Avansează lucrările la cea mai mare pistă de biciclete din județul Galați. Este vorba despre 25 de km de traseu în natură, departe de zgomotul orașului, între Lacul Vânători și Pădurea Gârbovele. Este un proiect unic în regiune, iar pista va fi spectaculoasă, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

„Este un proiect la care țin foarte mult și pe care ni l-am dorit de mult timp. Pista va fi un spațiu ideal pentru gălățenii pasionați de biciclete, care au început să fie din ce în ce mai mulți, oferindu-le o alternativă sănătoasă de petrecere a timpului liber în natură, precum și o experiență de neuitat. Pista de biciclete va avea o lungime de 22,8 kilometri, iar traseul va porni de la Lacul Vânători, trecând prin satul Costi, pe la Vânători și Odaia Manolache, loc din care cicliștii pot alege ruta spre Pădurea Gârboavele sau ruta Cișmele – Smârdan – intersecția cu DJ251”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Pista va fi dotată cu tot ce este necesar pentru o plimbare sigură și plăcută: două sensuri, rasteluri, sisteme de monitorizare, echipamente de protecție, pasaje și poduri unde este nevoie, precum și iluminat public.
Valoarea investiției se ridică la peste 24 de milioane de lei (aproape 5 milioane de euro), din care 22 de milioane de lei sunt obținuți prin fonduri europene.

Ministerul Afacerilor Externe din România a anunțat că verifică împreună cu partea americană acuratețea datelor despre românii care ar putea ajunge la Guantanamo. Potrivit unor informații negate de Casa Albă, 100 de cetățeni români ar putea fi transferați la baza militară Guantanamo.

Numărul românilor din centrele din SUA este inferior cifrei prezentate, a comunicat MAE. În plus, americanii nu au notificat partea română în legătură cu intenții de relocare în alte facilități, a adăugat MAE.

„În ceea ce privește informațiile apărute în media privind intenția de retrimitere sau relocare a unor cetățeni europeni, între care cetățeni români din SUA, verificăm împreună cu partea americană acuratețea acestor date. De la începutul acestui an suntem în contact cu partea americană, în particular cu Departamentul pentru Securitate Națională al SUA și, conform datelor existente, numărul cetățenilor români din centrele din SUA este inferior cifrei prezentate, iar pentru o parte considerabilă dintre aceștia, formalitățile necesare revenirii în țară sunt definitivate. România și SUA au un parteneriat activ de cooperare în materie de securitate dezvoltat pe parcursul mai multor ani. Acesta include securitatea frontierelor și combaterea imigrației ilegale”, a transmis MAE.
Purtătorul de cuvânt de la Casa Albă, Karoline Leavitt, a negat informația potrivit căreia se pregătește transferul a mii de migranți ilegali la baza militară Guantanamo. „Această știre este o știre falsă. Nu se întâmplă”, a spus Leavitt.

Președintele României, Nicușor Dan, s-a întâlnit cu românii din Ucraina. Întâlnirea a avut loc miercuri, la Odesa. Românii din Ucraina trebuie să știe că nu sunt singuri, a spus Dan.

Președintele Nicușor Dan a avut o întâlnire cu reprezentanții comunității românești din sudul Ucrainei.

„Am avut o discuție foarte bună cu reprezentanții comunității românești din sudul Ucrainei. Am abordat câteva dintre problemele importante cu care se confruntă: redeschiderea Consulatului României, accesul la educație în limba română și nevoia de sprijin constant pentru păstrarea identității culturale”, a scris pe Facebook Nicușor Dan.

Șeful statului le-a transmis românilor din Ucraina că nu sunt singuri.
„Românii din Ucraina trebuie să știe că nu sunt singuri. România le rămâne aproape prin dialog constant, acțiuni concrete și susținere instituțională. Voi fi președintele tuturor românilor oriunde s-ar afla”, încheie Dan.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, avertizează asupra apariției unei știri false legate de hidrocentrala de la Surduc-Siriu. Nu demolăm niciun baraj, a spus Burduja. Asociația Declic minte de îngheață râul Bâsca Mare, Tribunalul Cluj nu a dispus demolarea hidrocentralei Surduc-Siriu, a adăugat ministrul.

„Ieri a fost propagată o știre falsă: România trebuie să demoleze barajul de la Surduc-Siriu! Doar că asociația Declic minte de îngheață râul Bâsca Mare! Realitatea juridică este simplă: Tribunalul Cluj NU a dispus demolarea hidrocentralei Surduc-Siriu și nici nu putea dispune așa ceva. Dimpotrivă — cererea Declic privind demolarea a fost RESPINSĂ!”, a scris Sebastian Burduja pe rețelele de socializare.

