Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, anunță că un spital pentru pacienții cu arsuri grave va fi construit la Târgu Mureș. Valoarea investiției este de 322 de milioane de lei, printr-un program comun cu Banca Mondială, susține Rafila.

Spitalul va avea 7 etaje, 25 de săli de operație, 57 de paturi ATI, 5paturi pentru pacienți critici și 10 paturi pentru terapie intermediară și pentru microchirurgie.
„Ridicăm un spital nou, dedicat pacienților cu arsuri grave, la Târgu Mureș. Valoarea investiției, 322 de milioane de lei, printr-un program la care lucrăm împreună cu Banca Mondială”, a anunțat, pe Facebook, Alexandru Rafila.
Tot la Târgu Mureș se construiește prin PNRR Centrul Chirurgical Cardiovascular de la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant. Valoarea investiției este de peste 500 de milioane de lei.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, anunță că România a încasat luni 642 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru Programul Tranziție Justă - FTJ STEP. Este vorba despre prefinanțare unică excepțională în cadrul platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP).

Ministrul Investițiilor a explicat în ce constă platforma STEP.

”Platforma STEP va sprijini dezvoltarea industriei europene și stimularea investițiilor în tehnologii critice în Europa”, a scris ministrul pe Facebook

Până acum România a încasat peste 1,23 miliarde de euro în cadrul Politicii de coeziune 2021-2027.
”Până la finalul acestui an România va avea în conturi cel puțin 5 miliarde euro din noua Politică de coeziune 2021-2027”, a precizat Adrian Câciu.

Conducerea Camerei Deputaților a aprobat o solicitare privind alocarea unui spațiu pentru înființarea unei capele ortodoxe. Solicitarea a venit din partea președintelui interimar al instituției, Alfred Simonis.

Documentul a fost aprobat de Biroul Permanent, potrivit procedurii.
„În anul 2025 Biserica Ortodoxă Română va aniversa împlinirea a 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei sale și 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie. Totodată, pe 20 februarie a.c., a fost adoptat de către Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, proiectul de lege privind declararea anului 2025 drept Anul Centenar al Patriarhiei Române. Având în vedere buna colaborare dintre Camera Deputaților și Biserica Ortodoxă Română, ținând cont de faptul că lăcașurile de cult sunt simboluri importante ale expresiei spirituale și ale implicării comunității, cu un rol primordial, vă propun să fiți de acord cu alocarea unui spațiu în cadrul Camerei Deputaților care să servească drept capelă ortodoxă și care să se constituie ca un loc de întâlnire și de celebrare a evenimentelor religioase pentru parlamentari, angajați și invitați”, scrie în solicitarea lui Alfred Simonis.
Secretariatul general va identifica un spațiu astfel încât pe 25 martie să fie sfințită Capela Camera Deputaților „care să se identifice ca un spațiu sacru și o legătură mai apropiată a parlamentarilor de ortodoxie română”.

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a discutat luni, cu administratorii aeroporturilor din România și cu președinții consiliilor județene, despre pregătirile pentru eliminarea controalelor la frontierele aeriene din 31 martie.

Conform anunțului oficial o întâlnire între viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și administratorii aeroporturilor ce operează pe teritoriul României, reprezentați de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, președinții consiliilor județene, reprezentanți ai acestora și conducerile aeroporturilor Suceava, Târgu-Mureș, Iași, Cluj-Napoca, Craiova, Baia Mare, Satu Mare, Sibiu, Tulcea, Oradea, Constanța, Henri Coandă, Timișoara a avut loc luni.
„Având în vedere faptul că administrarea aeroporturilor nu se află în coordonarea MAI și în spiritul politicii de cooperare loială interinstituțională, discuția s-a concentrat asupra pregătirilor pentru eliminarea controalelor la frontierele aeriene, la 31.03.2024, cu accent asupra separării fluxurilor de pasageri și îndeplinirii celorlalte cerințe prevăzute de HG nr. 791/2009 privind condițiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaționale sau deschise traficului aerian internațional, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, ministrul Afacerilor Interne a reiterat disponibilitatea structurilor MAI de a sprijini administrațiile aeroporturilor pentru îndeplinirea tuturor standardelor Schengen”, transmite Ministerul de Interne.

Ministrul Cătălin Predoiu a trecut în revistă măsurile adoptate de Ministerul Afacerilor Interne pentru implementarea fără sincope a Deciziei Consiliului din decembrie 2023, pe baza unui Plan concret, subliniind faptul că România este în grafic cu toate activitățile aferente acestui moment.
În același timp, ministrul a subliniat importanța infrastructurii aeroporturilor pentru prevenirea amestecării fluxurilor Schengen cu cele Non-Schengen și a cerut ca, în contextul lucrărilor de dezvoltare pe care aeroporturile le au în derulare, să se asigure că soluțiile din teren corespund în totalitate standardelor Schengen.

Președintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, anunță că au fost avizate documentațiile tehnice ale celor patru pasaje rutiere care urmează să fie construite la ieșirile din Oradea. „Este ultimul aviz necesar pentru a încheia procedura de promovare a acestor proiecte”, susține Bolojan.

Cele patru pasaje urmăresc să descongestioneze circulația la ieșirea spre Cluj, Arad și Satu Mare, amplasamentul fiind prezentat în hărțile alăturate. 

Până la începerea efectivă a lucrărilor, estimată în vara acestui an, mai avem de parcurs următoarele etape:

-Emiterea Ordinului Ministrului Transporturilor pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai celor 4 pasaje, în cursul săptămânii viitoare;

-Finalizarea de către proiectanți a proiectelor tehnice și realizarea auditului de siguranță rutieră, până la sfârșitul lunii martie;

-Avizarea proiectului tehnic în CTE CNAIR și emiterea autorizațiilor de construire, până la jumătatea lunii aprilie;

-Organizarea procedurilor de licitație pentru selectarea constructorilor pasajelor. Până la sfârșitul lunii aprilie ne propunem să publicăm documentațiile de licitație;

-Stabilirea câștigătorilor și începerea lucrărilor. Ne propunem ca până la sfârșitul lunii august să începem lucrările.

 Aceste proiecte sunt rezultatul unui parteneriat între Consiliul Județean Bihor, Primăria Oradea și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), finanțarea urmând să fie asigurată din fonduri europene. La sfârșitul anului viitor, după finalizarea pasajelor, circulația la ieșirile din Oradea se va face mai fluent, cel mai mare câștig fiind pe Calea Aradului”, a transmis șeful CJ Bihor. 

Fostul primar al Capitalei, Gabriela Firea, susține că Primăria este într-un blocaj fără precedent deoarece a fost lăsată fără buget chiar de către primarul general. Bugetul propus de Nicușor Dan nu a trecut de votul consilierilor generali.

„Când vii cu un proiect nerealist, nu poți avea pretenția să fie aprobat. Trebuie să te gândești la toți bucureștenii, dacă vrei să fii sprijinit. Este clar un moment zero pentru Capitală! Dreapta Unită s-a destrămat și Nicușor Dan nu mai are majoritate în Consiliul General al Municipiului București. Este nevoie de o nouă majoritatea, a bucureștenilor, nu a primarului general”, a declarat Gabriela Firea, fostul primar general al Capitalei.

Aceasta spune că PSD București a fost mereu alături de toți bucureștenii.

„Nici acum Nicușor Dan nu a fost serios și a chemat consilierii la discuții doar de fațadă, de pe-o zi pe alta. Cred că ne-am convins despre bunele sale intenții pentru bucureșteni și oraș. Soluția poate veni acum doar de la echipa social-democrată! Bucureștenii nu trebuie să fie pedepsiți din cauza incapacității lui Nicușor Dan de lucra pentru oameni. Așa cum s-a creat o coaliție de guvernare națională, avem nevoie de un consens politic pentru bugetul Capitalei”, a precizat Firea.

Premierul Marcel Ciolacu anunță că prețurile la energie și gaze vor fi plafonate cel puțin încă un an. Mecanismul va continua cel puțin până în primăvara anului 2025, a explicat prim-ministrul.

Măsura a fost stabilită în cadrul ședinței de Guvern.

„Mecanismul de plafonare a prețurilor la energie și gaze va continua cel puțin până în primăvara anului 2025. Atât populația, cât și companiile trebuie să aibă această garanție foarte clară că vor fi protejați”, a explicat Marcel Ciolacu.

El a precizat că Guvernul a alocat 500 de milioane ca să compenseze costurile plafonării pentru clienții casnici.

Președintele PNL București, Sebastian Burduja, a declarat că bucureștenii ar putea să rămână fără transport public, căldură și apă caldă. Declarația a fost făcută în contextul în care bugetul Capitalei nu a fost aprobat. De vină este primarul general care a trimis bugetul cu întârziere și fără transparență, a spus Burduja.

„Bucureștenii pot rămâne fără transport public, căldură și apă caldă, atât cât (nu) aveau, oricum. Bugetul Capitalei este în continuare complet blocat. Mii de angajați ai Primăriei Generale nu-și vor încasa salariile, iar situația se va răsfrânge și asupra termoficării și transportului public din București. Am semnalat în repetate rânduri această situație gravă. Bugetul a fost propus de primar cu întârziere și fără transparență, pentru a ascunde de fapt nepriceperea. A mizat pe „șantajarea” consilierilor generali, invocând riscul blocării orașului. Altfel nu se explică întârzierea cu o lună a punerii în dezbatere publică a bugetului pentru 2024. Acum primarul general refuză bugetarea banilor necesari pentru termoficare și transport public, minim 1 miliard de lei, așa cum a solicitat PNL București. Spune că sumele se vor completa pe parcursul anului, dar nu există nicio garanție în acest sens în afară de obișnuitul „așa s-a mai făcut”. Bucureștenii au nevoie de transport public, căldură și apă caldă. Aceste lucruri nu sunt negociabile”, a transmis Sebastian Burduja pe Facebook.

