Ion Iliescu, fost președinte al României, rămâne internat la terapie intensivă, a anunțat luni dimineața Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.

„În legătură cu starea de sănătate a domnului Ion Iliescu, internat în cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, precizăm următoarele: Pacientul este conștient, stabil cardiovascular, în continuare cu necesar de asistare minimă respiratorie și necesar de oxigen. Se menține internarea în secția de terapie intensivă pentru acordarea îngrijirilor medicale avansate sub supravegherea echipei medicale multidisciplinare”, a transmis spitalul.

Ion Iliescu, în vârstă de 95 de ani, este internat de două săptămâni, fiind diagnosticat cu cancer pulmonar.

Platforma de mediu pentru București susține că bucureștenii respiră un aer tot mai toxic. 60% din poluare vine din trafic, avertizează specialiștii. Calitatea tot mai slabă a aerului, natura urbană insuficientă, infrastructura gri și deșeurile sunt cele mai mari provocări pentru starea mediului din București

Potrivit sursei menționate, starea mediului se degradează de la an la an în București și impune măsuri urgente pentru o calitate mai bună a vieții locuitorilor. Poluarea aerului atinge deja niveluri alarmante, traficul rutier fiind principalul responsabil pentru 60% din noxe, natura urbană este insuficientă raportat la indicațiile Uniunii Europene, infrastructura gri și deșeurile aglomerează Capitala, iar schimbările climatice aduc riscuri considerabile pentru bucureșteni, arată cea de-a doua ediție a raportului „Starea mediului în București”, realizat de Fundația Comunitară București prin Platforma de mediu pentru București. Raportul evidențiază astfel nevoia unei strategii clare pentru îmbunătățirea calității aerului și de acțiune structurală din partea autorităților, organizațiilor și locuitorilor orașului, prin măsuri sustenabile pe termen lung.

Traficul intens, arderea deșeurilor și activitatea marilor centrale industriale fac ca aerul din București să fie din ce în ce mai greu de respirat. Orașul este sufocat zilnic de un număr mare de mașini, dintre care peste jumătate au o vechime mai mare de 10 ani, iar mai mult de o treime sunt echipate cu motoare diesel, traficul rutier fiind responsabil pentru 60% din poluarea aerului, potrivit raportului „Starea mediului în București”. Centralele termice poluează și ele semnificativ, fiind sursa principală pentru mai bine de trei sferturi din emisiile de dioxid de sulf și pentru o mare parte din gazele toxice precum oxizii de azot și dioxidul de carbon. La toate acestea se adaugă fumul rezultat din arderea deșeurilor în localitățile din jurul Capitalei, care aduce în aer substanțe periculoase.

În multe cartiere din București se înregistrează frecvent depășiri ale limitelor legale pentru mai mulți poluanți. O problemă tot mai accentuată este și ozonul de la nivelul solului, care se formează în zilele caniculare și favorizează apariția smogului fotochimic, un tip de poluare periculoasă care afectează în special copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni respiratorii.
Aceste depășiri vin în contextul în care Bucureștiul se confruntă cu schimbări climatice care conduc la veri tot mai fierbinți. Anul 2024 a fost cel mai călduros din istoria orașului, cu o temperatură medie de 27,43°C, cu aproape 6°C peste media obișnuită.

Aproape 80% din suprafața orașului este acoperită de asfalt sau construcții, ceea ce înseamnă mai puțină răcoare naturală și mai mult disconfort. În același timp, Capitala are un mare minus la capitolul vegetație urbană. Raportul privind starea mediului arată că Bucureștiul a pierdut peste 500 de hectare de spații verzi din 1990 până în prezent, iar doar 60% dintre apartamente și 55% dintre case sunt la mai puțin de un kilometru de un parc. Mai mult, Capitala are o medie de 0,88 arbori pentru fiecare locuitor, de peste trei ori mai puțin decât recomandarea Uniunii Europene pentru 3 arbori la fiecare locuitor, iar arborii uscați propuși pentru tăiere în 2024 sunt aproape la fel de mulți ca cei plantați.

Deși rar menționată, biodiversitatea urbană este o componentă esențială a ecosistemului orașului. Anul trecut, au fost înregistrate peste 60 de apeluri la 112 pentru animale sălbatice precum șerpi, vulpi sau căpriori, semn că natura există chiar și în cele mai neașteptate locuri, dar încă nu este protejată printr-un plan clar.

