Grupul parlamentar USR solicită Biroului Permanent al Camerei Deputaților demiterea lui Mihail Neamțu (AUR) din funcția de președinte al Comisiei pentru cultură. USR susține că Neamțu a avut comportament misogin, violent și incompatibil cu demnitatea unei funcții publice.

Într-o notificare transmisă Biroului Permanent al Camerei Deputaților, USR cere din nou demiterea lui Mihail Neamțu, acuzându-l de „derapaje incalificabile” și de utilizarea unui discurs ofensator la adresa unor femei aflate în poziții cheie din România și din Uniunea Europeană.

Ultimul episod invocat este publicarea unei fotografii trucate cu Oana Țoiu, ministrul de Externe, însoțită de un mesaj defăimător. Postarea a fost între tump ștearsă.
USR mai susține că nu este vorba despre un incident izolat. USR amintește că a mai cerut revocarea lui Neamțu la finalul lunii martie și începutul lunii aprilie, ca urmare a unui videoclip în care deputatul AUR reacționează agresiv față de cetățeni care îl întreabă despre legătura sa cu controversatul finanțator Bogdan Peșchir. De asemenea, formațiunea amintește și de un episod în care Neamțu a distribuit o imagine ofensatoare la adresa unor lideri europeni precum Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene), Christina Lagarde (președinta BCE) și Kaja Kallas (șefa politicii externe a UE).

Un amendament depus de europarlamentarul român Dan Motreanu ar putea permite statelor UE să utilizeze fonduri pentru finanțarea dezvoltării sistemelor de irigații. Propunerea trebuie să fie acceptată și de Consiliul European.

„Am făcut un pas important pentru finanțarea irigațiilor din bani europeni. Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European a votat amendamentul pe care l-am depus și care ar permite statelor UE să utilizeze fondurile disponibile prin Politica de Coeziune 2021–2027 pentru finanțarea dezvoltării sistemelor de irigații. În România, peste 2,5 milioane de hectare de culturi au fost compromise în 2024, din cauza secetei și a lipsei unor sisteme moderne de irigații”, a transmis europarlamentarul Dan Motreanu.

Dacă propunerea va fi acceptată și de Consiliu în cadrul negocierilor ce vor urma, modificarea va crea cadrul legal necesar pentru ca investițiile în irigații – fie în modernizarea celor existente, fie în construirea unor sisteme noi – să devină eligibile pentru finanțare în cadrul politicii de coeziune, a explicat Motreanu.

Amendamentul face parte dintr-un raport mai amplu privind actualizarea priorităților de investiții din Politica de Coeziune 2021–2027, realizată în cadrul evaluării de la jumătatea perioadei de programare.

Prin această evaluare, Comisia Europeană propune statelor membre o reorientare opțională a fondurilor europene necontractate către alte domenii, precum competitivitatea, apărarea, tranziția energetică, locuințele accesibile, accesul la apă și gestionarea durabilă a resurselor de apă.

Noile reguli propuse oferă statelor membre mai multă flexibilitate în utilizarea fondurilor și introduc stimulente – precum creșterea ratelor de pre-finanțare la 30% și a cofinanțării la 100% – care să încurajeze investițiile rapide în noile priorități.

În perioada următoare, Parlamentul European va începe negocierile cu Consiliul Uniunii Europene pentru a stabili forma finală a noilor reglementări.

Obiectivul Comisiei Europene este de a încheia procesul de reprogramare împreună cu statele membre și regiunile în cursul anului 2025, astfel încât noile programe să poată fi implementate începând cu 2026.

Militarii răniți din echipa INVICTUS România vor duce steagul tricolor pe Vârful Omu cu ocazia Zilei Drapelului Național. Evenimentul va avea loc joi. Alte ceremonii dedicate Zilei Drapelului Național se vor desfășura în garnizoanele militare.

MApN anunță că Ziua Drapelului Național va fi sărbătorită joi, în București, de la ora 10.00, printr-o ceremonie care va avea loc în Piața Tricolorului, în zona Palatului Cercului Militar Național.
În cadrul acestui eveniment, organizat de Ministerul Apărării Naționale împreună cu Instituția Prefectului Capitalei și Primăria Municipiului București, Drapelul Național va fi binecuvântat de un preot militar și va fi ridicat pe catargul din piață, în acordurile Imnului Național al României.

