Ionut Tomescu

Premierul Ilie Bolojan a anunțat ce se va întâmpla cu bonusul de 35.000 de euro solicitat de judecătorii CCR. Bonusurile sunt legale dacă au bani să le dea, dar în contextul actual sunt imorale, a explicat Bolojan.

Ilie Bolojan a transmis că nu va aloca bani pentru bonusuri la rectificarea bugetară. Aceasta va fi negativă și nu va putea include bonusurile solicitate de judecătorii CCR.

„Din câte știu este o prevedere trecută în legislația care ține de curte. Ele sunt legale dacă au bani să le dea, dar în contextul actual sunt imorale. Rectificarea bugetară nu poate să fie decât negativă, nu avem bani de dat in plus”, a declarat premierul Iie Bolojan.

Judecătorii Curții Constituționale au solicitat Guvernului să găsească soluții pentru plata unui bonus de 35.000 de euro plătit la finalul mandatului.

Conducerea societății Salrom va fi demisă. Ministrul Economiei, Radu Miruță, a declanșat procedura de demitere a persoanelor din conducerea societății care administrează Salina Praid. Miruță îi consideră responsabili pe cei din conducere pentru dezastrul de la salină.

„Am declanșat astăzi (joi, 3 iulie) procedura de demitere a conducerii Salrom, compania de stat care administrează Salina Praid, în urma dezastrului provocat de inundațiile din luna mai. Cine a greșit, dovedit cu date clare, conform legii, răspunde!”, a anunțat ministrul Economiei pe Facebook.

Radu Miruță consideră că în cazul Praid nu s-a intervenit la timp.

„Dezastrul de la Praid nu a fost un accident natural. A fost rezultatul indiferenței și al pasării continue a responsabilității. Salrom, Apele Române și ANRM au ignorat aceste avertismente și și-au pasat vina unii altora. Nimeni nu a intervenit la timp. Acum e timpul ca cei care au greșit sa plătească”, a precizat Radu Miruță.

Ministerul Finanțelor a anunțat că între 4 și 11 iulie va lansa a șasea ediție a Programului FIDELIS, care aduce randamente atractive la titlurile de stat în lei și euro, și introduce pentru prima dată o tranșă specială în euro dedicată donatorilor de sânge, cu dobânzi preferențiale de până la 8,25%.

Noua ediție FIDELIS oferă investitorilor posibilitatea de a subscrie în titluri de stat denominate atât în lei, cât și în euro, prin intermediul băncilor partenere (BT Capital Partners&Banca Transilvania, Banca Comercialã Românã, B.R.D. – Groupe Société Générale, Alpha Bank și TradeVille în parteneriat cu Libra Bank) și cu listare pe Bursa de Valori București.

Programul 2025 continuă să demonstreze încrederea românilor în aceste instrumente financiare, cu o sumă totală investită de peste 10,74 miliarde lei de la începutul anului, în cadrul a peste 115.000 de ordine de subscriere, susțin organizatorii.

Un element inedit este tranșa specială dedicată donatorilor de sânge, care pot beneficia de titluri de stat în euro, cu o dobândă de 4,40% pe o maturitate de 2 ani, pe lângă tranșa în lei cu dobândă de 8,25%. De asemenea, pragul minim de subscriere pentru donatori a fost redus semnificativ, de la 5.000 lei la 500 lei, cu un plafon maxim de 100.000 lei.

Hidroelectrica a anunțat că a fost atribuit contractul privind realizarea „la cheie” a obiectivului - sistem flotant de panouri fotovoltaice în cadrul „Proiectului Pilot Nufărul”.
Proiectul reprezintă un pas important în strategia companiei de diversificare a surselor de energie regenerabilă și de utilizare eficientă a infrastructurii existente, transmit cei de la Hidroelectrica.

Achiziția publică a fost inițiată prin licitație deschisă, având o valoare estimată de 47.204.008,25 lei fără TVA. La procedură au depus oferte doi operatori economici, iar criteriul de atribuire a fost „cel mai bun raport calitate-preț”.
Oferta declarată câștigătoare, „în valoare de 39.250.000,00 lei fără TVA, aparține WALDEVAR ENERGY, care va beneficia de sprijinul subcontractanților și terților susținători: MARINE RESEARCH, SC DHI-SW PROJECT SRL și MAKOR ENERGY SOLUTIONS.” Termenul de implementare a proiectului este de 14 luni, din care durata de execuție a lucrărilor este de 10 luni.

