Ministerul Educației face publice rezultatele raportărilor privind vaccinarea personalului din sistemul de învățământ preuniversitar (de stat) și din sistemul de învățământ superior (de stat și privat).

Din totalul de 266.120 de angajați titulari în învățământul preuniversitar de stat, s-au vaccinat 151.133 de persoane (112.559 de cadre didactice și 38.574 - personal didactic auxiliar și nedidactic). Precizăm că un număr de 125.523 de angajați au parcurs schema completă de vaccinare. Raportat la totalul angajaților titulari se înregistrează o rată de vaccinare de 56,8%. Raportat la numărul cadrelor didactice, rata de vaccinare este de 58%.

Din totalul de 51.411 angajați titulari în învățământul universitar de stat și privat, s-au vaccinat 34.040 de persoane (22.391 de cadre didactice și 11.649 - personal didactic auxiliar și nedidactic). Precizăm că 30.574 de angajați au parcurs schema completă de vaccinare. În raport cu numărul total de angajați titulari se înregistrează o rată de vaccinare de 66,2%. Raportat la numărul cadrelor didactice, rata de vaccinare este de 76,5%.

Din totalul de 317.531 de angajați titulari în învățământul preuniversitar de stat și în sistemul de învățământ superior (de stat și privat), s-au vaccinat 185.173 de persoane (134.950 de cadre didactice și 50.223 - personal didactic auxiliar și nedidactic). Alți 156.097 de angajați au parcurs schema completă de vaccinare. Prin raportare la numărul total de angajați titulari, se înregistrează o rată generală de vaccinare de 58,32%. Raportat la numărul cadrelor didactice, rata de vaccinare este de 60%.

74,85% din populaţia eligibilă (persoane de la 16 ani), ceea ce reprezintă 12.044.803 de persoane, este nevaccinată anti-COVID, pagina de Facebook a platformei naţionale de vaccinare.

25.14% din populația eligibilă (16+) este vaccinată cu cel puțin o doză (4.046.759 persoane);

19,18% din populaţia eligibilă este vaccinată cu schemă completă (3.085.925 persoane), 5.97% din populaţia eligibilă este vaccinată cu o singură doză (960.834 persoane).

Conform aceleiaşi surse, populaţia eligibilă este de 16.091.562 persoane.

Pe județe, pe primele cinci locuri se situează București 36.05 %, Cluj 33.17 %, Sibiu 26.81 %, Brașov 25.72 % și Timiș 25.13 % din populație. Iar pe ultimele trei locuri sunt județele Giurgiu 12.72 %, Botoșani 12.43 % și Suceava 11.66 %.

Județul Galați cu 18.15 % din populație vaccinată se situează la mijlocul clasamentului întocmit periodic pe platforma naţională de vaccinare.

Peste 30.000 de elevi din ţară şi din Republica Moldova au participat la ora "Educaţie la înălţime", cea de a treia lecție din serie, transmisă live pe youtube din Parcul Naţional Bucegi.

”Suntem aici cu o nouă lecţie 'Educaţie la înălţime' despre viaţa terestră, despre cum pădurea, acest organism viu, reprezintă plămânul planetei şi comoara vie a acesteia", a spus, la începutul orei, Irina Constantinescu, profesoară de geografie, directoare a Eco-şcolii Cândeşti-Vale (Dâmboviţa).

Participanţii la oră au putut urmări şi imagini surprinse de dronă în locul transmiterii live, respectiv zona Padina de pe platoul Bucegi. De asemenea, au fost oferite imagini cu animale surprinse de camerele de supraveghere video montate în Parcul Natural Bucegi.

Lecţia din Parcul Natural Bucegi este cea de-a treia transmisă live la care au acces elevii tuturor şcolilor din România.Proiectul naţional "Educaţie la înălţime" îşi propune: să familiarizeze elevii şi profesorii cu obiectivele de dezvoltare durabilă într-un mod ce pune în valoare resursele României şi competenţele de secol 21, să creeze lecţii interactive centrate pe elev, cu ajutorul celor mai noi tehnologii şi să ofere materiale corelate cu programa şcolară, accesibile tuturor profesorilor, chiar şi după încheierea transmisiunilor live. Lecţiiile pot fi urmărite pe contul YouTube al Aspire Teachers.

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a anunțat situația pe județe în ceea ce privește vaccinarea.

Cu 18,15% procentul populației vaccinate, județul Galați se situează în partea superioară a clasamentului făcut public de CNCAV

București, Cluj și Sibiu sunt pe primele locuri, în timp ce pe ultimele se găsesc Botoșani și Suceava.

Potrivit CNCAV, doar Bucureștiul și județul Cluj au procentul populației vaccinate mai mare de 30%.