Ceremonii similare vor avea loc în garnizoanele din țară.

De asemenea, cu ocazia Zilei Drapelului Național, militarii răniți din echipa INVICTUS România vor marca evenimentul printr-o ascensiune pe Vârful Omu. Această inițiativă va culmina cu desfășurarea unui drapel național, de aproximativ 100 m, de către militari, voluntari Invictus și civili, simbolizând unitatea națională.

Ziua Drapelului Național a fost proclamată prin Legea nr. 96/1998 și se sărbătorește, în fiecare an, la data de 26 iunie.

Președintele României, Nicușor Dan, s-a întâlnit cu premierul britanic, Keir Starmer. Întâlnirea a avut loc miercuri, la Haga, acolo unde se desfășoară summitul NATO.

Nicușor Dan și Keir Starmer au discutat despre colaborarea dintre România și Marea Britanie. De asemenea, ei au analizat amenințările actuale, în special cele din zona Mării Negre.

„O plăcere să mă întâlnesc cu Prim-ministrul Keir Starmer în marja Summitului NATO. Am discutat despre relația strânsă dintre România și Regatul Unit, ca parteneri strategici și aliați. Vom continua cooperarea noastră solidă în domeniul securității și apărării, împreună cu o coordonare strânsă în ceea ce privește amenințările hibride și cibernetice, cu un accent deosebit pe regiunea Mării Negre”, a scris pe X președintele Nicușor Dan.

Ionuț Moșteanu, noul ministru al Apărării din România, a anunțat că marți a avut o scurtă discuție cu Pete Hegseth, secretarul american al Apărării. Moșteanu l-a invitat pe Hegseth în România.

Ionuț Moșteanu a anunțat pe Facebook că s-a întâlnit cu Pete Hegseth.

„Ieri am avut o scurtă discuție cu Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, la Summitul NATO de la Haga, în marja reuniunii miniștrilor Apărării din țările NATO”, a transmis Moșteanu.

Ministrul român al Apărării l-a invitat în România pe Pete Hegseth.
„Am reafirmat angajamentul României de a consolida parteneriatul strategic cu SUA și l-am invitat în România, să discutăm în teren lucrurile extraordinare pe care le putem face împreună, România și SUA, pentru a întări securitatea flancului estic și pentru a sprijini eforturile comune în NATO”, a explicat Ionuț Moșteanu.
Noul ministru al Apărării a mai anunțat că la Haga este însoțit de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, și de locțiitorul Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, general-locotenent Mihai Iancu.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a trimis Corpul de Control la Vama Constanța. Este vorba despre o verificare, după ce în spațiul public au apărut informații referitoare la blocaje și întârzieri nejustificate în procesul de vămuire a mărfurilor.

Ministerul Finanțelor a anunțat miercuri că ia act cu maximã seriozitate asupra informațiilor apărute în spațiul public referitoare la blocaje și întârzieri nejustificate în procesul de vămuire a mãrfurilor din cadrul Vama Constanța, precum și de acuzațiile aduse unor funcționari vamali.

Ministrul Alexandru Nazare a dispus trimiterea de urgențã a Corpului de Control la Vama Constanța pentru o verificare amãnunțitã a situației semnalate. Acțiunea de control demaratã, începând de miercuri, are ca scop clarificarea situației și identificarea oricãror abateri de la normele legale și procedurile interne.

