Ministerul Energiei anunță că nu există depășiri ale parametrilor de mediu la Complexul Energetic Valea Jiului și Termocentrala Paroşeni. Unitățile sunt supuse unei monitorizări continue, atât din punct de vedere al performanţei tehnice, cât şi al impactului asupra mediului, iar rezultatele recente indică faptul că toţi parametrii de mediu se încadrează în limitele normale stabilite, neexistând depăşiri ale concentraţiilor de noxe peste valorile admise, a transmis Ministerul Energiei.
Miercuri, autoritățile au fost informate despre existența unui miros de sulf în zonele menționate ceea ce a stârnit îngrijorarea locuitorilor.
„În contextul acestor evenimente, dorim să aducem la cunoştinţa publicului că Societatea Complexul Energetic Valea Jiului şi Termocentrala Paroşeni sunt supuse unei monitorizări continue, atât din punct de vedere al performanţei tehnice, cât şi al impactului asupra mediului. Această monitorizare este efectuată prin intermediul unor echipamente specifice de urmărire şi control. Rezultatele recente ale monitorizărilor indică faptul că toţi parametrii de mediu se încadrează în limitele normale stabilite, neexistând depăşiri ale concentraţiilor de noxe peste valorile admise. Aceste date au fost prezentate şi confirmate de reprezentanţii Gărzii de Mediu şi ale altor autorităţi competente", scrie în comunicatul emis de Ministerul Energiei.
Gabriela Firea susține că în perioada în care a fost primarul general al Capitalei, au fost atrase fonduri europene în valoare de 1 miliard de euro. E bine ca bucureștenii să știe ce am făcut noi și ce au reușit alții, spune reprezentanta PSD, care mai anunță că partidul a început pregătirile pentru alegeri.
Gabriela Firea anunță că împreună cu colegii de partid a început să pregătească alegerile din acest an. Ea a dezvăluit că a avut o întâlnire de lucru cu liderii organizațiilor de sectoare, cu parlamentarii de București, consilieri generali, reprezentanții organizațiilor de tineret, femei și pensionari.
„1 MILIARD DE EURO fonduri europene atrase în București, în cei patru ani cât am fost primar general, împreună cu echipa social-democrată. Capitala trebuie să profite la maximum de fondurile nerambursabile puse la dispoziție de Uniunea Europeană. Echipa social-democrată este pregătită să aducă și mai mulți bani pentru un oraș modern. Am început deja pregătirea campaniei pentru alegerile europarlamentare”, a comunicat Gabriela Firea pe rețelele de socializare.
E bine ca bucureștenii să știe ce am făcut noi și ce au reușit alții, mai spune Firea.
„Trebuie să le reamintim bucureștenilor cât de multe investiții am realizat în Capitală cu ajutorul banilor europeni. Toate tramvaiele noi, autobuzele hibride, autobuzele electrice pe care bucureștenii le folosesc zilnic au fost cumpărate cu bani europeni. În total, aproape 370 de milioane de euro! Pentru atragerea celor 300 de milioane de euro pentru reparațiile atât de necesare la țevile de termoficare, vechi de peste 40 de ani, echipa mea a lucrat aproape trei ani. Pentru banii europeni investiți în proiectul Glina II, la stația de epurare cu care se laudă acum primarul general, a lucrat tot echipa pe care am coordonat-o. Am deblocat aproape 390 de milioane de euro”, a explicat Gabriela Firea.
Concluzia este că „fondurile europene nerambursabile sunt o șansă pentru continuarea dezvoltării României”. Până acum, România are un profit de peste 50 de miliarde de euro din relația cu UE, a concluzionat Gabriela Firea.
Guvernul anunță că a fost aprobat Ghidul solicitantului pentru ajutorul de stat în industria materialelor de construcții. Este vorba despre schema de ajutor de stat prin care Executivul își propune să dezvolte producția internă în domeniul materialelor de construcții.
Anunțul a fost făcut de ministrul Economiei, Radu Oprea, la finalul ședinței de Guvern. Ghidul solicitantului conține criteriile de departajare, adică zonele mai puțin dezvoltate, localitățile cu populație mică, tipul de investiție, dezechilibrul în balanța comercială, valoarea capitalului social și valoarea investiției.
Autoritățile își propun să reducă deficitul comercial, să dezvolte județe mai puțin dezvoltate și să creeze noi locuri de muncă.
Bugetul din 2024 al programului este 150 de milioane de euro, iar primele cotracte de finanțare ar putea fi semnate în luna mai.
Ministrul Educației, Ligia Deca, a organizat o videconferință cu inspectorii școlari pe tema orelor online. În cazul în care zonele sunt afectate de condițiile meteorologice nefavorabile, orele se pot desfășura online, a fost mesajul lui Deca.
Ministrul Educației a convocat întâlnirea pentru a evalua situația din țară, după ce activitatea cu prezență fizică a fost suspendată în mai multe unități școlare din cauza vremii nefavorabile.
