Ramona Chiriac confirmă că va candida la alegerile europarlamentare. Ea a solicitat suspendarea din activitate de la Comisia Europeană pentru a candida la europarlamentare din partea PSD-PNL

„Ca orice cetățean european, funcționarii și agenții temporari ai Comisiei Europene au dreptul de a candida în alegeri. Doamna Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, a comunicat deja decizia de a candida la alegerile pentru Parlamentul European către forurile ierarhice superioare și serviciile relevante ale Comisiei Europene”, a anunța CE printr-un comunicat de presă.

Ramona Chiriac a solicitat suspendarea din activitate.

„În același timp, ținând cont de prevederile Regulamentului de stabilire a Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunității Economice Europene și ai Comunității Europene a Energiei Atomice, dar și de procedurile interne ale Comisiei Europene, doamna Chiriac a solicitat suspendarea din activitate prin aprobarea de concediu fără plată din motive personale cu caracter imperios conform prevederilor articolului 17 ale sus numitului regulament”, a mai transmis CE.

Mara Roman, șefa adjunctă a Reprezentanței Comisiei Europene în România, va asigura continuitatea activității, au precizat reprezentanții instituției.
Liderii coaliției PSD-PNL au decis ca șefa reprezentanței României la Comisia Europeană, Ramona Chiriac, să deschidă lista comună a alianței pentru alegerile europarlamentare de la 9 iunie. Chiriac este diplomat de carieră.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, susține că anul 2023 a fost unul bun. Am încheiat un an 2023 cu foarte multe provocări, dar bilanțul e bun, a spus Gorghiu.

În plus, Alina Gorghiu se declară convinsă de faptul că anul 2024 va aduce o justiție mai eficientă, mai echitabilă, mai dreaptă.

„Eu sunt convinsă că anul 2024 va aduce o justiție mai eficientă, mai echitabilă, mai dreaptă. Am încheiat un an 2023 cu foarte multe provocări, un an intens, însă am constatat cu mulțumire că am fost cu toții echipați să facem față cu succes provocărilor. Am beneficiat, ca ministru al justiției, de un partaneriat real, onest, un factor sănătos pentru statul român. Bilanțul anului 2023 a fost unul bun, de la ridicarea oficială a MCV la finalul anului, cred că cel mai important proiect de țară pe care sistemul a reușit să îl bifeze în ultimii ani de zile, pași pentru a deveni membri ai OCDE, modificări la legile justiției privind pensiile de serviciu ale magistraților, adoptate după mari zbateri într-o formă, sper eu, apropiată doleanțelor și nevoilor sistemului judiciar”, a declarat ministrul Justiției.

Alina Gorghiu i-a cerut progurorului general să prezinte propunerea care vizează eficientizarea activității Ministerului Public.

„Precizarea făcută de procurorul general, că 22 de parchete și-au desfășurat activitatea cu un singuri procuror numit indică probleme structurale de funcționare și afectează operativitatea actului de urmărire penală. Există premisele rezolvării sau ameliorării de fapt a acestei probleme de personal, cel puțin la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii, odată cu finalizarea concursurilor în magistratură. La nivelul Ministerului Public există o preocupare reală pentru folosirea eficientă a resursei umane și pentru identificarea de soluții. Ca atare, vă provoc, domnule procuror general, să veniți cu propunerea care vizează eficientizarea activității Ministerului Public, vă asigur de suport în crearea acelui cadru de analiză și dezbatere a propunerii, așa cum doriți. Mă refer la propunerea privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii”, a precizat Alina Gorghiu.

Ministrul Agriculturii Florin Barbu susține că începând de săptămâna aceasta legumicultorii primesc banii. Este vorba despre ajutorul acordat pentru susținerea producției de legume în spații protejate în perioada de extrasezon.

„Începând de săptămâna aceasta, legumicultorii înscriși pentru ajutorul de minimis de 1.000 euro/1.000 mp/beneficiar, acordat pentru susținerea producției de legume în spații protejate în perioada de extrasezon, vor primi banii”, a anunțat Florin Barbu.

Până acum a fost plătită suma de 76,18 milioane de lei pentru aproximativ 15.395 de beneficiari ai programului. Plățile vor continua astfel încât toți cei 19.076 de fermieri eligibili din toate județele țării să încaseze sprijinul financiar, a precizat ministrul Agriculturii.

Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, dezminte informația potrivit căreia cererea de plată nr. 3 din PNRR a fost blocată. CE a cerut clarificări, așa e procedura, explică demnitarul român.

Potrivit lui Adrian Câciu, partea română este în permanență în contact cu reprezentanții Comisiei Europene.

„Cererea de plată nr. 3 din PNRR nu este blocată. Suntem în dialog constant cu reprezentanții Comisiei Europene, așa cum am fost la fiecare cerere de plată și cum e parcursul firesc al aprobării îndeplinirii țintelor și jaloanelor din PNRR”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Reprezentanții CE pot solicita clarificări în procesul de evaluare a cererilor.
„Fiecare minister coordonator de reformă are dialog cu CE, actualizări de informații și stadiul jaloanelor. În procesul de evaluare a fiecărei cereri de plată există solicitări de clarificare din partea CE și raspunsuri din partea statului membru. Asa e procedura/procesul, acolo suntem”, a mai explicat ministrul Investițiilor.
Ne așteptăm la finalizarea cu succes a procesului și intrarea banilor aferenți CP3 în bugetul țării, este concluzia lui Adrian Câciu.

PSD solicită conducerii USR „să iasă din starea de incompatibilitate cu propriile sloganuri de campanie și să o suspende din partid pe inculpata Clotilde Armand.”

Cât timp USR rămâne „Alături de propriii penali în funcții publice” nu mai are niciun drept moral să mai reclame fantezii penale în cazul altor politicieni, susține PSD prin intermediul unui comunicat de presă.

„USR nu mai are nicio scuză pentru a face scut în jurul inculpatei Clotilde Armand. Este un dublu standard mizerabil. Inițial au invocat că nu s-a deschis dosar penal în urma deciziei ANI privind conflictul de interese în care primarul Sectorului 1 s-a numit pe sine șef de proiect, cu salariu peste limitele legii. Apoi, când s-a deschis dosar, au spus că nu are calitate în anchetă. Iar când a primit calitatea de suspect, au spus că nu există nicio decizie în instanță. Au mutat definiția „penalilor” prin toate fazele procesului penal doar pentru a-și apăra inculpații din partid. Acum nu mai au nicio scuză! Există o instanță de judecată care tocmai a validat starea penală în care se află inculpata Clotilde Armand, care continuă, fără rușine, să ia decizii în funcții publice”, a transmis PSD.

Social democrații s-au referit și la primarul USR din Bacău.

„La fel, primarul USR de la Bacău, Lucian Viziteu, tocmai a confirmat că face parte din categoria „penalilor în funcții publice”, pe care USR-iștii îi înfierau pentru a obține votul cetățenilor. Nici în acest caz conducerea USR nu s-a delimitat și nu a luat măsuri în linie cu principiile de integritate. La fel cum nu a făcut-o nici cu fostul ministru Vlad Voiculescu care a împovărat bugetul Sănătății cu achiziții supradimensionate de vaccinuri, pentru care este cercetat de DNA. În loc să îl excludă din partid cum cereau în cazul altora, l-au cocoțat în fruntea listei de la europarlamentare! Rămâne doar întrebarea: Câți penali vor mai apărea în USR până când acest partid va începe să aplice principiile de integritate pe care le flutura în campaniile electorale?”, a precizat PSD.

Dan Nica, șeful delegației române în grupul europarlamentar al Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D), a criticat faptul că UE acceptă importurile de alimente, în special fructele și legumele din țările non UE. Nica a ținut un discurs în plenul Parlamentului European.

Politicianul social democrat s-a referit la riscul pe care îl presupune consumul de alimente din afara UE din cauza nivelului mare de pesticide.
“Vreau să văd că sunt luate în acest consiliu măsuri de interzicerea importurilor din ţări din afara Uniunii Europene, produse care nu respectă standardele europene, fie că vorbim de cereale, fie că vorbim de fructe, fie că vorbim de legume, care sunt pline de pesticide, iar unele dintre ele sunt modificate genetic. Dacă nu luăm măsuri, punem pe butuci şi agricultura Uniunii Europene, şi agricultura României, dar în special vom otrăvi cetăţenii europeni cu aceste produse toxice”, a spus europarlamentarul Dan Nica, în plenul Parlamentului European.

Europarlamentarul PSD a vorbit și despre interzicerea importurilor produselor siderurgice din țările care nu fac parte din Uniunea Europeană, deoarece producătorii nu respectă standardele de mediu.