„Am luat cunoștințã de acuzațiile grave privind disfuncționalitãți și posibile abuzuri în Vama Constanța. Prioritatea noastrã este sã asigurãm mediului de afaceri un climat transparent și predictibil, iar astfel de situații, în care agenții economici sunt supuși unor presiuni nejustificate și costuri suplimentare, sunt intolerabile. Nu voi tolera sub nicio formã încãlcarea legii și comportamentele abuzive din partea funcționarilor publici din cadrul MF, precum și ai celorlalte instituții din subordine. Am dispus deja ca acțiunea de control sã înceapã chiar de astãzi, la Vama Constanța, pentru a investiga fiecare aspect semnalat. Orice funcționar vamal pentru care se va constata cã nu respectã legea, cã abuzeazã de poziția sa sau cã gestioneazã preferențial situațiile, va suporta consecințele legale și administrative cele mai severe. Autoritatea Vamalã Românã trebuie sã fie eficientã, integrã și în slujba cetãțenilor și a mediului de afaceri, nu un factor de blocaj și incertitudine. Mãsurile pe care le vom lua vor fi ferme și clare pentru a restabili încrederea și a asigura respectarea strictã a legii", a declarat Alexandru Nazare, noul ministru al Finanțelor.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a publicat miercuri, spre dezbatere publică, un proiect de act normativ prin care propune eliminarea indemnizațiilor membrilor Autorităților Teritoriale de Ordine Publică (ATOP). Anunțul a fost făcut de ministrul Cseke Attila.

Este prima măsură propusă de minister de la investirea noului Guvern din această săptămână, care vine în sprijinul reducerii costurilor administrației publice, cu aproape 22 milioane de lei pe an, respectiv 5,4 milioane de lei pentru restul anului curent, după ce ar intra în vigoare actul normativ propus.

„Eficientizăm administrația publică centrală și locală și reducem costurile serviciilor publice. Avem nevoie de servicii publice de calitate oferite cetățenilor, dar și de o cură de slăbire a statului”, a subliniat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Astfel, actul normativ prevede ca, începând cu data de 1 septembrie 2025, activitatea desfășurată în plen și în comisii de către membrii ATOP să fie neremunerată, fapt care va conduce la o reducere semnificativă a cheltuielilor de la nivelul administrației publice locale.

ATOP este un organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, care se organizează și funcționează la nivelul municipiului București și al fiecărui județ, și a cărui activitate se desfășoară în interesul comunității, în scopul asigurării bunei desfășurări și sporirii eficienței serviciului poliției locale din unitatea administrativ-teritorială în care funcționează.

Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, a arătat că a fost nevoie de această măsură pentru că, în prezent, membrii ATOP primesc indemnizații de ședință stabilite de Consiliul General al Municipiului București sau de consiliile județene în cuantumuri de 5-10% din indemnizația lunară a primarului general sau a președintelui consiliului județean.
Membrii Autorității Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) se întâlnesc în ședințe ordinare trimestrial (adică de patru ori pe an) și în ședințe extraordinare ori de câte ori este nevoie, la convocarea președintelui sau la solicitarea unui număr minim de membri.

Prin participarea membrilor (care variază de la 13-17) la ședințele respective, trimestriale, în plen, și la ședințele lunare ale comisiilor organizate în cadrul ATOP sunt efectuate cheltuieli însemnate de la bugetele locale, disproporționale față de nevoile privind dezvoltarea comunităților locale. (De exemplu, în unele județe, în anul 2024, au avut loc 4 ședințe ordinare de plen, câte una pe trimestru, și 9 ședințe extraordinare, convocate în funcție de necesități).
În unele județe, un membru ATOP primește 3.285 lei net pentru o singură ședință lunară, ceea ce duce la un fond lunar de 50.000 lei și un buget anual de 600.000 lei pentru această structură, pe județ, sume foarte mari în raport cu indicatorii economici ai județului.
De asemenea, diferențele între județe sunt semnificative, variind între 400-500 lei și câteva mii de lei, fără un criteriu unitar de stabilire a acestor valori sau a activității depuse de membrii ATOP.

Palatul Comisiei Europene a Dunării, una dintre cele mai frumoase clădiri istorice din Galați, ce găzduiește în prezent sediul Bibliotecii Județene ”V.A.Urechia”, a devenit vedeta unei emisiuni filatelice având ca temă Istoria Navigației Dunărene.

Romfilatelia a introdus în circulație începând de astăzi, 24 iunie, două timbre și un plic „prima zi”, foarte apreciate de colecționari, dedicate înființării Comisiei Europene a Dunării, la care se adaugă împlinirea a două secole de la nașterea celui numit și ”Părintele Dunării”, celebrul inginer britanic Charles Augustus Hartley, care și-a pus în practică, la Galați, unele dintre proiectele sale privind navigația.