„Acolo unde infrastructura permite, orele se pot desfășura online. În cazul în care nu este posibilă desfășurarea online a activităților, acestea vor fi recuperate într-un program stabilit la nivelul consiliilor de administrație ale unităților de învățământ”, a transmis Ligia Deca.
Cele mai afectate de vremea rea au fost școlile din Moldova.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că a fost depusă o ofertă pentru două viaducte de pe Autostrada Transilvania. Este vorba despre cele două obiective care vor fi construite de o asociere română-turcă.
„A fost depusă o ofertă pentru construcția celor două viaducte necesare devierii traseului sectorului de autostradă Nădășelu - Mihăiești (parte a A3, Autostrada Transilvania). Asocierea de constructori români și turci are la dispoziție 1,114 miliarde de lei (fără TVA) și 27 de luni (9 luni- perioada de proiectare și 18 luni- execuția lucrărilor) pentru finalizarea contractului finanțat prin PNRR. Devierea traseului acestui sector de autostradă este realizată în baza unei Expertize Tehnice”, a explicat Sorin Grindeanu.
Ambele viaducte vor avea o lungime totală de peste 3 kilometri.
„Primul viaduct va fi construit între km 10+009 și km 12+000 va avea o lungime de 1,2 km și nu va afecta versantul care prezintă alunecări. Al doilea viaduct, care va fi construit între km 21+406 și km 24+890, va avea o lungime de aproximativ 2 km și va depăși în aval DN1F. Acest viaduct va traversa cursului Pârâului Topa Mică și se va racorda cu traseul Autostrăzii Transilvania în zona km 24+890”, a precizat ministrul Sorin Grindeanu.
România a încasat peste 22,9 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2023, în cadrul programelor gestionate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în perioada 2014-2020.
MIPE anunță că rata de absorbție a fost de 93,24% la sfârșitul anului trecut.
Potrivit MIPE, 2023 a fost ultimul an în care au putut fi realizate cheltuieli eligibile pentru a fi decontate din fondurile europene în cadrul proiectelor finanțate în exercițiul financiar multianual 2014-2020.
Cea mai mare rată de absorbție la finalul anului trecut a fost înregistrată de Programul Operațional Infrastructură Mare – 99,83%.
Autoritățile de Management vor continua să solicite Comisiei rambursarea cheltuielilor eligibile realizate în cadrul proiectelor, iar rata finală de absorbție va fi calculată în momentul acceptării de către Comisia Europeană a documentelor pentru închiderea fiecărui program în parte.
Președintele României, Klaus Iohannis, a avut o discuție telefonică cu Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a anunțat Administrația Prezidențială.
Cu prilejul convorbirii, Președintele Klaus Iohannis și omologul ucrainean au avut un schimb aprofundat de opinii și evaluări cu privire la situația de securitate din Ucraina și din regiune, în special la Marea Neagră, iar Președintele României l-a asigurat pe Președintele Volodîmîr Zelenski de continuarea sprijinului ferm al țării noastre pentru Ucraina. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a reiterat condamnarea de către România a recentelor atacuri brutale intensificate ale Rusiei asupra Ucrainei, în special asupra infrastructurii civile.
Președintele României și Președintele Ucrainei au discutat și despre dezvoltarea relației bilaterale și prioritățile în acest sens pentru anul 2024, în special proiectele transfrontaliere de interes reciproc și dorința comună de a avansa substanțial în procesul de stabilire a unui Parteneriat Strategic între cele două țări, conform deciziilor luate cu prilejul recentei vizite a Președintelui Volodîmîr Zelenski la București, în octombrie 2023, și conform Declarației Comune semnate atunci de cei doi șefi de stat. În acest context, Președintele României a salutat progresele referitoare la recunoașterea de către Ucraina a inexistenței așa-zisei „limbi moldovenești”, ca urmare a celor convenite de cei Președinți în octombrie 2023, și a subliniat importanța respectării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale și a continuării unui dialog bilateral constructiv, transparent și principial între cele două țări pe toate dosarele de interes reciproc.
Președintele Klaus Iohannis și omologul ucrainean au discutat și despre sprijinul României pentru integrarea europeană a Ucrainei, Președintele României felicitând Ucraina pentru decizia istorică luată în luna decembrie 2023, în cadrul Consiliului European, de deschidere a negocierilor de aderare. Președintele Volodîmîr Zelenski a mulțumit în mod deosebit Președintelui Klaus Iohannis pentru sprijinul valoros și susținerea acordate de șeful statului român personal și de România în atingerea acestui obiectiv.
Președintele României și Președintele Ucrainei au discutat, de asemenea, despre parcursul euroatlantic al Ucrainei și despre prioritățile la nivel aliat din acest an, precum și despre continuarea sprijinului relevant pentru Ucraina, inclusiv în contextul pregătirii Summitului NATO de la Washington.
Premierul român, Marcel Ciolacu l-a felicitat pe noul prim-ministru al Franței Gabriel Attal.
Mesajul a fost transmis pe platforma X.
