O investiție de peste 100 de milioane de euro se realizează în județul Galați. Este vorba despre Sistemul de management integrat al deșeurilor, un proiect unic în România. Joi, 10 aprilie, în comuna gălățeană Valea Mărului au fost inaugurate două dintre elementele esențiale ale sistemului județean: cel mai performant depozit de deșeuri din țară și o uzină de sortare computerizată.

Consiliul Județean Galați, în calitate de beneficiar al proiectului ”Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Galați” (SMID Galați), anunță începerea activității joi, 10 aprilie, a două importante obiective de investiții prevăzute în cadrul proiectului, respectiv ”Depozitul conform de deșeuri nepericuloase” și ”Stația de sortare” situate în comuna Valea Mărului, județul Galați.

”Sistemul de management integrat al deșeurilor în județul Galați” este un proiect implementat de către Consiliul Județean Galați cu finanțare europeană prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020 (etapa I) și prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021 – 2027 (etapa a II-a).

Valoarea totală a investițiilor din cadrul acestui proiect este de 503.579.235 lei, din care investițiile în obiectivele de la Valea Mărului - ”Depozitul conform de deșeuri nepericuloase” și ”Stația de sortare” – au o valoare de 84.733.008 lei.

”SMID Galați este unul dintre cele mai ample și complexe proiecte privind gestionarea deșeurilor, protecția mediului și creșterea calității vieții cetățenilor din județul nostru. Este unul dintre primele proiecte de acest fel din țară, este un proiect care s-a bucurat de o atenție deosebită inclusiv din partea Comisiei Europene, fiind considerat din multe puncte de vedere un proiect-pilot și la nivel comunitar. Astăzi, primele mari obiective – Depozitul de deșeuri și Stația de sortare de la Valea Mărului - din proiectul SMID Galați sunt date în operare, iar ele vor schimba fundamental gestionarea deșeurilor din județul Galați. Foarte important, autospecialele cu deșeuri din județul Galați nu vor mai fi nevoite să meargă până la depozitul de la Roșiești (județul Vaslui) cum s-a întâmplat în ultimii ani, după închiderea vechii gropi de gunoi de la Rateș (Tecuci), ce s-a realizat tot ca urmare a investițiilor derulate de Consiliul Județean. De altfel, trebuie să uităm de termenul ”groapă de gunoi”. Depozitul de deșeuri de la Valea Mărului va fi prevăzut cu cele mai avansate sisteme de protecție a mediului, de monitorizare și verificare. Mai mult, există și componenta reprezentată de Stația de sortare, care va contribui și ea la un mediu mai curat și mai sigur pentru gălățeni”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Depozitul conform de deșeuri nepericuloase de la Valea Mărului, județul Galați, are o suprafață totală de 15 ha, din care suprafața construită este de 10,6 ha, iar suprafața de depozitare efectivă a celulei depozitului este de 8,5 ha.
Depozitul de la Valea Mărului este din clasa B (conform clasificării din HG nr.349/2005), va deservi întreg județul Galați și are o capacitate de 1.000.000 de metri cubi, fiind proiectat pentru o durată de funcționare de 30 ani.

În acest depozit vor fi acceptate următoarele categorii de deșeuri: deșeuri municipale colectate în amestec, deșeuri provenite din locuințe, generate de activități de reamenajare și reabilitare interioară, deșeuri din construcții și demolări, deșeuri stradale, reziduuri de la stațiile de sortare și compostare, nămoluri rezultate de la stațiile de epurare orășenești, reziduuri rezultate din tratarea anaerobă a fracției organice provenite din deșeurile municipale.
Pentru o gestionare eficientă și reducerea cantităților de levigat și gaz de depozit, zona de depozitare este împărțită în mai multe subcelule ce pot fi gestionate individual.
Pentru protejarea solului, a apelor de suprafață și a pânzei freatice, depozitul dispune de un sistem de etanșare performant, format din mai multe straturi de protecție și impermeabilizare (strat de argilă compactată, geocompozit bentonitic, geomembrană de înaltă densitate, geotextil de protecție etc.).

Depozitul de deșeuri dispune și de un sistem complex de colectare și tratare a levigatului (un lichid rezidual ce apare în urma procesului de depozitare) la capătul căruia se află un sistem de filtrare și o stație de epurare cu osmoză inversă în cinci trepte - cea mai eficientă tehnologie de purificare, cu o capacitate de 110 mc/zi.