Ministrul Energiei a oferit explicații despre decizia instanței.

„Ce s-a întâmplat cu adevărat? În dosarul 3757/117/2022, Declic a cerut instanței să oblige statul român și Hidroelectrica la demolarea lucrărilor de la hidrocentrala Surduc-, unde în 1981 a început proiectul unei hidrocentrale noi, unul dintre obiectivele de investiții pe care am reușit să le deblocăm în acești doi ani la ministerul energiei. Declic nu a cerut doar anularea unei autorizații, ci desființarea fizică a investiției! Tribunalul Cluj a RESPINS această solicitare. Da, instanța a admis o excepție de nelegalitate privind autorizația de construire din 2009 (AC nr. 42), dar — atenție! — această excepție este doar un instrument procedural, NU o condamnare a proiectului! Excepția permite judecătorului să nu ia în calcul un act administrativ individual (autorizația), doar pentru a putea judeca fondul problemei fără a fi influențat de respectivul act. Ceea ce a și făcut și ne-a dat nouă, în fapt românilor care merită energie sigură, ieftină și curată, câștig de cauză”, a anunțat Burduja.

Potrivit ministrului, instanța a spus că, chiar dacă autorizația de construire ar fi nelegală, „nu există temei pentru demolarea hidrocentralei”.

„Asta este esența sentinței. Nelegalitatea invocată este veche, ține de un acord de mediu din 2009, declarat și acela nelegal pe cale de excepție — pentru că evaluatorul ar fi fost părtinitor și că râul Bâsca Mare „ar fi secat” (?!) O aberație tehnică transformată în pretext militant. Demolarea barajului a fost obiectul principal al procesului. Iar instanța, în cunoștință de cauză, a zis limpede: NU, barajul nu se demolează! Ceea ce e logic — lucrările de demolare ar cauza un impact mult mai grav asupra mediului față de finalizarea investiției. Prin urmare, chiar dacă pe formă activiștii Declic spun că au câștigat o excepție, pe fond au pierdut. Și asta contează.
La Surduc-Siriu este o investiție de peste 1,15 miliarde lei, începută în 1981, care a fost proiectată inițial să genereze 228 MW energie verde — o hidrocentrală finalizată în proporție de 67%, într-o zonă critică pentru sistemul energetic național și care va și preveni inundațiile în județele Covasna și Buzău.

Barajul se află în județul Buzău, pe râul Bâsca Mare, parte din lanțul hidroenergetic Nehoiașu II. Este vital pentru securitatea energetică a românilor, producția națională și locurile de muncă din zonă, a mai transmis ministrul.
„Cât despre propaganda cu „ultimul râu sălbatic”, vă reamintesc: avem mii de kilometri de ape neamenajate în România. Dar avem doar câteva proiecte strategice în derulare. Iar cel de la Surduc-Siriu SE VA FINALIZA. Observăm că Delic și alte 2-3 asociații de mediu spun că puterea instalată în aceste hidrocentrale este mică. În total, sunt peste 700MW, iar astfel de grupuri sunt FLEXIBILE, adică pot fi pornite pe vârfurile de consum, când România importă scump. De aceea, investițiile sunt vitale pentru o energie sigură și facturi mai mici. Ajunge cu manipulările! Ajunge cu știrile false! Hidrocentrala Surduc-Siriu va fi finalizată. Cu respectarea mediului, pentru generațiile următoare. Cu responsabilitate. Cu capul sus”, a precizat Sebastian Burduja.

Prefectura Mureș anunță că miercuri a avut loc o ședință extraordinară a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. În cadrul acesteia au fost analizate cele mai recente date din teren și s-au stabilit noi măsuri pentru gestionarea efectelor asupra calității apei.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Mureș informează publicul că în urma ultimelor măsurători au fost identificate valori în creștere a salinității în râul Târnava Mică, generată de infiltrațiile masive din zona Salinei Praid.

S-a luat măsura evacuării unui debit de 5 mc/secundă din barajul Bezid pentru următoarele ore și la nevoie se va crește la valoarea de 10 mc/secundă (dacă situația impune).
Distribuirea apei potabile continuă în regim de urgență, cu implicarea autorităților locale și a echipelor de intervenție în special pentru bătrâni, copii, bolnavi etc, iar pentru ceilalți cetățeni prin punctele de alimentare cu apă instituite de SC Aquaserv SA cu sprijinul autorităților publice locale.