Această investiție marchează o premieră pentru companie, fiind primul proiect de amplasare panouri fotovoltaice flotante din cadrul Hidroelectrica.
Scopul investiției pentru „Sistem flotant panouri fotovoltaice - proiect pilot NUFĂRUL” este realizarea unei noi capacităţi de producere de energie electrică prin intermediul unei centrale electrice foltovoltaice cu amplasare pe luciul apei pe unul din lacurile de acumulare aflate în administrarea SPEEH Hidroelectrica SA.

Obiectivele urmărite prin realizarea unei centrale electrice fotovoltaice (CEF) flotantă sunt legate de:
• Realizarea unei capacități suplimentare de producție a energiei electrice din sursă regenerabilă;
• Diversificarea portofoliului de producție Hidroelectrica;
• Valorificarea potențialului luciului de apă al lacurilor de acumulare;
• Eficientizarea modului de exploatare și de valorificare a energiei electrice produse ca urmare a sinergiei dată de utilizarea capacității de producție solare cu cea hidro din amplasament;
• Acumularea de know-how privind realizarea și exploatarea capacităților solare;
• Replicarea conceptului și a soluțiilor utilizate în cadrul prezentului proiect în celelalte amenajări hidroenergetice.

Centrala fotovoltaică flotantă se va amplasa în zona de sud a României, în județul Olt, pe lacul de acumulare care deservește Centrala Hidroelectrica Ipotești, aflat în exploatarea Hidroelectrica.
Sunt avute în vedere lucrări de execuție „la cheie” a obiectivului de investiție, care includ: proiectarea tehnică, achiziția echipamentelor, realizarea lucrărilor de montaj și instalare, testare și punere în funcțiune.
Sistemul fotovoltaic constă în panouri fotovoltaice de 620 Wp, invertoare de 100 kW şi optimizoare de energie, putere totală instalata în panouri de 10 MW și energia produsă de circa 13,4 GWh/an. Racordarea la Sistemul Energetic Național se va face prin intermediul a 4 posturi de transformare cu racordare în stația electrică a Centralei Hidroelectrice Ipotești, existente.
Lucrările în sine au în vedere:
• Instalarea de panouri fotovoltaice bifaciale cu rezistență la umiditate ridicată;
• Realizarea de structuri modulare din HDPE (polietilenă de înaltă densitate) sau soluții inovatoare sustenabile;
• Soluții de ancorare pentru stabilizare și adaptare la variațiile nivelului apei;
• Configurație electrică;
• Invertoare și sistem de cablare optimizat pentru reducerea pierderilor;
• Soluția integrării cu rețeaua națională;
• Automatizare și monitorizare.

Cu o bogată experiență în domeniul exploatării centralelor de producere a energiei electrice, personalul tehnic al beneficiarului va fi implicat atât în faza de implementare, cât și în faza de operare tehnică, fapt extrem de important pentru funcționarea corespunzătoare a centralei fotovoltaice.
Compania își reafirmă astfel angajamentul față de promovarea energiilor regenerabile și modernizarea infrastructurii de producție, în linie cu strategia națională de tranziție către o economie verde și sustenabilă.

Senatul României a aprobat inițiativa legislativă a USR care permite depunerea digitală a actelor conforme cu originalul, cu semnătură electronică, eliminând obligativitatea semnăturii olografe. Anunțul a fost făcut de USR printr-un comunicat de presă.
Senatul României a aprobat cu 111 voturi pentru și fără voturi împotrivă propunerea legislativă a deputaților USR Oana Murariu și Alex Dimitri, care modernizează modul de lucru al instanțelor prin permiterea depunerii digitale a documentelor, cu semnătură electronică.
„Digitalizăm pe bune procesul civil. Facem un prim pas pentru a scăpa de semnăturile și formalitățile inutile. Actele de care te folosești în instanță nu mai trebuie să fie semnate olograf”, a declarat Alexandru Dimitriu, secretar al Comisiei de Constituționalitate.
„Digitalizăm pe bune procesul civil. Va fi suficientă trimiterea electronică a actelor semnate electronic. Scăpăm de semnăturile și formalitățile inutile”, a spus și Oana Murariu, membră a Comisiei juridice.
Inițiativa legislativă înseamnă o reducere a birocrației în instanțe, eficientizarea actului de justiție și un pas important spre digitalizare.

Primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, anunță una dintre măsurile pentru optimizarea transportului public. Este vorba despre automatizarea macazurilor. Autoritățile au început procedurile pentru achiziționarea a șase sisteme automate.

„Transportul public din București are nevoie de soluții clare, rapide și sigure. Unul dintre pașii necesari: automatizarea macazurilor. Azi, multe dintre ele sunt acționate manual. De aceea, a fost inițiată procedura de achiziție pentru 6 sisteme automate de acționare a macazurilor. Ofertele se depun până pe 4 august 2025”, a transmis Stelian Bujduveanu,
Noile sisteme vor fi instalate în zone cu trafic intens, precum Piața Presei, Calea 13 Septembrie – Șoseaua Progresului, Calea Rahovei – Șoseaua Progresului și Piața Eroii Revoluției.

Investiția va aduce beneficii directe pentru rețeaua de tramvaie. Este vorba despre timpi de așteptare mai mici, siguranță sporită și trafic mai fluent și previzibil.
Aceste investiții vor continua pentru îmbunătățirea transportului public din București, a precizat edilul.

Procurorii DNA au contestat decizia de eliberare condiționată a Elenei Udrea. Decizia a fost pronunțată marți, 1 iulie, de Judecătoria Ploiești. Între timp, Elena Udrea a fost externată din spitalul unde a avut o intervenție chirurgicală și a fost dusă la Penitenciarul Târgșor.

Decizia Judecătoriei Ploiești nu este definitivă.

„În temeiul art. 587 Cod procedură penală, cu aplicarea art. 59 din Codul penal din 1969 şi art. 5 Cod penal, admite cererea de liberare condiţionată formulată de persoana condamnată Udrea Elena Gabriela, Dispune liberarea condiţionată a persoanei condamnate Udrea Elena Gabriela, în prezent deţinută în Penitenciarul de Femei Ploieşti – Târgşorul Nou, din executarea pedepsei de 6 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 116/27.05.2025 a Tribunalului Prahova, Mandat de executare a pedepsei închisorii nr. 130/17.06.2025 emis de Tribunalul Prahova, dacă nu este arestată în altă cauză. Se atrage atenţia asupra dispoziţiilor art. 61 din Codul penal din 1969 privind efectele liberării condiţionate, respectiv cu privire la faptul că pedeapsa se consideră executată dacă în intervalul de timp de la liberare şi până la împlinirea duratei pedepsei, 28.08.2027, persoana condamnată nu a săvârşit din nou o infracţiune, precum şi la consecinţele la care se expune dacă comite din nou o infracţiune în acest termen. În temeiul 275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare, în temeiul art. 587 alin. (3) Cod procedură penală”, scrie în decizia instanţei.
Elena Udrea execută o pedeapsa de şase ani pe care a primit-o în Dosarul Gala Bute.

Consiliul Județean Galați a aprobat indicatorii unei investiții în valoare de peste 44 milioane de lei pentru consolidarea și restaurarea Conacului „Costache Conachi” de la Țigănești, locul în care a fost salvată Unirea Principatelor.

Deși are o valoare istorică deosebită, monumentul a ajuns într-o stare avansată de degradare. Imobilul va fi reabilitat în baza unui parteneriat între Consiliul Județean Galați și Academia Română.