Președintele României Klaus Iohannis a declarat că nu a solicitat nicio locuință de protocol. El a răspuns unei întrebări despre vila de pe Bulevardul Aviatorilor despre care s-a spus că este reabilitată pentru a fi folosită de Iohannis la încheierea mandatului de la Cotroceni.

Nu am solicitat locuință, a spus președintele.

„Am observat că există o preocupare intensă, dar este o preocupare legată de alegeri, este o preocupare electorală, nu este o chestiune de actualitate. Eu nu am solicitat o locuință, nici nu mi s-a oferit, despre asta citesc în gazetă”, a declarat președintele Klaus Iohannis.

Regia Protocolului de Stat (RA-APPS) renovează o vilă de aproximativ 1.200 mp de pe Bulevardul Aviatorilor din București. Investiția estimată este de peste 7 milioane de euro. Informația nu a fost confirmată în mod oficial și nici nu se știe cine va locui în vilă.

Premierul Marcel Ciolacu anunță că anul trecut în România au fost realizate cele mai mari investiții nete în economie de după Revoluție. Am ajuns la investiții de aproape 12% din PIB, susține Ciolacu.

Premierul arată că suma pentru investiții a fost cu 8 miliarde de lei în plus față de 2022.

„În 2023 am avut cele mai mari investiții nete în economie de după Revoluție: 38,3 miliarde euro. Cu 8 miliarde în plus față de 2022! Miza pe care am pus-o anul trecut pe investiții începe să facă diferența în favoarea companiilor românești”, a declarat Marcel Ciolacu.

Prim-ministrul mai susține că investițiile s-au apropiat de 12% din PIB.

„Pe lângă investițiile publice fără precedent, am susținut companiile locale cu mecanisme de sprijin extins, prin scheme de ajutor de stat, granturi și garanții pentru credite. Astfel, am ajutat mediul de afaceri să deruleze investiții private care au produs dezvoltare economică și socială. Împreună, stat și mediu privat, am ajuns la investiții de aproape 12% din PIB! Acesta este traseul corect al creșterii economice a României! Asta înseamnă afaceri în creștere, profituri robuste și venituri suplimentare la buget. Sunt bani pe care îi reinvestim în acest an în economia noastră și cu care creștem veniturile românilor, salariați și pensionari”, a precizat premierul Marcel Ciolacu.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, marți, într-o declarație surpriză, că intră în competiția pentru funcția de secretar general al NATO. „ Îmi asum această candidatură în numele României, cu toată responsabilitatea”, a spus Iohannis.

Declarația a fost făcută de la Palatul Cotroceni.

„Am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României, cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa și în special regiunea noastră și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO”, a declarat Klaus Iohannis.

Președintele consideră că a venit momentul ca România să-și asume „o și mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euro-atlantice”.

„Este o aspirație legitimă a unui stat care a cunoscut în ultimele două decenii transformări radicale și care ar putea contribui cu această experiență la conturarea unei noi viziuni asupra modului în care putem răspunde rapid și eficient unei game variate și complexe de provocări și amenințări. Avem o înțelegere profundă, inclusiv din perspectiva provocărilor istorice cu care s-a confruntat regiunea noastră, asupra actualei situații de securitate, situație dezechilibrată de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Totodată, cred că NATO are nevoie, la rândul său, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale. Europa de Est are o contribuție valoroasă în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO. Cu o reprezentare echilibrată, puternică și influentă din această regiune, Alianța va putea lua cele mai bune decizii, care să răspundă nevoilor și preocupărilor tuturor statelor membre”, a spus Klaus Iohannis.

Guvernul a aprobat hotărârea privind calendarul alegerilor pentru alegerile europarlamentare și locale din 9 iunie. Conform documentului, campania electorală începe pe 10 mai și se va încheia pe 8 iunie 2024.

„Guvernul a aprobat astăzi (luni, 11 martie n.r.) calendarul acțiunilor din perioada electorală pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European și pentru alegerile pentru autoritățile administrației publice locale, din anul 2024. Conform calendarului aprobat, pe 12 martie începe perioada electorală, iar în termen de 5 zile, cel mai târziu la data de 16 martie 2024, vor fi desemnați judecătorii din Biroul Electoral Central și se va stabili modelul listei electorale permanente, modelul listei electorale speciale, al copiei de pe lista electorală specială, al listei electorale suplimentare, al extrasului de pe lista electorală suplimentară, a modelului listei susținătorilor, a modelului buletinului de vot la alegerea membrilor României în Parlamentul European din data de 9 iunie 2024”, anunță Guvernul.