De asemenea există riscul iminent de a se opri uzinele de apă de la Fântânele (în următoarele ore) și Târnăveni (în cursul zilei de mâine-joi). Recomandăm populației din zonele deservite de cele două uzine de apă (municipiul Târnăveni, comunele Adămuș, Băgaciu, Fântânele și Gănești) să efectueze stocuri de apă potabilă pentru consum și uz casnic, ca măsură de prevenție.

Apa din rețeaua publică și din sursele actuale NU este considerată adecvată pentru adăparea animalelor, fapt pentru care începând cu data de 12.06.2025. se vor relua transporturile de apă pentru animale cu cisterne din dotare ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Horea” Mureș.

Monitorizarea calității apei va continua în regim permanent și se vor lua măsurile adecvate în funcție de valorile măsurătorilor, a transmis Comitetul Județean pentru Situații de Urgență.

Senatorii au declanșat procedura de numire a unui nou judecător la Curtea Constituțională a României. Biroul permanent al Senatului a aprobat, miercuri, declanșarea procedurii în urma solicitării lansate de CCR.

Conform calendarului procedural stabilit, depunerea candidaturilor se va încheia pe 20 iunie, iar audierea candidaților va avea loc în Comisia juridică a Senatului în data de 23 iunie a anului curent. În aceeași zi, raportul final al comisiei va fi înscris pe ordinea de zi a plenului Senatului.

Potrivit Legii 47/1992, candidaturile pot fi înaintate Comisiei juridice de grupurile parlamentare, dar și de parlamentari individuali.

Compania CFR Călători a anunțat că lansează Trenurile Soarelui pe 13-14 iunie. Este vorba despre garniturile care circulă în perioada sezonului estival și care leagă mai multe zone din țară de litoral.
Turiștii vor avea în total la dispoziție 54 de trenuri directe ce vor asigura zilnic legături directe din principalele orașe din țară cu staţiunile de la Marea Neagră.

Regiunile ţării vor fi conectate timp de trei luni cu destinaţiile de vacanţă cele mai căutate de pe litoralul românesc, CFR Călători oferind tuturor posibilitatea de a călători cu cele 32 de trenuri suplimentare directe (16 dus /16 întors) dinspre Oradea, Arad, Deva, Craiova, Timișoara Nord, Reșița Nord, Satu Mare, Baia Mare, Cluj Napoca, Târgu Mureș, Brașov, Suceava, Iași, Galați, București Nord.
De asemenea, călătorii au la dispoziție și o serie de legături din capitală, pe fondul existenței mersului de tren cadențat (la 1-2 ore) pe ruta București Nord – Constanța și retur. Durata călătoriei pe această rută este redusă, în medie de 2 ore și 30 de minute cu trenurile InterRegio și de 2 ore și 7 minute cu trenurile InterCtiy.

Primele trenuri care vor ajunge în dimineața zilei de 14 iunie 2025 cu turiști pe litoral sunt garniturile dinspre zona Moldovei, dar și tradiționalul tren destinat tinerilor care va circula zilnic pe ruta Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Piteşti – București Nord – Constanța & stațiuni – Mangalia şi retur. Trenul Tineretului -IR 1912 va pleca din Sibiu la ora 18:38, va circula pe parcursul nopții cu tranzit prin București Nord (plecare ora 03:15) și va ajunge la Constanța la ora 06:11 / Mangalia la ora 07:59.

Compania anunță că trenurile InterRegio estivale au în compunere vagoane clasă climatizate, dotate cu prize electrice pentru încărcarea bateriei laptop-ului sau a telefonului mobil, toalete ecologice, uși de acces și intermediare semiautomate, iar în garniturile de lung parcurs se află și vagoane cu locuri pentru dormit.
CFR Călători mai transmite că materialul rulant modernizat, precum și singura ramă electrică Alstom Coradia Stream pe care CFR Călători o are în exploatare, vor deservi litoralul în acest sezon estival.

Vagoanele și locomotivele modernizate din fonduri PNRR se vor regăsi în compunerea trenurilor InterCity pe ruta Brașov – București Nord – Constanța precum și în compunerea altor trenuri, în timp ce noua ramă electrică Alstom Coradia Strem este utilizată spre/dinspre litoral începând cu data de 1 iunie 2025, prin operarea zilnică a unui număr de patru trenuri InterRegio, pe ruta București Nord – Constanța.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a declarat că susținerea Republicii Moldova trebuie să fie un proiect comun, dincolo de culoarea politică. Republica Moldova înseamnă oameni, înseamnă o limbă și o istorie comună cu România și un viitor în Uniunea Europeană, a transmis eurodeputatul român.

Mesajul a fost trimis pe Facebook.