„Felicitări Gabriel Attal cu ocazia numirii în funcția de prim-ministru. Sunt pregătit să lucrăm împreună pentru a consolida parteneriatul nostru strategic, inclusiv la nivel economic și sectorial. Sprijin ferm pentru intensificarea cooperării noastre în cadrul EU și NATO”, a scris Marcel Ciolacu.
Gabriel Attal are 34 de ani și este cel mai tânăr premier din istoria Franței. În fostul guvern, el a ocupat poziția de ministru al Învățământului.
Marți dimineață a avut loc o reuniune a Comandamentului Energetic de Iarnă, în cadrul căreia s-a discutat despre stadiul pregătirilor pentru perioada cu temperaturi scăzute și condiții meteorologice deosebite. Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a anunțat că la nivelul sistemului energetic național nu sunt probleme majore și că operatorii de distribuție vor interveni prompt în zonele afectate.
„Toți operatorii și-au asumat că intervin și vor interveni prompt pentru reconectarea consumatorilor în cel mai scurt timp posibil. Momentan există două linii de medie tensiune afectate în zona Brăila, cu 2500 utilizatori nealimentați în județ și două linii de medie tensiune în Bacău și Iași cu probleme, 610 utilizatori fiind nealimentați în zonă. La acest moment se intervine în teren pentru remediere. Fenomenul de ploaie înghețată din ultimele zile îngreunează intervențiile la mare înălțime, pe stâlpii de tensiune. Cu toate acestea, suntem pregătiți și nu există probleme majore la nivelul țării. Continuăm să fim net exportatori de energie electrică. În ultimele două zile, România a beneficiat de o producție de energie eoliană la valori ridicate. În contextul gerului accentuat, este posibil ca această producție să scadă, dar suntem pregătiți să compensam cu hidrocentrale și centrale bazate pe gaz și pe cărbune”, a declarat Sebastian Burduja.
Concluzia ministrului este că România este pregătită pentru episodul de iarnă.
„Am reușit să creștem producția de huilă în Valea Jiului cu peste 30%, contând acum pe un stoc de cărbune de aproape 11000 de tone,, în urma investițiilor făcute de Ministerul Energiei și de Guvernul României. În cursul zilei de mâine, va porni și Termocentrala Paroșeni, cu un aport de peste 1200 MWh pe zi în sistemul energetic național. Deși condițiile meteorologice sunt deosebite, la nivelul țării, din punct de vedere al sistemului energetic nu sunt probleme majore. Suntem pregătiți,” a mai transmis ministrul Energiei.
În ceea ce privește sectorul gazelor naturale, gradul de umplere la acest moment al depozitelor este de peste 80%, cu un surplus de peste 170 milioane m3 față de anul trecut. România își poate asigura consumul de gaze naturale, dar din motive pur comerciale se importă și se exportă cantități scăzute de gaz
Producția internă în această perioadă este de aproximativ 24 mil. m3, iar din depozite se extrag între 25 și 30 mil. m3, la un consum estimat zilnic de 50 – 55 mil. m3 în zilele cu ger. Astfel, România își poate asigura consumul de gaze naturale din surse proprii. Din motive pur comerciale se importă și se exportă cantități mici de gaz, de câteva milioane de m3, a precizat ministrul Energiei.
Zeci de mii de bucureșteni din Sectoarele 1 și Sectorul 2 stau în frig. Asta din cauza unei avarii majore semnalate la Magistrala Grivița.
Primăria Generală nu a accesat fondurile europene destinate acestui tronson, avertizează Sebastian Burduja, ministrul Energiei,
„La nivelul Bucureștiului ne-a fost semnalată o avarie majoră la Magistrala Grivița, avarie care va afecta atât locuitorii Sectorului 1, cât și o parte a locuitorilor Sectorului 2. Mai mult, am fost nevoiți să oprim forțat CET Grozăvești, pentru ca nu are cum să mai livreze agentul termic. Oprirea forțată a unui CET de asemenea dimensiuni în condiții de ger crește pericolul de îngheț în instalații cu potențiale consecințe dezastruoase asupra echipamentelor care se pot efectiv „sparge”. Echipele de la ELCEN au luat deja măsuri rapide pentru a preveni o situație de îngheț. Oprirea forțată a centralei înseamnă și reducerea producției, cu impact asupra situației economico-financiare a societății”, a declarat Sebastian Burduja.
Ministrul Energiei consideră că Primăria putea să preîntâmpine problema prin accesarea unor fonduri europene.
„Tronsonul de rețea făcea parte din obiectivul numărul 7 al proiectului de reabilitare pe fonduri europene prin POIM 2014-2023. Au fost disponibili peste 200 de milioane de euro din fonduri europene, încă din 2020, finanțare care putea fi accesată până la finalul anului trecut. Întârzierea lucrărilor de reabilitare din mandatele Firea și Dan își face simțite efectele. Din cauza indolenței și a nepăsării Primăriei Generale, zeci de mii de bucureșteni din peste 1000 de blocuri stau astăzi în frig și fără apă caldă,” mai transmite Sebastian Burduja.
Error: No articles to display