Construcțiile noi continuă să sufoce orașul, iar transportul sustenabil e ignorat

Între 2010 și 2023, în Capitală au fost construite peste 268.000 de locuințe, multe pe foste spații verzi sau industriale, fără investiții adecvate în infrastructură. În paralel, mobilitatea sustenabilă este ignorată. Doar 1% dintre locuitori folosesc bicicleta, iar infrastructura aferentă este insuficientă. Bucureștiul nu a început încă nici tranziția de la transportul motorizat către opțiuni mai sustenabile care să contribuie la îmbunătățirea calității mediului. Doar 1,25% din vehiculele înmatriculate sunt electrice, iar eficiența rețelei de transport necesită îmbunătățiri semnificative, orașul având nevoie urgentă de tranziție către soluții nepoluante.
Nu în ultimul rând, gestionarea deșeurilor rămâne și ea deficitară. Din cele aproape 564.000 de tone de deșeuri generate anual, doar 42% sunt tratate, restul fiind depozitate. Colectarea selectivă este slab implementată, iar agricultura urbană este aproape inexistentă. Bucureștiul rămâne dependent de surse externe pentru aprovizionarea cu alimente, iar economia circulară, deși menționată în strategii, necesită în continuare mult de lucru, mai arată raportul Fundației Comunitare București.

„Capitala are nevoie urgentă de un mediu mai sănătos. Starea actuală este un imbold la schimbare în mai multe arii cheie cu impact asupra mediului, pentru o calitate mai bună a vieții și un oraș mai bun de trăit. Raportul pe care îl lansăm astăzi este nu doar o oglindă a realității mediului bucureștean pe care o simțim cu toții, ci mai ales un instrument care ne dorim să devină reper. Printr-o strategie bazată pe date clare, putem trece împreună la acțiuni concrete pentru că un viitor mai bun și un mediu mai sănătos în Capitală”, spune Alina Kasprovschi, director executiv Fundația Comunitară București.
Organizațiile civice atrag constant atenția asupra problemelor de mediu din București și se implică în identificarea și analiza măsurilor relevante pentru protecția și îmbunătățirea calității mediului. Un sondaj realizat în rândul a 26 de ONG-uri și 9 grupuri de inițiativă civică arată că cele mai mari provocări sunt lipsa spațiilor verzi, poluarea aerului și modul deficitar în care sunt gestionate deșeurile. Aproape 73% dintre organizațiile respondente cred însă că aceste probleme pot fi rezolvate și deja se implică, în parteneriat cu instituțiile publice, în procesul de luare a deciziilor și elaborare a politicilor publice pentru un mediu mai bun în București.
Raportul integral poate fi consultat pe www.platformademediu.ro, secțiunea Cercetare.

Consiliul Județean Galați a dotat Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Galați cu un nou echipament de ultimă generație: RMN 3 Tesla, în valoare de 6,34 milioane de lei (1,2 milioane de euro). Aparatul a fost instalat, iar în scurt timp va fi pus în funcțiune.

 „Facem tot ce este necesar pentru ca toți gălățenii să beneficieze, la ei acasă, de cele mai bune servicii medicale! Mai ales în cazul unor afecțiuni grave, fiecare șansă în plus de vindecare, fiecare viață salvată, contează! Este un echipament extrem de performant - dotat inclusiv cu un sistem de Inteligență Artificială pentru prelucrarea datelor - ce ajută medicii să depisteze rapid și cu precizie boli grave, precum cancerul, încă din stadii incipiente”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Noul aparat este indicat pentru investigații complexe, precum neuroimagistica, imagistica inimii, a oaselor și a organelor interne.

Ce înseamnă noul echipament pentru pacienți?

-Timp de așteptare redus și investigații mai rapide

-Imagini clare și detaliate, care ajută la un diagnostic sigur

-Accesibilitate crescută, inclusiv pentru persoanele cu implanturi metalice sau stimulatoare cardiace

-Rezultate mai precise, cu ajutorul tehnologiei cu inteligenței artificiale.

Aparatul a fost instalat, iar în scurt timp va fi pus în funcțiune.

„Continuăm să investim în spitale, în tehnologie modernă și, mai ales, în sănătatea oamenilor! Pentru că ne pasă!”, a adăugat Fotea.

121 de cetățeni români din zona de conflict armat din Orientul Apropiat și membri de familie ai acestora au ajuns vineri dimineață în România. Este vorba despre evacuare coordonată de autoritățile române.
În total, sunt evacuate din zona de conflict militar 158 de persoane, cetățeni români și membri ai familiilor acestora, care au cerut sprijin autorităților române.

121 persoane au ajuns la București, iar alte 37 se află în siguranță în drum spre țară și urmează să sosească în România în următoarele ore.
Operațiunea s-a desfășurat cu avioane militare românești, care au aterizat într-o țară vecină zonei de conflict pentru a-i prelua pe cetățeni. Aceștia au fost transportați inițial din zona periculoasă cu mașini, pe rute sigure, cu ajutorul diplomaților români din regiune.

