Președintele PNL București, Sebastian Burduja, a declarat că bucureștenii ar putea să rămână fără transport public, căldură și apă caldă. Declarația a fost făcută în contextul în care bugetul Capitalei nu a fost aprobat. De vină este primarul general care a trimis bugetul cu întârziere și fără transparență, a spus Burduja.

„Bucureștenii pot rămâne fără transport public, căldură și apă caldă, atât cât (nu) aveau, oricum. Bugetul Capitalei este în continuare complet blocat. Mii de angajați ai Primăriei Generale nu-și vor încasa salariile, iar situația se va răsfrânge și asupra termoficării și transportului public din București. Am semnalat în repetate rânduri această situație gravă. Bugetul a fost propus de primar cu întârziere și fără transparență, pentru a ascunde de fapt nepriceperea. A mizat pe „șantajarea” consilierilor generali, invocând riscul blocării orașului. Altfel nu se explică întârzierea cu o lună a punerii în dezbatere publică a bugetului pentru 2024. Acum primarul general refuză bugetarea banilor necesari pentru termoficare și transport public, minim 1 miliard de lei, așa cum a solicitat PNL București. Spune că sumele se vor completa pe parcursul anului, dar nu există nicio garanție în acest sens în afară de obișnuitul „așa s-a mai făcut”. Bucureștenii au nevoie de transport public, căldură și apă caldă. Aceste lucruri nu sunt negociabile”, a transmis Sebastian Burduja pe Facebook.

Președintele PNL București a prezentat cifre pentru a demonstra că există bani.

„Banii există. Spre exemplu, primarul general a crescut în proiectul pentru 2024 cheltuielile cu bunuri și servicii cu peste 863 milioane lei față de execuția din 2023. Mai mult, în bugetul pe 2024 fondurile europene bugetate sunt de doar 15,38%, în comparație cu Oradea (31%), Constanța (46%), Sectorul 6 (37%) și Cluj-Napoca (57%), toate administrații liberale, care au ca priorități dezvoltarea și investițiile. O creștere de peste 80% a cheltuielilor prognozate pentru anul 2024, comparativ cu execuția anului 2023, poate fi observată în cazul asistenței sociale, pentru care bugetul propus este de 566,74 milioane lei.”, a concluzionat Burduja.

Președintele României, Klaus Iohannis, a ținut un discurs în ultima zi a Congresului Partidului Popular European de la București. Șeful statului a vorbit despre criza din ucraina, extinderea UE și alegerile europarlamentare.

Klaus Iohannis susține că lumea se confrunta cu cea mai gravă situație de după cel de-al Doilea Război Mondial

„Contextul internațional este complicat, complex și instabil. Ne confruntăm cu cea mai gravă situație de după cel de-al Doilea Război Mondial. La doar câteva sute de kilometri de aici, vecinii noștri își dau viața pentru a-și ocroti familiile și pentru a-și apăra țara de invadatori care comit atrocități inimaginabile. Ucrainenii sunt în tranșee și depind de ajutorul nostru, iar noi, europenii, nu avem voie să obosim în efortul nostru de a le fi alături cu tot sprijinul de care au nevoie. Pentru noi, este vorba nu doar de suveranitatea unui popor, ci și de viețile unor oameni care sunt obligați să lupte într-un conflict pe care nu ei l-au declanșat. Avem, totodată, responsabilitatea și de a-i asigura pe cetățenii noștri că sunt protejați, pentru că, doar într-un climat de stabilitate și securitate, economiile noastre se pot dezvolta și să prospere, iar oamenii pot duce o viață mai bună”, a spus Klaus Iohannis.

Președintele României a mai vorbit despre extinderea UE care trebuie să cuprindă Republica Moldova, Ucraina, Georgia și țările din Balcanii de Vest. De asemenea, el a menționat așteptările cetățenilor europeni în ceea ce-i privește pe politicieni.

„Acest context complex în care ne aflăm aduce însă un risc politic suplimentar, criza de încredere în instituțiile europene, care este cauzată și de distanța tot mai mare dintre clasa politică și cetățenii europeni. Să ne reapropiem de cetățenii noștri, ei sunt cei care dau legitimitate actului politic. Să-i ascultăm cu atenție, să fim siguri că, înainte de a veni cu proiecte electorale, știm care sunt preocupările reale ale cetățenilor noștri. Pentru aceasta, clasa politică europeană trebuie să dea dovadă de maturitate. Cea mai eficientă metodă de consultanță politică este să acorzi atenție emoțiilor și așteptărilor oamenilor. Tinerii mai ales vor să simtă clasa politică și Uniunea Europeană mai aproape, vor să fie auziți și susținuți. Noi suntem cei care trebuie să găsim atitudinea cea mai potrivită pentru a le câștiga încrederea, pentru că avem nevoie de entuziasmul și creativitatea lor, iar ei au nevoie de măsuri concrete. Tinerii nu au nevoie de sentimentalisme sau de replici mecanice, așteaptă soluții și își doresc spațiu de afirmare, condiții pentru a investi în industriile viitorului”, a precizat Iohannis.