Procentele prezentate reprezintă persoanele vaccinate cu cel puțin o doză și sunt raportate la persoanele rezidente în anul 2020, conform datelor Institutului Național de Statistică.

Campania de vaccinare a fost demarată în această săptămână, după cum a anunţat preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind imunizarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă.

Au fost configurate în Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor 322 de spitale la nivel naţional. 198 sunt spitale care au avut centre de vaccinare funcţionale, o parte dintre ele au în continuare centre de vaccinare active şi sunt 124 de spitale noi care au intrat în acest demers. 

Potrivit dr. Gheorghiţă, în această activitate de vaccinare se pot înscrie şi spitalele private care doresc să îşi imunizeze pacienţii."În această săptămână se vaccinează în spitale din judeţele Ilfov, Botoşani, Alba, Gorj, Timiş şi Caraş Severin. De asemenea, sunt şi spitale care deja au vaccinat persoane internate, pacienţi cu boli cronice, cum ar fi Dolj, Sibiu, Bacău, Călăraşi, Brăila şi inclusiv Municipiul Bucureşti", a precizat Valeriu Gheorghiţă.El a adăugat că, în perioada 14 - 16 mai, la nivel naţional, au fost organizate 29 de evenimente de tip maraton de vaccinare anti-COVID, fiind imunizate în total de peste 60.000 de persoane.

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi (UAIC) va organiza 11 şcoli de vară pentru elevii de liceu, cu precădere pentru cei dezavantajaţi social, pentru a-i încuraja să-şi finalizeze studiile şi să-şi continue educaţia la nivel terţiar.Conducerea UAIC a anunţat marţi că participarea elevilor la cursurile şcolilor de vară, care se vor desfăşura în perioada iulie-septembrie, este gratuită, fiind finanţată de Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca Mondială) prin Proiectul privind Învăţământul Secundar (ROSE).

"Şcolile de vară, cu o durată de două săptămâni, se vor desfăşura în campusul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi. Elevii participanţi vor beneficia de cazare şi masă pe toată perioada programului, iar facultăţile implicate vor asigura toate resursele necesare realizării activităţilor. Pe parcursul şcolilor de vară, elevii vor fi monitorizaţi în permanenţă de cadre didactice şi studenţi supraveghetori. Toate activităţile şcolilor de vară se vor desfăşura respectând normele în vigoare cu privire la prevenirea răspândirii virusului SAR-CoV-2 şi participanţilor li se vor pune la dispoziţie soluţii de dezinfectare şi măşti de protecţie. În cazul în care oraşul Iaşi va intra în scenariul roşu sau se va institui carantină la nivel zonal, regional sau naţional, activităţile şcolilor de vară se vor desfăşura în mediul on-line", au precizat organizatorii, într-un comunicat postat pe site-ul universităţii.Înscrierile au început luni, iar elevii care studiază la unul dintre liceele eligibile în cadrul Proiectului ROSE pot opta pentru următoarele şcoli de vară: "Vreau să fiu student la Litere! - LiteratIS" (Facultatea de Litere), 11-24 iulie, "Vacanţă juridică DREPT în Iaşi - Drept în Iaşi!" (Facultatea de Drept), 11-24 iulie, "Şcoală de vară pentru Economişti - EconomIS" (Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor), 5-18 iulie, "Descoperim Pământul spre culmile cunoaşterii! GEO-GEO" (Facultatea de Geografie şi Geologie), 5-18 iulie, "Experienţă universitară timpurie pentru elevii aflaţi în situaţii de risc: program-punte în domeniile Educaţie Fizică şi Sport şi Teologie Romano-Catolică - TEOSPOR" (Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport şi Facultatea de Teologie Romano-Catolică), 11-24 iulie.

De asemenea, se pot înscrie la "Şcoala de vară pentru Ştiinţe: program punte pentru tranziţia de la liceu la universitate - Vara Ştiinţelor" (Facultatea de Biologie şi Facultatea de Chimie), 18-31 iulie, la "Şcoala de vară în domeniul Teologiei Ortodoxe şi Istoriei pentru îmbunătăţirea oportunităţilor de participare la învăţământul universitar a elevilor cu risc de abandon - TEOIST" (Facultatea de Teologie Ortodoxă şi Facultatea de Istorie), 18-31 iulie sau la cursurile "De-ale viitorului: informatică şi matematică - INFORMAT (Facultatea de Informatică şi Facultatea de Matematică), 30 august - 12 septembrie, "Descoperă-ţi vocaţia prin educaţie! Şcoala de vară - Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei - DEVO" (Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei), 5-18 iulie, "Vino la Facultatea VERDE" (Facultatea de Biologie), 18-31 iulie sau "Cum ajung profesor/antrenor?" Şcoala de vară - CAPA (Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport), 22 august - 4 septembrie.