În prealabil, cetățenii români au fost transferați din zona de conflict armat prin mijloace auto pe rute sigure, prin grija și demersurile personalului diplomatic din regiunea respectivă, după ce au organizat un permanent contact și comunicare cu cetățenii din zona de conflict care și-au manifestat dorința de fi repatriați.

Au fost luate, de asemenea, conform legilor în vigoare, măsuri de protecție a siguranței naționale prin verificarea tuturor persoanelor evacuate la intrarea pe teritoriul național.
Guvernul, coordonat, prin ministerele de linie, misiunile diplomatice și consulare și serviciile de informații ale statului, va continua demersurile de asistență a cetățenilor români din zona de conflict armat și va desfășura, după caz, și alte misiuni de evacuare, în măsura în care situația și solicitările cetățenilor români o impun cu necesitate.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, avertizează că Europa riscă să piardă cursa pentru competitivitate dacă nu investește serios în oameni. Este vorba despre investiții pentru obținerea de competențe digitale.

„Fără specialiști, fără competențe digitale, fără educație adaptată noilor realități, tranziția tehnologică și cea digitală rămân doar planuri pe hârtie. Câți dintre noi avem o pregătire în domeniul inteligenței artificiale sau o formare pentru situații de urgență? În România și Bulgaria, mai puțin de o treime din populație are competențe digitale de bază. Iar multe regiuni rămân în afara acestor procese”, a explicat europarlamentarul român Victor Negrescu.
Acesta a cerut un Erasmus 2.0, mai inclusiv, accesibil tinerilor fără studii superioare și regiunilor mai puțin dezvoltate, 20% din următorul buget european pe termen lung pentru educație și formare și lansarea unei inițiative regionale pentru educație și inovație în Europa Centrală și de Est.

„Am transmis aceste idei la Green Transition Forum 5.0, desfășurat la Sofia, în deschiderea căruia a vorbit fostul premier italian Enrico Letta. M-am bucurat să fiu în același pannel cu colega mea, comisarul european Roxana Mînzatu. Mulțumesc pentru invitație fostului lider PES, Sergei Stanishev! Ca negociator-șef al bugetului UE 2025: am obținut +422 milioane € pentru Erasmus+, am lansat proiecte pilot în valoare de 90 milioane € pentru educație, sănătate, digital și antreprenoriat, am propus creșterea finanțării pentru educația digitală și formarea în AI, în special în zonele rurale sau izolate. Europa are nevoie de mai puțină birocrație și mai mult curaj. Dacă vrem să fim pregătiți pentru viitor, trebuie să pregătim oamenii care îl vor construi. Fără investiții în competențe, nu putem vorbi despre o Europă competitivă”, a precizat vicepreședintele PE.

România a înregistrat progrese semnificative în transformarea digitală, potrivit unui raport semnat de președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Dragoș-Cristian Vlad. Documentul a fost prezentat în cadrul reuniunii dedicată liderilor digitalizării din Uniunea Europeană, desfășurată în Polonia.

Președintele ADR a evidențiat avansurile obținute în domeniul serviciilor publice electronice, digitalizării IMM-urilor și interoperabilității platformelor guvernamentale: „Obiectivul nostru este ca fiecare cetățean să poată interacționa 100% online cu statul român. Vom continua investițiile strategice, folosind toate liniile de finanțare disponibile”.

Documentul arată că România a înregistrat o creștere de 20,2% în digitalizarea serviciilor publice esențiale, semnificativ peste media UE de 3,6%.
De asemenea, serviciile publice transfrontaliere au crescut cu 45,1%, față de o medie europeană de 4,3%, iar pentru mediul de afaceri, România a raportat o creștere de 10,2% în serviciile naționale și 26% în cele transfrontaliere, depășind cu mult media UE de 0,9%.

ADR a anunțat și prioritățile următoare pentru digitalizarea administrației publice: interoperabilitate, arhitectură informațională unitară, portofel digital, securitate cibernetică și integrarea inteligenței artificiale în instituțiile publice.
Raportul prezentat la nivel european vine în contextul în care 21,8% din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este alocat componentelor digitale, reflectând angajamentul României față de accelerarea digitalizării.

Parlamentul European a votat extinderea cu 18 luni a perioadei de implementare a Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență, o decizie care aduce României o șansă semnificativă de a finaliza proiectele finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Cu 421 de voturi pentru dintr-un total de 656, măsura garantează continuitatea finanțării și elimină riscul pierderii fondurilor europene.

Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegației PSD în Parlamentul European, a subliniat că acest vot reflectă sprijinul solid pentru reformele și investițiile asumate de statele membre.