De asemenea, depozitul dispune de un sistem de captare, filtrare și ardere controlată a gazelor de depozit în condiții de maximă siguranță.
Pentru a avea acces pe amplasamentul depozitului, autospecialele pentru transportul deșeurilor vor trece în zona de intrare/recepție printr-un sistem de identificare, cântărire și verificare în care este inclus și un portal de detecție a potențialelor surse de radiații.

Mașinile vor urma un traseu prestabilit până la rampa de descărcare a deșeurilor, iar la ieșire autospecialele vor trece obligatoriu printr-un sistem de curățare și decontaminare a roților.
Stația de sortare de la Valea Mărului are o capacitate maximă de sortare de 18.000 tone/an (6.000 t/an/schimb, 3 schimburi) și va deservi întreg județul Galați (cu excepția municipiului Galați).
Fluxul de prelucrare în cadrul stației de sortare cuprinde mai multe zone funcționale: zona de recepție a deșeurilor (cabină recepție și cântar), zona de stocare temporară a deșeurilor recepționate (plastic, metal, hârtie și carton), zona de sortare a deșeurilor (hala de sortare, cu o suprafață de 1.880 mp) și zona de depozitare a baloților formați din deșeurile sortate.

Benzile de sortare sunt într-un ansamblu care cuprinde și o presă de balotare de 50 tone forță, cu legare automată, perforator PET integrat în pâlnia de alimentare și o capacitate de 7.500 tone/an.

Atât sistemul de benzi rulante al stației de sortare, cât și toate operațiunile făcute de presa de balotare sunt controlate de la un panou de comandă automatizat. De asemenea, în cabinele de sortare sunt amplasate sisteme de ventilare și de climatizare, iar în hală sunt boxe pentru acumularea deșeurilor sortate, un separator magnetic pentru metale, utilaje pentru operațiunile de manipulare, sisteme de prevenire a incendiilor etc.

”Depozitul conform de deșeuri nepericuloase” și ”Stația de sortare” dispun de o serie de elemente constructive cu funcțiuni generale printre care se numără: Clădirea administrativă, ce include laboratoare, sisteme de supraveghere și servere, camera de gestionare date și raportare, sistem SCADA pentru monitorizarea, controlul și verificarea zonelor de depozitare, birouri pentru personalul administrativ și secretariat, sală de întâlniri și vestiare pentru personal; Garajul pentru mașini și utilaje și un atelier de întreținere și reparații auto; Bazinul tehnic cu sistem colector ape pluviale și tehnologice și stație PSI.

La inițiativa Consiliului Județean Galați, pentru implementarea Sistemului de management integrat al deșeurilor (SMID) Galați a fost înființată Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ecoserv Galați, din care fac parte toate cel 65 de unități administrativ-teritoriale (UAT-uri) din județul Galați. De asemenea, în urma unei licitații publice, compania FCC Environment Romania a fost desemnată drept operator al Centrului de Management Integrat al Deșeurilor de la Valea Mărului, compus din Depozitul conform de deșeuri nepericuloase și Stația de sortare.

Premierul Marcel Ciolacu susține că România trebuie să devină un hub regional de inovare. De asemenea, digitalizarea administrație publice în România este esențială pentru reducerea birocrației și creșterea transparenței în relațiile statului cu cetățenii, consideră Ciolacu. Mesajul a fost transmis la evenimentul Digital Innovation Summit Bucharest prin intermediul consilierului de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, Bogdan Mihai Dumea.

Potrivit premierului, platformele digitale nu doar că simplifică aceste interacțiuni, dar contribuie și la modernizarea și eficientizarea serviciilor publice, un proces susținut de investițiile europene în domeniu.
În mesaj se subliniază faptul că sectorul IT&C din România continuă să crească și să devină un pilon esențial al economiei naționale. Tehnologii avansate, cum ar fi inteligența artificială, sunt deja implementate pe scară largă, iar România beneficiază de talentul și resursele necesare pentru a deveni un lider regional în domeniul digitalizării, arată Ciolacu.

„Investim masiv în tehnologii de vârf – semiconductori, inteligență artificială, securitate cibernetică și energie verde. Dezvoltăm centre specializate în universități și start-up-uri tehnologice deoarece România trebuie să devină un hub regional de inovare. Aceste investiții atrag tinerii antreprenori și generează locuri de muncă bine plătite,” a explicat premierul Ciolacu.