Pe 19 martie începe perioada de depunere la biroul electoral central a protocoalelor de constituire a alianțelor electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European. Ulterior, în termen de 10 zile de la începerea perioadei electorale, dar nu mai târziu de 21 martie 2024, vor fi stabilite modelele ștampilelor electorale și modelul timbrului autocolant.
În termen de 10 zile de la data constituirii Biroului Electoral Central, dar cel mai târziu în data de 27 martie 2024, se va încheia perioada de depunere la biroul electoral central a protocoalelor de constituire a alianțelor electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024.
Cu cel puţin 24 de ore înaintea tragerii la sorți a celor 3 judecători în biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, cel mai târziu la data de 9 aprilie, se va aduce la cunoștință publică data la care va avea loc această tragere la sorți.

Cel mai târziu până la data de 10 aprilie 2024, se vor depune cererile de înscriere în listele electorale speciale pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2024. Este vorba despre cetățenii cu drept de vot ai statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România, care au domiciliul sau reședința în România.
Tot cel mai târziu până pe data de 10 aprilie 2024, ora 24, se vor depune și înregistra candidaturile la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024, iar în termen de 24 de ore de la înregistrarea candidaturii se vor înainta, către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, declarațiile pe propria răspundere ale candidaților referitoare la faptul că au avut sau nu calitatea de lucrători ai Securității sau de colaboratori ai acesteia.

În data de 11 aprilie 2024 se va aduce la cunoștință publică a listelor de candidați și a candidaturilor independente la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European.
Pe 29 aprilie 2024 rămân definitive candidaturile la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, iar pe 30 aprilie 2024 se va stabili numărul de ordine de pe buletinele de vot a partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice și alianțelor electorale care au depus liste de candidați, precum și a candidaților independenți.
Până la data de 1 mai 2024 vor fi aduse la cunoștință publică declarațiile de avere și de interese ale candidaților la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024.
De la data de 16 aprilie 2024 începe perioada de înregistrare a alianțelor electorale la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024 și de depunere a candidaturilor pentru aceste alegeri.

Cel mai târziu până la data de 15 aprilie 2024, se vor desemna preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie şi locţiitorii acestora. În maximum 10 zile de la data înființării birourilor electorale de

circumscripție, cel mai târziu la data de 25 aprilie 2024, se va încheia perioada de înregistrare a alianțelor electorale la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024.
Cetăţenii cu drept de vot care şi-au stabilit reşedinţa de mai mult de 6 luni înaintea datei scrutinului în circumscripţia electorală în care au loc alegeri vor depune la primar, până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei scrutinului, adică până pe 25 aprilie 2024, solicitările de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reședință.
Tot în data de 15 aprilie se încheie perioada de înregistrare a alianțelor electorale la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024.
Cel mai târziu cu 40 de zile înaintea datei alegerilor, adică 30 aprilie 2024, se va solicita acordarea timpilor de antenă, către conducerile posturilor de radiodifuziune şi televiziune, publice şi private sau, după caz, ale studiourilor teritoriale ale acestora, la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale.
Data de 30 aprilie este și data limită de depunere a candidaturilor la alegerile locale. La data de 8 mai 2024 rămân definitive candidaturile la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024.
Pentru ambele scrutinuri, până la data de 10 mai 2024 se va aduce la cunoştinţă publică delimitarea şi numerotarea fiecărei secţii de votare din ţară, precum şi a sediilor acestora, precum și aducerea la cunoştinţă publică a delimitării şi numerotării fiecărei secţii de votare din ţară, precum şi a sediilor acestora.
De asemenea, în data de 10 mai 2024, va începe campania electorală, care se va încheia pe 8 iunie 2024, la ora 7.00. Pe 9 iunie 2024, la ora 7.00, va începe procesul de votare, pentru ambele scrutinuri, și se va încheia în aceeași zi, la ora 22.00. Alegătorii care la ora 22:00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot vota până cel mult la ora 23.59.
După numărarea voturilor și soluţionarea eventualelor sesizări sau contestații, rezultatele alegerilor alegerile pentru autoritățile administrației publice locale și pentru membrii din România în Parlamentul European, din anul 2024, vor fi validate și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.