulent financiar care să fie util în dezvoltarea lor ulterioară, în domeniul profesional și personal. În contextul menționat anterior, apreciem că performanța lor este excepțională și merită evidențiată, stimulată și celebrată. Acest lucru constituie un semn de apreciere pentru rezultatele lor și o invitație către întreaga populație școlară la un învățământ de performanță înaltă”, se mai arată în nota de fundamentare.

12 adolescenţi se pregătesc să devină lideri ai Europei. Tinerii sunt susţinuţi, încurajaţi şi îndrumaţi să-şi cunoască şi să-şi ceară drepturile atunci când acestea le sunt încălcate. Este vorba despre copii ce provin din zone defavorizate, din comunități vulnerabile, care au nevoie să fie  protejaţi şi ajutaţi de cei care îi înţeleg cel mai bine – copiii de vârsta lor.

Din cauza pandemiei, întâlnirile dintre tineri şi mentorii lor se desfăşoară online, cu un grad mare de participare. Tinerii care fac parte din proiect dau dovadă de responsabilitate şi implicare, făcându-şi timp să participe la aceste sesiuni, în ciuda programului şcolar încărcat (unii dintre ei fiind în anii terminali). Mai mult decât atât, chiar şi în vacanţă tinerii nu se dau în lături atunci când vine vorba despre cursurile Young Leaders Speak Out for European Values. Pentru că acestea înseamnă, dincolo de informaţiile împărtășite, şi exerciţiu practic în demersul lor de a deveni viitorii lideri ai Europei.

Young Leaders Speak out for European Values este un proiect lansat de Fundația World Vision România, finanțat de Uniunea Europeană. Scopul acestuia este de a sprijini angajamentul copiilor în procesele democratice și de a susține importanța reprezentării copiilor și a implicării cetățenești cu privire la teme de interes comun în Uniunea Europeană. Proiectul are o durată de un an şi vizează copiii cu vârste între 14 și 18 ani din zonele rurale, în special din cele defavorizate.

Ziua imnului naţional al României - Deşteaptă-te române!, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, este sărbătorită an de an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, „Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Tot în anul 1998, în cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea unui secol şi jumătate de la Revoluţia română din anul 1848, Banca Naţională a României (BNR) a pus în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 29 iulie 1998, Zi a imnului naţional, simbol al unităţii Revoluţiei române din anul 1848, două monede din aur cu valori nominale de 500 lei şi 1.000 lei, dedicate acestei aniversări, potrivit Circularei nr. 12/1998 emise de BNR.

Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848.

Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.

Anul acesta, Corul Facultății de Arte și Teatrul Național „Nae Leonard” Galați ne-au făcut o surpriză și au interpretat imnul national chiar în holul Universității „Dunărea de Jos” din Galați. Dirijor: Dan Eugen Drăgoi.

Ziua Mondială Împotriva Traficului de Persoane a fost instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), în anul 2013, pentru a fi marcată la data de 30 iulie a fiecărui an.

Această zi reprezintă o chemare la acțiune pentru a contracara acest fenomen prin descoperirea traficanților și abuzatorilor, protejarea copiilor vulnerabili, a femeilor și bărbaților împotriva exploatării, precum și prin sprijinirea și reabilitarea victimelor.

Potrivit datelor statistice, 83,2% din victimele traficului de persoane identificate în anul 2019 erau de sex feminin, iar 46,8% erau minore. În ceea ce priveşte modul de exploatare, în cursul aceluiaşi an, 74,2% au fost exploatate sexual, 16,5% prin muncă, 2,9% au fost exploatate prin obligarea la cerşetorie, iar 0,4% au fost obligate la comiterea de furturi.

Educația fizică este una dintre cele mai importante materii din orarul celui mic, oferindu-i acestuia un prilej extraordinar pentru a socializa, în timp ce face sport sub atenta supraveghere a profesorului.

Dacă ai un copil la școală sau la liceu, încurajează-l să trateze ora de sport cu responsabilitate, explicându-i importanța mișcării pentru sănătatea sa. Pentru a-l încuraja să fie activ la educație fizică, achiziționează-i echipamentul complet pentru această materie.

Din ce este compus echipamentul de educație fizică?

Echipamentul ideal pentru sala de sport este format din articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, adecvate pentru practicarea activităților fizice propuse de profesor. Iată două exemple de echipament complet:

Echipamentul de băieți pentru educație fizică

• Trening pentru sport
• Tricou pentru sport
• Șort pentru sport
• Maiou pentru sport
• Încălțăminte sport

Echipamentul de fete pentru educație fizică

• Trening pentru sport
• Tricou pentru sport
• Bustieră pentru sport
• Șort pentru sport
• Colanți pentru sport
• Încălțăminte sport

Echipamentul de educație fizică și sport NU include:

• Bijuterii: inele, brățări, cercei, lanțuri, elemente voluminoase pentru prinderea părului etc;
• Device-uri mobile și accesorii: smartphone, tabletă, căști audio, console pentru jocuri video etc

Acestea trebuie lăsate în vestiar, pe întreaga durată a orei de sport. În cazul bijuteriilor purtate în cadrul activităților sportive, acestea pot produce leziuni atât celor care le poartă, cât și altor colegi din echipele adverse, în timpul jocului.

Grupul de Comunicare Strategică a anunţat luni 84 de cazuri noi de COVID-19 şi două decese, înregistrate în ultimele 24 de ore. Nu a fost raportat un deces anterior. La ATI sunt internaţii 38 de pacienţi cu COVID-19. 14 judeţe nu au nici un caz nou.

Până astăzi, 26 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.082.376 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 1.047.291 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 84 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv”

Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori a crescut iar la 0,04 la nivel naţional. Doar două judeţe mai au coeficientul infectărilor 0 - Covasna, Mehedinţi.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 6 persoane au fost reconfirmate pozitiv. Distribuţia pe judeţe a acestor cazuri o regăsiţi în tabelul din imagine.

Până astăzi, 34.270 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 25.07.2021 (10:00) – 26.07.2021 (10:00) a fost raportat de către INSP 2 decese (1 bărbat şi 1 femeie), al unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitale din judeţul Constanţa şi Municipiul Bucureşti.

Dintre acestea, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 60-69 ani şi 1  la categoria de vârstă 70-70 ani.

Ambele decese sunt ale unor pacienţi care au înregistrat comorbidităţi.

Nu au fost raportate decese anterioare intervalului de referinţă.

În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 316. Dintre acestea, 38 sunt internate la ATI.

Pe teritoriul României, 704 persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 464 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 42.769 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 43 de persoane.