Șeful Guvernului a reiterat angajamentul Guvernului României de a sprijini companiile care investesc în inovație prin facilități fiscale și granturi pentru cercetători. Aceste măsuri vor facilita antreprenorilor români accesul la piețele globale, încurajând creșterea și dezvoltarea sustenabile, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță o investiție importantă la Hidroelectrica. Este vorba despre semnarea contractului pentru primul proiect de stocare a energiei în baterii din portofoliul companiei. Peste 40% din energia României este din hidrocentrale, a explicat ministrul român.

„La această oră, peste 40% din energia României este din hidrocentrale. De aceea este vital că am reușit să asigurăm funcționarea tuturor celor șase grupuri de la Porțile de Fier I, după lucrări integral românești, derulate de Hidroelectrica-Hidroserv-UCMH (UCM Reșița). Mai mult, începe să se vadă tot mai des stocarea, în tabloul de producție, unde aveam acum un an abia 8MWh și astăzi aproape 400MWh disponibili în baterii”, a transmis ministrul Sebastian Burduja.

Ministrul Energiei a anunțat semnarea contractului pentru primul proiect de stocare a energiei în baterii din portofoliul companiei.
„Hidroelectrica a anunțat semnarea contractului pentru primul proiect de stocare a energiei în baterii din portofoliul companiei. Hidroelectrica se dezvoltă prin astfel de investiții cu caracter strategic, care răspund uneia dintre marile provocări actuale ale sistemului energetic: stocarea. Mai exact, cum facem ca energia produsă din surse regenerabile să nu se piardă și să poată fi utilizată chiar și în zilele în care condițiile meteorologice nu ne sunt favorabile”, a adăugat Burduja.

El a oferit detalii despre contract.

„Contractul a fost semnat cu asocierea formată din Prime Batteries Technology și Enevo Group, câștigătoarea licitației lansate la finalul anului trecut. La fel de important este faptul că acest contract a fost semnat cu două companii românești, care merită din plin felicitate. Prime este una dintre companiile pe care ne bazăm, ca țară, pentru dezvoltarea capacităților de stocare chiar aici, acasă. Asta va însemna costuri mai mici, posibilități de export de tehnologie și mai mult know-how autohton. Enevo este, la rândul său, deja un actor recunoscut și pe piețele externe în domeniul sistemelor de automatizare pentru sectorul energetic. Instalația de stocare cu baterii Li-ion va fi amplasată în cadrul Substației Crucea, parte a Parcului Eolian Crucea Nord – operat de Hidroelectrica, cu o putere instalată de 108 MW. După punerea în funcțiune, instalația va avea o capacitate de stocare de 72 MWh. Valoarea totală a contractului este de aproape 80 de milioane de lei fără TVA, iar termenul de implementare este de 12 luni. Investiția va contribui direct la reducerea dezechilibrelor interne din parcul eolian, la îmbunătățirea performanțelor turbinelor și la oferirea de servicii de echilibrare pentru întregul sistem energetic național. Cu alte cuvinte: mai multă stabilitate, eficiență și fiabilitate pentru rețeaua de electricitate a României”, a mai spus ministrul Energiei.

Sebastian Burduja a vorbit despre următoarele investiții din sectorul energetic.

„România are nevoie de un sistem energetic modern și îi felicit, încă o dată, pe toți cei care au viziunea – din companiile de stat și din cele private – de a acționa pentru atingerea acestui obiectiv. Vor avea mereu un sprijin la Ministerul Energiei. De altfel, punem la bătaie o sumă record de 380 de milioane EUR, finanțări nerambursabile din PNRR și Fondul pentru Modernizare, pentru sprijinirea proiectelor de investiții în capacități de stocare în baterii. Vom depăși astfel 3000MWh în următorii ani, iar bateriile vor deveni un pilon important al sistemului energetic național. Așa, și? Și asta ne va aduce mai multă producție, mai mult echilibru, deci o energie mai sigură și mai ieftină. Și da, asta înseamnă pe viitor facturi mai mici pentru români și companiile românești. Înainte, împreună”, a precizat ministrul Sebastian Burduja.

Statul încurajează împădurirea. Guvernul a anunțat că majorează prima anuală acordată deținătorilor de terenuri. Aceasta va crește cu 40%.

Decizia a fost luată în timpul ultimei ședințe de Guvern.

„Susținem și cea mai importantă creștere a suprafeței împădurite din România, printr-o soluție simplă: majorăm cu 40% prima anuală acordată deținătorilor de terenuri pe care sunt efectuate împăduriri sau reîmpăduriri prevăzute în PNRR”, a transmis prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Obiectivul statului este ca, la sfârșitul lui 2026, să se împădurească aproximativ 28 de mii de hectare.