Preşedintele Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), Mihai Precup, a anunțat că instituția pe care o conduce este operaţională. Agenţia va controla toate companiile statului.

Anunțul a fost făcut în timpul unei conferinţe de presă organizate de AMEPIP.

Bugetul noii agenții va fi de cel mult 0,1% din veniturile tuturor companiilor de stat, iar finanţarea va veni din amenzi. AMEPIP se află în subordinea directă a premierului.

„Veniturile proprii ale agenţiei provin din cota de 30% aferentă amenzilor aplicate şi dintr-un tarif de monitorizare de până la 0,1% din veniturile totale stabilite prin situaţiile financiare anuale ale întreprinderilor publice, aprobate pentru anul precedent, stabilit anual prin ordin al preşedintelui agenţiei”, anunță AMEPIP.

Instituţia are rolul de a elabora şi de a propune Guvernului proiectul de lege privind politica de proprietate a statului, de a coordona şi monitoriza implementarea acţiunilor şi politicilor de guvernanţă corporativă la nivelul companiilor publice.

Președintele României, Klaus Iohannis, l-a primit la Palatul Cotroceni, pe cancelarul austriac Karl Nehammer. Cei doi au discutat o oră subiectul central fiind aderarea deplină la Spațiul Schengen a României.

Potrivit președintelui român, părțile au decis să continue procesul pentru aderarea completă a României la Schengen.
„În discuțiile avute astăzi, la Cotroceni, cu Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, am convenit să continuăm procesul pentru aderarea completă a României la Schengen până când vom avea rezultatul final dorit de toți”, a comunicat președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a mai spus că Uniunea Europeană trebuie să fie unită și că „intrarea deplină a României în Schengen va consolida securitatea Uniunii, în beneficiul tuturor cetățenilor”.
Cancelarul Karl Nehammer se află la București pentru a participa la congresul PPE.

Premierii României și Poloniei s-au întâlnit joi la Palatul Victoria. Marcel Ciolacu și Donald Tusk au discutat despre obiectivele comune și despre problemele fermierilor.

După întâlnire, Marcel Ciolacu a transmis un mesaj pe rețelele de socializare.

„O întâlnire foarte bună cu premierul Poloniei, Donald Tusk, în cadrul căreia am discutat despre obiectivele noastre comune și nevoia de a sprijini și proteja fermierii din țările noastre. România și Polonia sunt ferm angajate în a sprijini Republica Moldova și a condamna atacul ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Cei doi lideri au decis să intensifice cooperarea pentru „a crește influența comună la nivel european și internațional în vederea protejării intereselor legitime” ale celor două țari.

Cancelarul austriac Karl Nehammer face o vizită în România. Joi, el are programate întâlniri cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Marcel Ciolacu.

Cancelarul austriac, Karl Nehammer, care s-a opus aderării României la Spațiul Schengen, vine în România pentru a participa la congresul PPE.

El va fi primit la Palatul Cotroceni de președintele Klaus Iohannis, iar la Palatul Victoria îl va aștepta premierul Marcel Ciolacu.

Miercuri, președintele PNL, Nicolae Ciucă, a anunțat că manifestul Partidului Popular European care cere aderarea României la Spațiul Schengen a fost adoptat în unanimitate. Austria nu a mai votat împotrivă, este o victorie a României, a transmis Ciucă miercuri seara.

Deputatul PSD Marius Budăi susține că în ultima perioadă s-a înregistrat o creștere semnificativă a salariilor, care a avut un impact direct și asupra pensiilor. Creșterea salariilor a alimentat bugetul de pensii cu 25,7% mai multe contribuții sociale, anunță Budăi.

„În ultima perioadă, am asistat la o creștere semnificativă a salariilor, care a avut un impact direct și asupra pensiilor. Iată cum se reflectă aceste schimbări în viața noastră: pensia medie pentru limită de vârstă a trecut de pragul de 500 de euro, ajungând la 2.563 de lei (513 €), salariul mediu net a făcut un salt impresionant, depășind 1.000 de euro, cu un avans de 15,5% față de anul precedent, creșterea salariilor a alimentat bugetul de pensii cu 25,7% mai multe contribuții sociale.” (Marius Budăi, PSD)

Aceste evoluții pozitive sunt rodul unei economii în creștere și al investițiilor care stimulează piața muncii, iar proiectul de introducere a salariului minim european în România va contribui și mai mult la îmbunătățirea nivelului de trai pentru toți, inclusiv pentru pensionari, mai spune Budăi.

În contrast, propunerea de a impune CASS pentru pensiile peste 4.000 de lei a stârnit controverse.

