Prefectul Capitalei nu vrea comerț cu materiale pirotehnice în oraș. Rareș Hopincă le-a cerut primarilor de sector ca în această iarnă să nu emită avize pentru comercializarea de materiale pirotehnice.

Prefectul Rareș Hopincă, a cerut să nu se emită avize de amplasament, pe domeniul public sau privat al municipiului București, în vederea comercializării articolelor pirotehnice, pentru „descurajarea vânzării și utilizării acestora și pentru prevenirea accidentelor provocate de acestea”.
„Sărbătorile aduc cu ele bucurie și entuziasm, dar nu putem ignora faptul că petardele și artificiile aduc o doză considerabilă de pericol și disconfort. Acestea provoacă, în fiecare an, accidente grave, incendii și au efecte nocive asupra mediului înconjurător. Am primit foarte multe petiții și solicitări, iar toate au un numitor comun: zgomotul petardelor este dăunător pentru copiii mici, pentru bătrâni și, nu în ultimul rând pentru animalele de companie. Zgomotele puternice creează stres și anxietate în rândul animalelor, de cele mai multe ori acestea rămănând cu sechele. Consider că propunerea de a descuraja comercializarea acestor articole nu este doar un act de prudență, ci și o modalitate de a ne asigura că sărbătorile rămân un motiv de bucurie. Este o decizie de oportunitate, pe care fiecare comunitate trebuie să o analizeze, pentru a sărbători într-un mod responsabil fără a pune în pericol siguranța noastră și a celor din jur”, a declarat Rareș Hopincă, prefectul Municipiului București.

Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, Inspectoratul Teritorial de Muncă al Municipiului București, Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor București-Ilfov, Direcția Regională Vamală în colaborare cu ANAF-Antifraudă și Inspectoratul Pentru Situații de Urgență București-Ilfov vor exercita acțiuni de verificare și control în sfera de competență, iar acolo unde vor fi constatate nereguli se vor aplica sancțiuni conform prevederilor legale în vigoare. Totodată, instituțiile menționate vor acționa în vederea descurajării comerțului cu materiale pirotehnice și pentru prevenirea și combaterea comerțului ilegal cu materiale pirotehnice.
„Voi comunica inclusiv marilor centre comerciale solicitarea de a nu permite vânzarea materialelor pirotehnice în parcări și spații conexe, chiar dacă vorbim de proprietăți private. Este o chestiune ce ține de responsabilitatea socială a fiecărei companii, iar această problemă nu ține doar de instituțiile publice. Comercializarea de materiale pirotehnice trebuie să se desfășoare în spații special amenajate, nu pe domeniul public sau în parcările supermarketurilor, fiind accesibile inclusiv pentru copii.”, a mai spus prefectul Capitalei.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că România are un grad de absorbție a fondurilor europene de 90%. Ne aflăm pe locul patru în UE, a mai spus demnitarul.

Declarația a fost făcută la finalul unei întâlniri a premierului cu Elisa Ferreira, comisarul european pentru coeziune și reforme. Întâlnirea a avut loc la Palatul Victoria.
„România are un grad de absorbție a fondurilor europene de 90% pentru exercițiul financiar 2014-2020, afându-se pe locul 4 în UE. Această premieră istorică a fost salutată astăzi la București de Comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira. Doamna Comisar ne-a încurajat să continuăm dezvoltarea capacităților administrative și să gândim pe mai departe programe de specializare economică și tehnologii din ce în ce mai sofisticate, pentru a trece de la etapa de dezvoltare a infrastructurii la cea de economie producătoare de bunuri cu mare valoare adăugată”, a explicat premierul.

Fondurile UE din exercitiul 2014-2020 au fost alocate de România pentru Programul Operaţional Capital Uman, Programul Operaţional Competitivitate, Programul Operaţional Infrastructura Mare, Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, Programul Operaţional Dezvoltare Regională, Programul Operaţional Capacitate Administrativă şi Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate.

Adrian Câciu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, anunță că România a ajuns la o rată de absorbție de 90% a fondurilor europene disponibile în exercțiul financiar 2014-2020. Până în prezent, România a primit peste 21,6 miliarde euro pe programele din politică de coeziune.

„Declaraţiile de cheltuieli care urmează a fi transmise Comisiei Europene până la final de an împreună cu cele deja aflate spre rambursare la Comisie vor permite României o absorbţie maximală a fondurilor europene atât de necesare dezvoltării ţării noastre”, a comunicat ministrul pe Facebook.
Fondurile UE din exercitiul 2014-2020 au fost alocate de România pentru Programul Operaţional Capital Uman, Programul Operaţional Competitivitate, Programul Operaţional Infrastructura Mare, Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, Programul Operaţional Dezvoltare Regională, Programul Operaţional Capacitate Administrativă şi Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate.