Compania Națională Aeroporturi București a anunțat că lansează cel mai mare și complex proiect de infrastructură aeroportuară din România. Este vorba despre procedura de atribuire a contractului de servicii de proiectare pentru realizarea studiilor, conceptului, proiectului tehnic de execuție și asistență tehnică pe perioada execuției lucrărilor pentru infrastructura necesară acomodării traficului prognozat pentru anul 2040 - Etapa I pentru realizarea obiectivului de investiții „Programul Strategic de Dezvoltare a Infrastructurii Aeroportuare la Aeroportul Henri Coandă - București”. Valoarea estimată a serviciilor de proiectare și asistență tehnică se ridică la aproximativ 40 milioane euro. Termenul de depunere a ofertelor este 16 iunie 2025.

Principalul obiectiv al acestui proiect este realizarea unui nou Terminal de pasageri cu toate facilitățile necesare, cu o suprafață de aproximativ 176.000 mp, care să acomodeze un trafic prognozat pentru anul 2040 de 30 milioane pasageri/an (traficul de pasageri la orele de vârf în noul terminal va putea ajunge la 6.500 de pasageri/oră).

Potrivit companiei viziunea pentru noua infrastructură este: aeroport individualizat la nivel internațional; aeroport smart prin utilizarea tehnologiilor moderne AI, IoT, BMS etc; aeroport eficient – fluxuri optime pentru pasageri, bagaje, aeronave, autovehicule, echipamente; siguranță și securitate prin utilizarea tehnologiilor avansate; experiența pasagerilor – spații confortabile, fluxuri intuitive, spații diverse pentru food & beverages, shopping, lounges; sustenabilitate și reziliență - soluții eficiente energetic, utilizarea de tehnologii verzi cu impact minim asupra mediului (de exemplu: reutilizarea apei de ploaie); soluții care să conducă la conceptul de „healthy building” (fluxuri pasageri, calitatea aerului, materialele utilizate, soluții HVAC, fără zgomot interior, cu lumină naturală, tehnologie digitală etc).

Terminalul va fi proiectat la nivelul celor mai înalte standarde aeroportuare pentru trafic Schengen - Non Schengen, cu zone generoase de Sosiri, Plecări și de tranzit sau transfer al pasagerilor.

Terminalul va fi realizat modular, ceea ce va permite punerea etapizată în exploatare.

Facilitățile noului terminal vor fi comparabile cu marile aeroporturi europene: minimum 48 de standuri noi de parcare aeronave; minimum 20 de punți de îmbarcare; spații generoase pentru pasageri, sisteme moderne de benzi de bagaje (sosiri și plecări), echipamente de control de securitate, fluxuri separate pentru aprovizionare, sisteme pentru informarea pasagerilor, iluminare ambientală, acustică optimă, climatizare eficientă și semnalizare intuitivă, saloane de protocol pentru clienții companiilor aeriene, saloane VIP, zone diverse de comerț, toate dimensionate pentru a realiza ”IATA Optimum Level of Service”.
Aeronavele vor dispune de noi căi de rulare moderne, pe o nouă infrastructură aeroportuară.

Alte facilități care vor fi realizate: turn de control, remiză PSI, zone pentru handling, clădiri administrative, stații de transformare, stații de epurare a apelor, parcări auto pentru autovehiculele pasagerilor.
Se va realiza inclusiv o rețea complexă de drumuri de acces în zonele de landside și airside, pentru asigurarea conexiunilor rutiere, cu drumuri și pasaje subterane, între Terminalul actual și viitorul Terminal.
Terminalul va dispune de stații moderne de taxi și de transport public de călători, dar și de zone speciale pentru autocare, create pentru a evita congestiile de trafic.
Noul Terminal va fi conectat la infrastructura rutieră și la cea feroviară.
Având în vedere complexitatea proiectului, proiectantul trebuie să utilizeze Building Information Modeling în procesul de proiectare.

Compania va avea o comunicare permanentă cu stakeholder-ii pentru a asigura succesul proiectului.
Programul strategic are în vedere, într-o etapă ulterioară, dezvoltarea infrastructurii aeroportuare necesare prelucrării traficului de mărfuri şi poştă, prin realizarea unei platforme multimodale cargo, precum și prin crearea unui parc tehnologic high tech pentru dezvoltarea activităţilor conexe transportului aerian.