„Unii senatori liberali, cunoscuți pentru poziția lor mai puțin favorabilă pensionarilor, au inițiat acest proiect. Totuși, PSD se poziționează ferm împotriva acestei măsuri, pledând pentru protecția și respectul cuvenit părinților și bunicilor noștri. Să nu uităm că seniorii României reprezintă o parte esențială a societății și merită să se bucure de roadele dezvoltării economice, nu să fie pedepsiți”, a precizat Marius Budăi.

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit, miercuri cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cei doi au discutat despre prioritățile europene ale României, despre aderarea completă la spațiul Schengen și despre implementarea PNRR.

„Am discutat în această dimineață cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre prioritățile europene ale României, aderarea completă la spațiul Schengen și implementarea PNRR”, a anunțat Marcel Ciolacu pe Facebook.

Cei doi lideri au mai discutat despre amenințările care vin de la Federația Rusă și despre pericolul extremismului.

Ursula von der Leyen se află în România pentru a participa la congresul PPE.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale anunță că se majorează indemnizațiile calculate pe baza Indicatorului Social de Referință. Beneficiile care se calculează în raport cu Indicatorul Social de Referință (ISR) se majorează odată cu creșterea acestui indicator cu rata medie anuală a inflației din 2023 la 1 martie 2024.

Rata inflației pentru 2023 este de 10,4%. Astfel, valoarea ISR se majorează, din martie, de la 598 de lei la 660 de lei.

Prestațiile care se majorează sunt următoarele:
-Prima de inserție - de trei ori valoarea ISR
-Subvenția pentru angajatorii care încadrează tineri cu risc de marginalizare socială - nu mai mult de patru ori valoarea ISR;
-Stimulentul lunar pentru angajatorii care încadrează în muncă elevi şi studenți pe perioada vacanțelor - 50% din valoarea ISR;
-Valoarea indemnizației lunare pentru creșterea copilului - pragul minim al acesteia crește la 1.651 de lei (de la 1.496 de lei);
-Alocația lunară de plasament crește de la 1.082 de lei la 1.194 de lei;
-Valoarea minimă a indemnizației lunare de acomodare, în cazul adopției unui copil, crește la 2.245 de lei, iar valoarea indemnizației de sprijin la 793 de lei.
-Indemnizația de şomaj pentru absolvenți - se acordă timp de 6 luni şi este 50% din ISR;
-Indemnizația de șomaj: Valoarea ISR pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin un an; Valoarea ISR, la care se adaugă o sumă calculată prin aplicarea unei cote procentuale în funcție de stagiul de cotizare;
-Indemnizațiile pentru persoanele cu dizabilități:
-Pentru persoanele încadrate cu ”handicap grav”, cuantumul total crește de la 599 de lei la 662 de lei;
-Pentru persoanele încadrate cu ”handicap accentuat”, cuantumul total crește de la 449 de lei la 496 de lei;
-Pentru persoanele cu dizabilități încadrate în gradul „handicap mediu”, bugetul complementar crește de la 72 la 80 de lei.

„Prin excepție, în anul 2024 Venitul Minim de Incluziune VMI se indexează de două ori: odată la 1 ianuarie cu rata inflației pe anul 2022, și odată în martie cu rata inflației pe anul 2023. Astfel, venitul net lunar până la care se acordă componentele sale crește de la 313 lei la 346 lei, de la 456 lei la 504 lei în cazul persoanei vârstnice 65+, iar pentru componenta de ajutor pentru familia cu copii pragul crește de la 795 lei la 879 lei”, a precizat Ministerul Muncii.

ISR se actualizează, din oficiu, în fiecare an, la data de 1 martie, cu rata medie anuală a inflației din anul precedent, indicator definitiv, comunicat de INS.

Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse anunță demararea procesului de creditare a celor două programe guvernamentale, SudentInvest și Family Start.

Semnarea convenției dintre Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Ministerul Finanțelor și Fondul Român de Contragarantare face ca cele două programe să fie din nou la dispoziția studenților și tinerelor familiilor. Prin urmare, băncile cărora le-au fost repartizate plafoane de garantare disponibile în 2024 pot primi și analiza solicitările potențialilor beneficiari și să acorde de la caz la caz creditele dorite.

StudentInvest și FamilyStart sunt destinate să fie un sprijin financiar pentru studenți sau familii prin acordarea de împrumuturi de maximum 75.000 lei, respectiv maximum 150.000 lei, cu garanții, dobânzi și comisioane aferente creditelor, subvenționate de stat.

Și pentru anul 2024 plafoanele de garantare a celor două programe au fost stabilite la aceeași sumă, respectiv 250 de milioane pentru StudentInvest și 250 de milioane pentru FamilyStart. De asemenea, pentru acest an s-a stabilit un fond maximal pentru un număr de 5556 de beneficiari în cazul programului StudentInvest, respectiv 4375 de beneficiari în cazul programului FamilyStart. Fondul maximal se acordă anual, în limita sumelor aprobate în bugetul MEFTEȘ.
Fiecare bancă va deschide programele de finanțare în cursul lunii martie, în concordanță cu regulile proprii de aplicare ale programului.