Printre obiectivele acoperite se numără consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării, îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii (pentru FEPAM), sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon, protecţia mediului, promovarea sistemelor de transport durabile, sprijinirea mobilităţii forţei de muncă, promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei, investiţiile în educaţie şi consolidarea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, anunță modificarea legilor pentru pedepsirea fugarilor. Acestora li se va adăuga o nouă pedeapsă pentru infracțiunea asimilată celei de evadare, a explicat Gorghiu.

Fugarii vor primi în plus la pedeapsa inițială între 6 luni și 3 ani, conform unui proiect aflat la Camera Deputaților.
„După ce va intra în vigoare legea, fugarilor li se va adăuga o nouă pedeapsă la cea existentă, anume între 6 luni și 3 ani pentru o infracțiune asimilată celei de evadare. O lege bună, necesară, susținută de Guvern, mai ales în contextul în care unii condamnați găsesc diferite tertipuri pentru a nu-și executa pedepsele în penitenciarele din România. Cel mai recent exemplu este Cătălin Cherecheș. Pentru că mulți m-ați întrebat, vă spun că legea i se va aplica atât condamnatului fugar Cherecheș, cât şi oricărui fugar (indiferent de numele lui) care, în termen de 7 zile de la intrarea în vigoare a legii sau de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, după caz, nu se va prezenta la organele competente pentru a începe executarea pedepsei”, a anunțat Alina Gorghiu.

Proiectul de lege a fost inițiat de Ministerul Justiției

Consiliul Concurenței va pregăti o serie de recomandări pentru IMM-urile care nu știu cum să depășească piedicile din procesul de digitalizare.
În prima fază, Consiliul Concurenței face o analiză pentru a identifica barierele.

„Scopul nostru este să îmbunătățim mediul de afaceri prin stimularea concurenței și, în același timp să ne aliniem la strategiile Comisiei Europene și ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. În acest sens, vom colabora cu toți actorii interesați de îmbunătățirile generate de transformarea digitală și care își doresc businessuri reziliente în fața provocărilor”, a spus Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Mai exact, autoritatea de concurență va identifica barierele care împiedică digitalizarea IMM-urilor și, implicit, afectează creșterea competitivității acestora în raport cu marile companii, în contextul în care IMM-urile concentrează jumătate din valoarea adăugată a României, angajând, totodată, două treimi din forța de muncă românească.
La finalul analizei, Consiliul Concurenței va emite recomandări.

Administrația Prezidențială anunță că a transmis „cererea de urmărire penală a domnului Vlad Vasile Voiculescu și cererea de urmărire penală a doamnei Ioana Mihăilă, foști miniștri ai sănătății”.

„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis luni, 27 noiembrie 2023, ministrului justiției, doamna Alina-Ștefania Gorghiu:
- cererea de urmărire penală a domnului Vlad Vasile Voiculescu, în calitate de fost ministru al sănătății în perioada 23 decembrie 2020 - 14 aprilie 2021, pentru faptele ce fac obiectul Dosarului penal nr. 243/P/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a corupției, sub aspectul săvârșirii de către acesta a două infracțiuni de abuz în serviciu, prevăzute de art. 297 alin. (1) raportat la art. 309 din Codul penal și a unei infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal și la art. 309 din Codul penal, toate cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (1) din Codul penal, urmând a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispozițiilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, luând în considerare şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008;
- cererea de urmărire penală a doamnei Ioana Mihăilă, în calitate de fost ministru al sănătății în perioada 21 aprilie 2021 – 08 septembrie 2021, pentru faptele ce fac obiectul Dosarului penal nr. 243/P/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a corupției, sub aspectul săvârșirii de către aceasta a infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) raportat la art. 309 din Codul penal, urmând a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispozițiilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, luând în considerare şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008”.
Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat cu privire la formularea acestor cereri.

Fostul premier Florin Cîțu a refuzat să comenteze acuzațiile din dosarul vaccinurilor. Mi-am exercitat atribuțiile de prim-ministru, în conformitate cu legislația din România, a fost mesajul lui Cîțu.

Declarația a fost făcută după ce Cîțu a ieșit de la Comisia juridică din Senat. El a refuzat să comenteze acuzațiile care i se aduc.
„Mi-am exercitat atribuțiile de prim-ministru, în conformitate cu legislația din România. Încă le studiem. Nu pot să spun acum nimic. Mai avem timp și mâine”, a declarat fostul premier Florin Cîțu.