O nouă mare fabrică este anunțată în țara noastră de un concern german, furnizor pentru giganții aeronauticii. Vor fabrica la noi componente pentru aeronave de pasageri, a anunțat Ciolacu.

„Vreau să remarc că, deși situația economică internațională este complicată, România continuă să atragă investitori importanți. Astfel, o nouă mare fabrică este anunțată în țara noastră de un concern german, furnizor pentru giganții aeronauticii. Vor fabrica la noi componente pentru aeronave de pasageri și au ales România pentru poziția strategică între Est și Vest, plus accesul excelent la furnizori și talent calificat.

România a obținut încă un aviz pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Este vorba despre avizul privind guvernanța corporativă. A fost al 13-lea aviz din cele 25 necesare pentru aderarea la importanta organizație.

„România trece cu bine de unul dintre cele mai complexe și exigente domenii ale procesului de aderare la OCDE, cel privind guvernanța corporativă! Am obținut cel de-al 13-lea Aviz Formal din cele 25 necesare, adică încă o confirmare că suntem în grafic cu acest obiectiv strategic al țării. Deloc întâmplător, ieri (nr-marți, 8 aprilie), am modificat într-o ședință extraordinară de guvern, Ordonanța 109 privind guvernanța corporativă, tocmai din dorința de a o alinia mai bine la standardele și instrumentele juridice ale OCDE. Avem astfel garanția că aplicăm cele mai bune practici internaționale în acest domeniu – atât pentru întreprinderile de stat, cât și pentru companiile listate la bursă și pentru piața de capital”, a explicat premierul Marcel Ciolacu.

„Acest demers ne ajută și în privința finalizării PNRR, guvernanța corporativă fiind un jalon esențial, unde ne-am propus să recuperăm întârzierile acumulate. De fapt, aderarea la OCDE și finalizarea PNRR funcționează acum ca două mari motoare care se completează și care au, în acest moment, cel mai puternic efect de tracțiune atât pentru administrație, cât mai ales pentru economia românească. Sunt două motoare care ne ajută să construim o țară mai modernă, mai competitivă și orientată în mod natural spre performanță”, a precizat premierul Marcel Ciolacu.

Ministerul Apărării Naționale susține că România nu a primit nicio informare de la SUA privind o eventuală retragere a militarilor americani. Surse americane au sugerat că 10.000 de militari ar putea fi retrași din România și Polonia.

„Cu privire la informațiile apărute recent în spațiul public privind o posibilă retragere a aproximativ 10.000 de militari americani din România și Polonia, Ministerul Apărării Naționale precizează că, până la acest moment, România nu a primit nicio informare oficială în acest sens din partea Statelor Unite. Ca atare, nu putem formula o poziție oficială ca răspuns la informații bazate pe surse de presă”, a transmis MApN.
Potrivit ministerului, relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii sunt fundamentate pe un parteneriat strategic solid, bazat pe valori comune, încredere reciprocă și o colaborare consolidată de peste două decenii în domenii-cheie, în special în ceea ce privește securitatea regională și euroatlantică.

Toate acordurile bilaterale semnate în acest cadru – inclusiv cele care reglementează prezența militară a SUA în România – sunt în vigoare, sunt respectate și adaptate permanent la evoluțiile de securitate din mediul regional.
„Parteneriatul nostru cu SUA se bazează pe transparență, consultare și bună credință, iar orice decizie majoră privind postura militară aliată se ia în spiritul cooperării și al atașamentului față de valorile promovate de Tratatul de la Washington. Facilități strategice găzduite în bazele militare de pe teritoriul României, precum forțele americane staționate în sistem rotațional în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu sau sistemul antirachetă Aegis Ashore instalat în Baza 99 Deveselu, care este integrat în sistemul antirachetă al NATO, reprezintă dovezi clare ale angajamentului comun româno-american pentru securitatea colectivă aliată”, a mai comunicat MApN.

Modernizarea și extinderea Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, cu o investiție a Guvernului României de peste 2,5 miliarde de euro, va transforma această locație într-un hub strategic pentru NATO în regiune, capabil să găzduiască până la 10.000 de militari români și aliați. Investiția României este structurată pe 20 de ani, cu aplicare în patru etape.
Exercițiile militare comune, precum “Sea Shield 25”, aflat în desfășurare în Marea Neagră și pe teritoriul României, exercițiu la care participă și SUA cu echipamente de supraveghere aeriană și ofițeri de stat major, reprezintă un exemplu al cooperării extinse a României cu aliații, mai scrie în comunicatul părții române. De altfel, în acest an sunt planificate mai multe exerciții pe teritoriul României la care participă militari americani, cel mai important fiind SABER GUARDIAN 25 - planificat de USEUCOM.