Președintele PNL București a prezentat cifre pentru a demonstra că există bani.

„Banii există. Spre exemplu, primarul general a crescut în proiectul pentru 2024 cheltuielile cu bunuri și servicii cu peste 863 milioane lei față de execuția din 2023. Mai mult, în bugetul pe 2024 fondurile europene bugetate sunt de doar 15,38%, în comparație cu Oradea (31%), Constanța (46%), Sectorul 6 (37%) și Cluj-Napoca (57%), toate administrații liberale, care au ca priorități dezvoltarea și investițiile. O creștere de peste 80% a cheltuielilor prognozate pentru anul 2024, comparativ cu execuția anului 2023, poate fi observată în cazul asistenței sociale, pentru care bugetul propus este de 566,74 milioane lei.”, a concluzionat Burduja.

Președintele României, Klaus Iohannis, a ținut un discurs în ultima zi a Congresului Partidului Popular European de la București. Șeful statului a vorbit despre criza din ucraina, extinderea UE și alegerile europarlamentare.

Klaus Iohannis susține că lumea se confrunta cu cea mai gravă situație de după cel de-al Doilea Război Mondial

„Contextul internațional este complicat, complex și instabil. Ne confruntăm cu cea mai gravă situație de după cel de-al Doilea Război Mondial. La doar câteva sute de kilometri de aici, vecinii noștri își dau viața pentru a-și ocroti familiile și pentru a-și apăra țara de invadatori care comit atrocități inimaginabile. Ucrainenii sunt în tranșee și depind de ajutorul nostru, iar noi, europenii, nu avem voie să obosim în efortul nostru de a le fi alături cu tot sprijinul de care au nevoie. Pentru noi, este vorba nu doar de suveranitatea unui popor, ci și de viețile unor oameni care sunt obligați să lupte într-un conflict pe care nu ei l-au declanșat. Avem, totodată, responsabilitatea și de a-i asigura pe cetățenii noștri că sunt protejați, pentru că, doar într-un climat de stabilitate și securitate, economiile noastre se pot dezvolta și să prospere, iar oamenii pot duce o viață mai bună”, a spus Klaus Iohannis.

Președintele României a mai vorbit despre extinderea UE care trebuie să cuprindă Republica Moldova, Ucraina, Georgia și țările din Balcanii de Vest. De asemenea, el a menționat așteptările cetățenilor europeni în ceea ce-i privește pe politicieni.

„Acest context complex în care ne aflăm aduce însă un risc politic suplimentar, criza de încredere în instituțiile europene, care este cauzată și de distanța tot mai mare dintre clasa politică și cetățenii europeni. Să ne reapropiem de cetățenii noștri, ei sunt cei care dau legitimitate actului politic. Să-i ascultăm cu atenție, să fim siguri că, înainte de a veni cu proiecte electorale, știm care sunt preocupările reale ale cetățenilor noștri. Pentru aceasta, clasa politică europeană trebuie să dea dovadă de maturitate. Cea mai eficientă metodă de consultanță politică este să acorzi atenție emoțiilor și așteptărilor oamenilor. Tinerii mai ales vor să simtă clasa politică și Uniunea Europeană mai aproape, vor să fie auziți și susținuți. Noi suntem cei care trebuie să găsim atitudinea cea mai potrivită pentru a le câștiga încrederea, pentru că avem nevoie de entuziasmul și creativitatea lor, iar ei au nevoie de măsuri concrete. Tinerii nu au nevoie de sentimentalisme sau de replici mecanice, așteaptă soluții și își doresc spațiu de afirmare, condiții pentru a investi în industriile viitorului”, a precizat Iohannis.

Preşedintele Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), Mihai Precup, a anunțat că instituția pe care o conduce este operaţională. Agenţia va controla toate companiile statului.

Anunțul a fost făcut în timpul unei conferinţe de presă organizate de AMEPIP.

Bugetul noii agenții va fi de cel mult 0,1% din veniturile tuturor companiilor de stat, iar finanţarea va veni din amenzi. AMEPIP se află în subordinea directă a premierului.

„Veniturile proprii ale agenţiei provin din cota de 30% aferentă amenzilor aplicate şi dintr-un tarif de monitorizare de până la 0,1% din veniturile totale stabilite prin situaţiile financiare anuale ale întreprinderilor publice, aprobate pentru anul precedent, stabilit anual prin ordin al preşedintelui agenţiei”, anunță AMEPIP.

Instituţia are rolul de a elabora şi de a propune Guvernului proiectul de lege privind politica de proprietate a statului, de a coordona şi monitoriza implementarea acţiunilor şi politicilor de guvernanţă corporativă la nivelul companiilor publice.