„Votul exprimat în plenul Parlamentului European reflectă sprijinul solid pentru consolidarea capacității statelor membre de a-și atinge obiectivele de reformă și investiții asumate prin PNRR, mulțumită inițiativei coordonate de europarlamentarul Victor Negrescu, în calitate de co-raportor al Parlamentului European. Decizia reconfirmă angajamentul Uniunii Europene de a sprijini în mod activ procesul de redresare economică și de modernizare structurală în întreaga Europă. Pentru România, această prelungire constituie o oportunitate reală de a accelera absorbția fondurilor europene și de a consolida impactul reformelor în domenii-cheie. Totodată, este o dovadă clară că inițiativele susținute coerent la nivel european pot genera beneficii concrete, în sprijinul interesului public și al dezvoltării durabile”, a subliniat europarlamentarul Dan Nica.

Un lot de peste 33 de kilometri din drumul expres Arad-Oradea a primit autorizația de construire. Acesta va avea 32 de poduri și pasaje. Valoarea contractului este de 2,32 miliarde de lei, fără TVA, iar constructorul are la dispoziție doi ani pentru finalizarea lucrărilor.

„A fost emisă autorizația de construire pentru Lotul 1 al Drumului Expres Arad-Oradea, o legătură rutieră importantă care va lega nordul de sudul Europei și va asigura și conexiunea României cu granița ungară. Constructorul este Asocierea Precon Transilvania SRL – Automagistral Pivden SRL și are la dispoziție 24 luni pentru finalizarea lucrărilor. Principalele caracteristici prevăzute sunt: 33,7 km lungime traseu, 5,3 km lungime drum de legătură dintre DN79 și Salonta (5,3 km) și 32 de structuri (poduri și pasaje). Valoarea contractului aferent acestui prim lot este de 2,32 miliarde lei, fără TVA, iar sursa de finanțare este asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021-2027”, a anunțat secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu.

Drumul Expres Arad-Oradea va avea o lungime de 120,47 km, este împărțit în 3 loturi și va traversa județele Bihor (Oradea, Sânandrei, Nojorid, Sânnicolau Roman, Gepiu, Cefa, Mădăras, Salonta, Ciumeghiu, Avram Iancu) și Arad (Arad, Zerind, Chișineu-Criș, Socodor, Simand, Macea, Zimandu Nou, Sofronea).

Amenajarea hidroenergetică Livezeni-Bumbești a primit marți acordul de mediu. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Demnitarul a subliniat importanța demersului deoarece este vorba despre un obiectiv strategic pentru sectorul energetic, așteptat de decenii.

„După ani lungi de așteptare, întârzieri și blocaje constante cauzate de procesele pe bandă rulantă ale câtorva organizații de mediu, Livezeni-Bumbești primește azi, în sfârșit, Acordul de Mediu! Este vorba despre un proiect vital, în valoare de peste 1,1 miliarde de lei, care va genera anual 283 GWh energie curată și accesibilă pentru români și economia românească. Anul viitor putem finaliza lucrările, cel puțin la treapta Dumitra, unde gradul de finalizare este de 98%. Nu ne lăsăm până nu vom pune în funcțiune acest obiectiv strategic pentru sectorul energetic, așteptat de decenii”, a anunțat pe Facebook Sebastian Burduja.

Ministrul a mai spus că „independența energetică a României nu este negociabilă și nici nu cedăm vreun milimetru în fața șantajului energetic de la Est”.
„Am simțit disperarea localnicilor, care își doresc această investiție și nu înțeleg de ce cineva ar bloca aceste proiecte, care sunt aproape gata, invocând un presupus impact asupra mediului, pentru un rest de execuție infim. Le-am promis că mergem până la capăt pentru dreptul românilor de a-și produce singuri energia”, a precizat Burduja.

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, anunță că Dragomirești intră pe harta strategică a apărării europene prin lansarea unuia dintre cele mai importante proiecte industriale de apărare din Europa.

Cu o investiție de 220 de milioane de dolari, la Uzina de Produse Speciale Dragomirești se implementează cel mai amplu program de producție de muniție standard NATO, într-un parteneriat între România și compania americană General Dynamics.

Centrul de Excelență pentru Muniție NATO, care va fi operaționalizat la Dragomirești, va produce muniții de 120 mm și 155 mm, destinate tancurilor Abrams și obuzierelor K9 Thunder – echipamente deja comandate de Armata Română.

„Această platformă industrială strategică este unică în Europa și marchează un pas decisiv în direcția consolidării securității regionale, contribuind direct la reziliența NATO și la creșterea capabilităților naționale de apărare. La Dragomirești nu doar investim – construim capabilități strategice pentru prezent și viitor”, a declarata ministrul Bogdan Ivan.