„Prezența forțelor americane pe teritoriul României, susținută de investițiile semnificative în infrastructura de apărare, întărește securitatea regională și descurajează amenințările externe. În acest moment, în România sunt dislocați, în total, peste 1.700 de militari ai SUA, în principal la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. La data de 26 martie, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, militarii Brigăzii a 2-a a Armatei SUA, Divizia 101 Aeropurtată „Task Force Strike” i-au înlocuit pe cei din Brigada 3, Divizia 10 Munte „Task Force Patriot”. Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu găzduiește, la acest moment, peste 1.400 de militari din SUA. În același timp, planurile regionale de apărare sunt implementate conform planificării NATO, iar România, în calitate de națiune-gazdă, continuă să implementeze obligațiile asumate. România a fost una dintre primele țări aliate care și-au ridicat bugetul pentru apărare peste nivelul de 2% din PIB, depășind constant și angajamentul de a investi minimum 20% din alocări pentru înzestrarea cu tehnologie modernă, ceea ce demonstrează poziția noastră fermă de a ne asuma responsabilități de securitate din ce în ce mai importante”, a adăugat MApN.
Ministerul Apărării Naționale a precizat că „va continua susținerea importanței relației transatlantice și a parteneriatului strategic cu Statele Unite și va rămâne dedicat întăririi cooperării în domeniul apărării și securității, în care cele două părți au înregistrat succese care au contribuit în mod direct la consolidarea apărării colective și la promovarea valorilor democratice în regiune”.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat marți că a înaintat Autorității Electorale Permanente (AEP) lista cu propuneri pentru organizarea secțiilor de votare din străinătate. Pe listă sunt 965 de locuri.

„În conformitate cu prevederile legale în vigoare, în termen de cel mult 3 zile de la data comunicării făcute de Ministerul Afacerilor Externe, Autoritatea Electorală Permanentă aprobă, prin hotărâre, propunerile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare privind sediile secțiilor de votare din străinătate și aduce la cunoștință publică lista finală a sediilor secțiilor de votare din străinătate”, scrie într-un comunicat al MAE.

În anul 2025 au fost propuse spre înființare 15 secții de votare în plus față de cele 950 de secții de votare organizate în străinătate la alegerile prezidențiale și parlamentare din anul 2024.
Cele mai multe secții de votare propuse spre a fi organizate sunt în Italia (și Malta) – 161 secții, Spania – 147 secții, Marea Britanie – 108 secții, Franța (și Principatul Monaco) – 69 secții, Republica Moldova – 64 secții, SUA – 50 secții, Belgia – 29 secții, Țările de Jos – 23 secții.

Comparativ cu localitățile în care au fost organizate secții de votare în străinătate la alegerile prezidențiale și parlamentare din anul 2024, pentru alegerile din acest an, 29 de secții au fost relocate în localități sau zone apropiate, fie ca urmare a consultărilor cu reprezentanții comunităților de cetățeni români, fie pentru o mai bună acoperire a comunităților de cetățeni români din diverse zone, în scopul facilitării accesului acestora la secțiile de votare.
Ministerul Afacerilor Externe menționează că, la fel ca în cazul alegerilor organizate în 2024, din motive obiective, nu vor fi organizate secții de votare în următoarele locuri: Afghanistan (militarii români au fost retrași din teatrele de operațiuni), Rostov-pe-Don (oficiu consular închis), Odesa (activitatea oficiului consular este suspendată temporar), Sudan (activitatea misiunii este preluată de AR Addis Abeba), Venezuela (misiune închisă), Libia (misiunea este relocată la Tunis) și Phenian (activitatea misiunii este temporar suspendată).

La alegerile prezidențiale votarea în străinătate se desfășoară pe durata a trei zile la fiecare tur de scrutin (2, 3 și 4 mai 2025, respectiv 16, 17 și 18 mai 2025). Votarea în străinătate începe în toate cele 3 zile (vineri, sâmbătă și duminică) la ora locală 07:00. În zilele de vineri și sâmbătă, votarea se încheie la ora locală 21:00, iar în ziua de duminică, votul se închide la ora 21:00, ora României.