Societatea Națională de Medicina Familiei a organizat Conferința națională ”Ziua medicului de familie”, în perioada 13-16 mai 2021, în format online.

Printre invitați s-au numărat medici cu experiență, cadre didactice universitare și de la alte facultăți de medicină din țară, care aduc perspectiva multidisciplinară în managementul bolilor.

Lectorii, constituiți în grupurile de lucru patronate de Societatea Națională de Medicina Familiei, au oferit abordări aplicate, pe teme legate de pediatrie, cardiologie, vaccinologie, imagistică, strategii de dezvoltare organizațională etc.

Un număr de 1.403 medici de familie au recepţionat, până în prezent, vaccinuri anti-COVID de la Johnson&Johnson, Moderna şi AstraZeneca, a anunţat, marţi, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, col.dr. Valeriu Gheorghiţă.

”Vaccinuri de la compania Johnson&Johnson au recepţionat 1.373 de medici de familie. Au fost distribuite în total 64.905 doze şi au fost deja administrate peste 29.000 de doze de vaccin”, a precizat şeful CNCAV, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.

Potrivit acestuia, în campania de vaccinare prin cabinetele medicilor de familie, care început din 4 mai, 56% dintre imunizări au fost în mediul rural şi 44% în mediul urban.

Până pe 17 mai, cel mai mult s-a vaccinat anti-COVID în reţeaua de medicină de familie în Timiş – 2.395 de doze, în Dâmboviţa – 1.543, Călăraşi – 1.523, în Bucureşti – 1.240 şi în Dolj – 1.035.

„În ceea ce priveşte vaccinarea în cabinetele de medicină de familie din mediul rural la data de 17 mai cele mai multe doze au fost administrate în judeţul Călăraşi – 1.118, Dâmboviţa 930, Timiş – 850, Dolj – 723, Bihor – 587”, a arătat Valeriu Gheorghiţă.

Orașul Râșnov este unul dintre cele mai clare exemple ale efectelor pe care investiția în școală, grădiniță și creșă le are asupra dezvoltării locale. În iunie va găzdui primul concurs de robotică deschis să primească în Hackathon 80 de copii, iar în plan este și inițierea unui program pilot de școală în cinematograf.

”Pe 19 iunie este ultimul weekend de școală și vor fi 40 de echipe, 2 copii în echipă, deci 80 de copii în total. Concursul vrem să îl deschidem și către copiii din alte comunități, nu doar Râșnov, și vor fi sigur 4 echipe de la Școala din Hărman. Cu ei încă din anul trecut aveam această înțelegere, 4 kituri de robotică erau pentru ei”, a declarat pentru Edupedu.ro organizatorul competiției, Mihai Dragomir.

Copiii vor folosi în cadrul concursului de robotică kituri de roboței didactici cumpărați de la compania românească NextLab.tech, condusă de profesorul de cibernetică de la ASE Răzvan Bologa.

Acest subiect provoacă îngrijorare, scrie Bloomberg, punând și o întrebare folosită de persoane care ezită să vină să primească serul: ”Dacă vaccinurile nu anulează total șansele de a face Covid-19, de ce să te mai vaccinezi?”Asta nu este, însă, abordarea corectă, din cauza unui fapt simplu: Niciun vaccin sau medicament nu funcționează în 100% dintre cazuri.Vestea bună este că cele mai eficiente vaccinuri contra Covid-19 se apropie destul de mult de această valoare maximă. Studii în lumea reală arată că serurile Pfizer și Moderna sunt 97% eficiente împotriva bolii cu simptome, 86% împotriva cazurilor asimptomatice și 94% contra spitalizării.

Aceste infectări cu Sars-Cov-2, în ciuda vaccinării sunt foarte rare. Totuși, acest lucru era de așteptat, ținând cont că este un fenomen care se întâmplă de decenii cu alte boli, de la gripă la oreion.Unul dintre factorii implicați ține de faptul că răspunsul fiecărei persoane la un vaccin este diferit, așa cum și răspunsul fiecărei persoane la Covid-19 va fi diferit, explică Paul Offit, director al Centrului pentru Educația Vaccinării la spitalul de copii din Phialdelphia.Alt factor important este perioada de incubație, perioada dintre momentul infectării și cel al apariției simptomelor. Aceasta variază mult, de la 10 la 14 zile pentru rujeolă, la 6 zile pentru Covid-19 până la doar 2 zile sau mai puțin pentru gripă, spune Offit.Cu cât este mai mică perioada de incubație, cu atât va fi mai capabil virusul să se răspândească prin organism până reușește sistemul imunitar să se pornească.Oamenii de știință cred că cei care au fost vaccinați, chiar dacă se infectează, vor avea o formă mai ușoară a bolii decât dacă nu s-ar fi vaccinat, dar această idee încă este studiată.