El a mai spus că nu renunță la calitatea de senator PNL.
„Dacă aș fi avut funcții în PNL, aș fi renunțat, dar nu am nicio funcție în PNL. Este normal, trebuie să dăm voie anchetei să meargă mai departe să vedem adevărul. Eu voi cere colegilor să voteze pentru ridicarea imunității. Nu am de ce să îmi dau demisia din PNL”, a precizat Cîțu.
Fostul premier Florin Cîţu a fost luni, la Comisia juridică din Senat, pentru a-şi studia dosarul în care Parchetul General solicită ridicarea imunităţii sale, în dosarul achiziţiei de vaccinuri anti-Covid.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, susține că 10 milioane de doze de vaccin anti-COVID s-au distrus sau sunt în curs de distrugere. Paguba este în jur de 750 de de milioane de lei, a explicat demnitarul în cadrul unei intervenții la Antena 3.

Până în prezent, statul român a plătit 2,5 mld lei pentru 3,5 milioane de doze de vaccin.

Suma care ar trebui plătită de acum încolo este mai mare decât cea plătită până acum, a dezvăluit ministrul Rafila. El a spus că experții renegociaă înțelegerea cu producătorii, astfel încât să fie reduse pagubelele înregistrate. În momentul de față, în depozitele statului român sunt 2 milioane de doze care probabil vor expira și vor fi distruse.

România putea renunța la noua tranșă de vaccinuri în timpul fostelor guvernări, a adăugat Alexandru Rafila.
„Dacă nu se semna memorandumul, este o chestiune de opțiuni”, a precizat Rafila.

Premierul Marcel Ciolacu susține că România va fi lider european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor. Este un moment istoric, a declarat Ciolacu referindu-se la iminenta lansare a Sistemului Garanție-Returnare în România.

Declarația a fost făcută la evenimentul de inaugurare a primului centru regional de colectare a ambalajelor al societății RetuRO, din Bonțida, județul Cluj. Pe parcursul săptămânii, va fi lansat Sistemul Garanție-Returnare în România.
„Cred că astăzi vorbim de un moment zero pentru că acest prim centru regional de colectare va marca oficial startul programului la nivel național. Nu mă feresc de cuvinte. Cred că este un moment istoric care va consemna debutul celui mai ambițios proiect de economie circulară a României și forța primului parteneriat public-privat funcțional. Guvernul actual împreună cu mediul privat au reușit să dea drumul poate celui mai important proiect de țară în acest domeniu din ultimii 30 de ani”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Astfel, Româna va ajunge pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor.
„SGR din România va fi al doilea cel mai mare astfel de sistem din Europa, după Germania, din perspectiva numărului de ambalaje procesate, reprezentând în același timp o premieră globală - cel mai mare sistem de acest fel integrat – și sperăm noi că va deveni un studiu de caz pentru guverne din întreaga lume. Începând cu 30 noiembrie, cetățenii României se vor alătura celor peste 350 de milioane de cetățeni din toată lumea care locuiesc într-o țară în care există un Sistem de Garanție Returnare. Dacă ne uităm la Europa, în acest moment 13 țări au implementat SGR, ajungând la o populație de aproape 145 de milioane. Peste doar 3 zile, odată cu alăturarea României vor fi peste 163 de milioane de cetățeni europeni mai atenți cu mediul în care locuiesc”, a precizat Marcel Ciolacu.
Sistemul va avea un impact economic și vor crea peste 600 de noi locuri de muncă

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că până la sfârşitul anului viitor ar putea să se construiască încă 250 de kilometri de autostradă şi drum expres. Totodată, în următorii 5-7 ani ar putea să se construiască alți 1.000 de kilometri de infrastructură rutieră.

„Creşterea economică a României pe primul trimestru, mică cât a fost: 0,1%, a fost pe investiţii. Şi avem investiţii în transporturi, unde trebuie să recunoaştem că s-au deblocat marile şantiere în ultima perioadă, în ultimii doi ani de zile, şi s-a intrat într-un ritm. Avem în sfârşit prima mie de kilometri şi până la sfârşitul anului viitor există o perspectivă clară de încă 250 de kilometri, asta vorbim numai de rutier. În viitorii 5-7 ani, categoric, trebuie să finalizăm încă 1.000 de kilometri", a declarat Marcel Ciolacu, la conferinţa de lansare a proiectului „RO 3.0. Viziunea Viitorului.