„Din fericire, după ani de eforturi, avem soluția pentru salvarea sa. În baza acordului încheiat cu Academia Română – proprietarul de drept al imobilului – Consiliul Județean Galați a preluat conacul în administrare și avem acum un proiect matur, eligibil pentru finanțare europeană. Arhitecții și experții în patrimoniu au stabilit cele mai adecvate metode de intervenție pentru a conserva această moștenire culturală și a o reda circuitului public. Fațada va fi readusă la forma originală, construcțiile din beton armat adăugate în anii '80 vor fi demolate, iar elementele de tâmplărie, feronerie și stucatură vor fi restaurate. Totodată, balconul principal și turnurile laterale vor fi reabilitate, iar turnul circular al conacului va fi reconstruit. O parte din încăperi vor fi reamenajate cu mobilier de epocă pentru a reda atmosfera istorică, iar altele vor găzdui expoziții, conferințe sau evenimente culturale și științifice”, a explicat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Conacul „Costache Conachi” va fi inclus în două circuite muzeale de interes județean: „Drumul Micii Uniri” – alături de Muzeul Casa „Cuza Vodă” Galați și Casa Memorială „Costache Negri” (Conacul de la Mânjina), precum și „Muzeele prin ochii copiilor”, un proiect dedicat elevilor.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a tras o primă concluzie la o săptămână de la preluarea mandatului. Am regăsit o economie vulnerabilizată în timp și o fundație bugetară tot mai instabilă, am întins plapuma mai mult decât ne permiteam, ignorând regulile jocului, a transmis Nazare.

„Prima săptămână de când am preluat, din nou, portofoliul Finanțelor. Ce am găsit și cum arată România astăzi, față de acum cinci ani – în perioada primului meu mandat? Am regăsit o economie vulnerabilizată în timp și o fundație bugetară tot mai instabilă. Ani la rând ni s-a spus că România crește. Ni s-a livrat iluzia unei economii în plin avânt, dar în realitate creșterea a fost împinsă în principal prin consum. S-au justificat astfel cheltuieli pe care, de fapt, nu ni le permiteam. Am uitat că nu cheltuiam banii noștri – ci, în cea mai mare parte, bani împrumutați”, a scris Alexandru Nazare, pe Facebook.

Ministrul mai susține că bugetele au fost construite nerealist.

„Realitatea este una singură: în ultimii cinci ani, deficitul bugetar al României a fost constant peste 6% din PIB, atingând vârfuri critice de peste 9%. Totul, în condițiile în care regula europeană recomandă un prag de maximum 3%. Am întins plapuma mai mult decât ne permiteam, ignorând regulile jocului. Consecințele? Dobânzi mai mari la împrumuturi, încredere șubrezită, iar datoria publică s-a dublat. Și, cu toate acestea, ne-am comportat ca și când resursele ar fi inepuizabile. Am trăit pe datorie, pe banii – tot mai scumpi – ai altora, fără să ne preocupe cu adevărat cum generăm bani sănătoși, din interior. Cum creștem o economie competitivă, inovatoare, rezilientă, capabilă să susțină ritmul cheltuielilor publice. Astăzi, punctul critic de la care plecăm este clar: reconstrucția bugetului de stat pe baze solide. Avem o întrebare fundamentală de pus – și de asumat: ce putem colecta corect și eficient și, mai ales, cât ne permitem să cheltuim în mod realist? E momentul adevărului. Să ne privim în oglindă, să recunoaștem greșelile și să avem curajul schimbării. Este singura cale prin care România poate merge mai departe, cu demnitate și cu un model economic viabil”, a adăugat ministrul de Finanțe.

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au analizat soluții care pot fi aplicate în cazul crizei de la Salina Praid. Ei au vorbit despre recondiționarea minei vechi și despre construirea unei noi exploatări.
Președintele României, Nicușor Dan, a condus ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării de la Palatul Cotroceni. Printre subiectele de pe ordinea de zi s-a numărat situația de la Salina Praid, afectată recent de inundații.

Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au prezentat informări cu privire la posibilele vulnerabilități care pun în pericol funcționarea instalațiilor, siguranța angajaților și respectarea normelor de mediu.

Membrii CSAT au analizat două scenarii pentru viitorul salinei: recondiționarea minei vechi sau construirea unei noi exploatări atât pentru producție, cât și pentru vizitare.
Membrii Consiliului au subliniat că menținerea funcționării în condiții de siguranță este vitală pentru protejarea comunității locale și conservarea resurselor naturale.