„Republica Moldova înseamnă oameni, înseamnă o limbă și o istorie comună cu România și un viitor în Uniunea Europeană care trebuie construit cu demnitate și încredere. Am susținut mereu că apropierea de Europa trebuie să fie despre cetățeni și despre fapte, nu despre slogane. M-am întâlnit săptămâna trecută cu premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, la Bruxelles, pentru a discuta deschis și pragmatic despre parcursul european al Republicii Moldova. De-a lungul timpului, am contribuit activ astfel încât Republica Moldova să beneficieze de sprijin consistent și fonduri semnificative din partea Uniunii Europene. Fără obiective politice ascunse, fără jocuri de imagine, fără calcule electorale. Doar responsabilitate. Pe parcursul activității mele din Parlamentul European am amendat sistematic bugetul Uniunii pentru a include fonduri dedicate Republicii Moldova. Am fost eurodeputatul oamenilor simpli din Republica Moldova. Am pus politica pe plan secund”, a explicat Victor Negrescu.

Vicepreședintele PE mai susține că a contribuit la obținerea de către Republica Moldova a fondurilor europene pentru dezvoltare și creștere și că prin amendamentele promovate a vizat sprijinul pentru copii, proiecte transfrontaliere cu România, implicarea partenerilor sociali, a societății civile și a diasporei moldovenești, inclusiv a celei din România.

„Am solicitat premierului Recean ca aceste priorități să fie respectate în ceea ce se va finanța, și am primit promisiuni clare că vor fi atinse. În calitate de vicepreședinte al Parlamentului European responsabil de relația cu Republica Moldova, voi rămâne implicat, pentru a mă asigura că fondurile europene ajung la oameni, acolo unde este cu adevărat nevoie. În cel mai scurt timp, biroul legislativului european, înființat ca urmare a demersurilor pe care le-am realizat, urmează să fie deschis la Chișinău. Am fost bucuros să sprijin proiectele realizate, recent, de Salvați Copiii România pentru sănătatea copiilor din Republica Moldova, iar în câteva zile voi organiza la Bruxelles un eveniment dedicat actorilor implicați în susținerea celor mici”, a adăugat europarlamentarul.

El a mai spus că zilele acestea se află în Republica Moldova, pentru acțiuni, evenimente și conferințe dedicate acestui drum european.

Ministerul Afacerilor Externe anunță că doi români au fost răniți în atacul de la școala din Austria. Ambasada României la Viena este pregătită să acorde asistență familiilor victimelor, adaugă MAE.

În contextul atacului armat petrecut la data de 10 iunie 2025 la o școală din orașul Graz, Republica Austria, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunță că Ambasada României la Viena s-a autosesizat și a întreprins demersuri pe lângă autoritățile locale pentru a obține informații oficiale cu privire la existența unor cetățeni români printre persoanele afectate.

Autoritățile austriece au confirmat că printre persoanele rănite se află doi cetățeni români, ale căror familii sunt deja informate cu privire la starea acestora. MAE subliniază că Ambasada României la Viena este pregătită să acorde asistență consulară, dacă familiile cetățenilor români vor solicita acest lucru.

Totodată, MAE menționează că, la acest moment, sunt în curs de desfășurare demersuri specifice în astfel de cazuri, autoritățile austriece prioritizând acordarea asistenței medicale victimelor și efectuarea investigațiilor care se impun într-un astfel de context.
MAE, prin intermediul Ambasadei României la Viena, rămâne în contact cu autoritățile locale, urmând să transmită eventuale actualizări în funcție de elementele de noutate cu privire la această situație.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că pe șantierul spitalului din Tecuci se lucrează în ritm susținut. Ne ținem de cuvânt, noul spital din Tecuci prinde contur, a transmis Fotea.
Constructorii au ajuns la primul etaj al clădirii.

„Pe șantierul noului spital din Tecuci se lucrează în ritm susținut la turnarea elementelor verticale ale etajului întâi. Mai bine de un sfert dintre acestea au fost deja realizate, iar după operațiunile de cofrare vor mai urma încă patru șarje de turnare a betonului pentru structura de rezistență”, a explicat Costel Fotea.

Noua unitate medicală, o investiție a Consiliului Județean Galați în valoare de 40 milioane de euro, va avea o suprafață desfășurată de 10.000 mp și va fi gata în 2026.
În noua clădire vor fi mutate 60% dintre secțiile actualului Spital Municipal „Anton Cincu”. „Va fi un spațiu modern, sigur și adaptat nevoilor pacienților. Ne ținem de cuvânt: reconstruim din temelii sistemul de sănătate din Tecuci”, a precizat Costel Fotea.