Unul dintre timbre ilustrează Palatul Comisiei Dunării de la Galați, monument istoric care a primit în 2022 prestigioasa Marcă a Patrimoniului European, în urma demersurilor Consiliului Județean și ale Bibliotecii „V.A. Urechia” pentru recunoașterea valorii sale istorice și culturale.

Al doilea timbru prezintă „sediul-soră” al Comisiei, aflat la gurile Dunării, în Sulina.

Conceptul grafic al seriei filatelice include și alte comori din patrimoniul Bibliotecii „V.A. Urechia”, precum fotografii de epocă cu membrii Comisiei Dunării sau o gravură de secol XIX ce înfățișează Galațiul.

„Grație unui proiect derulat de Consiliul Județean, sediul Bibliotecii V.A. Urechia se află în prezent foarte aproape de finalul unui amplu proces de consolidare și reabilitare. Clădirea își va recăpăta astfel strălucirea din perioada în care servea ca sediu administrativ pentru prima instituție cu adevărat europeană, precursoare a Uniunii Europene de astăzi”, a precizat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

În fiecare zi din acest mandat am fost determinat să fac diferența. Acum, la final, am convingerea că las în urmă o instituție mai eficientă, mai transparentă și mai aproape de oameni decât am găsit-o.

În doar 6 luni, am pus în mișcare investiții de 1,9 miliarde de euro în viitorul României. Iată doar câteva dintre proiectele cheie:

Fostul ministru a explicat modul în care au fost distribuite investițiile și a arătat care au fost principalele realizări ale mandatului său.

„Peste 1 miliard de lei pentru industria de apărare – cel mai mare buget din istorie
220 milioane dolari investiție parafată pentru producția de muniție standard NATO (tancuri Abrams și obuziere de 155mm)
Peste 600 milioane euro deblocate în 3 proiecte strategice de minerit – magneziu, grafit, cupru
100 milioane euro pentru digitalizare – 4 proiecte majore, inclusiv interoperabilitatea care elimină drumurile la ghișeu
Operaționalizarea Cloud-ului Dedicat – infrastructura digitală care conectează bazele de date ale administrației
Lansarea Start-Up Nation 2025 – 450 milioane euro, 100% fonduri europene pentru tinerii antreprenori
Simplificarea procedurilor și reducerea birocrației

Propunerea Black Sea GigaFactory – proiect de 5 miliarde euro ce poate transforma România într-un hub de tehnologii emergente.”

Bogdan Ivan a fost înlocuit în funcția din fruntea Ministerului Economiei de Radu Miruță (USR). Ivan a preluat poziția de ministru al Energiei în Guvernul Bolojan.

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat luni decretul privind numirea Guvernului Bolojan. Ulterior, membrii cabinetului în frunte cu premierul Ilie Bolojan au depus jurământul. La finalul ceremoniei, s-a desfășurat prima ședință a Executivului.

Anunțul a fost făcut luni de Administrația Prezidențială.

„Președintele României, Nicușor Dan, a semnat luni, 23 iunie 2025, decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componență:
Ilie-Gavril Bolojan - prim-ministru, Marian Neacșu - viceprim-ministru, Tánczos Barna - viceprim-ministru, Michael-Dragoș Anastasiu - viceprim-ministru, Marian-Cătălin Predoiu - viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Liviu-Ionuț Moșteanu - viceprim-ministru, ministrul apărării naționale, Ciprian-Constantin Șerban - ministrul transporturilor și infrastructurii, Alexandru Nazare - ministrul finanțelor, Radu Marinescu - ministrul justiției, Florin-Ionuț Barbu - ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Bogdan-Gruia Ivan - ministrul energiei, Alexandru-Florin Rogobete - ministrul sănătății, Dragoș-Nicolae Pîslaru - ministrul investițiilor și proiectelor europene, Daniel-Ovidiu David - ministrul educației și cercetării, Oana-Silvia Țoiu - ministrul afacerilor externe, Diana-Anda Buzoianu - ministrul mediului, apelor și pădurilor, Petre-Florin Manole - ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, Radu-Dinel Miruță - ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, Cseke Attila-Zoltán - ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației și Demeter András István - ministrul culturii.”

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţie a membrilor Guvernului României s-a desfășurat luni seara, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni. Apoi, miniștrii au participat la prima ședință a Cabinetului.