Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat că vrea găsirea unei soluții pentu eliminarea impozitării cu 10% a concediilor medicale, dar doar pentru pacienții oncologici.

„Încercăm să găsim o cale mai rapidă decât prin Parlament, pentru ca pacienții oncologici să nu plătească acești bani. O OUG e o formulă mai rapidă. Chestiunile fiscale din România și regândirea unor măsuri fiscale au plecat de la Ministerul de Finanțe, dar nu cred că pacienții oncologici trebuie să suporte asta. Am avut o discuție cu colegii după ce s s-a introdus această taxă, ca să găsim o soluție mai rapidă. Având în vedere că aceste ordonanțe sunt aprobate în guvern de premier, și punctul lui de vedere e de susținere a unei astfel de modificări. A fost o măsură generală legata de concediul medical, nu cred că majoritatea concediilor sunt la pacienții oncologici. Ei trebuie protejați. Să rezolvăm problema lor. Important e ca concediile medicale să fie controlate și de Casă (CNAS), să se vadă unde sunt exagerări, nu mă refer la pacienții oncologici. Casa să își facă datoria și să controleze cum sunt eliberate aceste concedii", a declarat Rafila.

Guvernul a decis ca românii care intră în concediu medical să plătească 10% contribuții la sănătate din indemnizația primită în această perioadă.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a anunțat vineri că voucherele pentru cheltuielile imediate ale victimelor infracțiunilor sunt disponibile începând de acum.

În total, în bugetul ministerului sunt alocate sumele pentru 300 de vouchere. Dacă este nevoie, numărul va fi mărit, a promis Alina Gorghiu.

„Avem 300 de vouchere pentru acest an, dacă necesarul va fi mai mare, vom ajusta numărul”, a transmis ministrul Gorghiu.
Voucherele pot fi folosite pentru cheltuielile imediate de cazare, mâncare, uz personal, medicamente şi transport. Un voucher poate fi acordat în limita unei sume echivalente cu cinci salarii de bază minime brute. Suma este de 16.500 de lei pentru fiecare voucher.

Pot beneficia de voucher victimele asupra cărora a fost săvârşită o tentativă la infracţiunile de omor şi omor calificat, o infracţiune de vătămare corporală, o infracţiune intenţionată care a avut ca urmare vătămarea corporală a victimei, o infracţiune de viol, act sexual cu un minor şi agresiune sexuală, o infracţiune de terorism sau orice altă infracţiune intenţionată comisă cu violenţă.
Avansul ajutorului trebuie acordat în cel mult 72 de ore de la data soluţionării de către instanţă a cererii depuse de victimă la Tribunal.

Ministerul Agriculturii anunță că a început depunerea cererilor pentru acordarea ajutorului pentru sectorul vegetal. Ministrul Florin Barbu spune că ajutorul constă în 100 de euro/ ha.
Cererile pot fi depuse până pe 8 martie.

„Așa cum am promis, am demarat procedurile pentru acordarea ajutorului de 100 de euro/ ha, pentru sectorul vegetal. Centrele locale și județene ale APIA au început să primească cererile, perioada de depunere fiind 29 ianuarie – 8 martie 2024, inclusiv. Grantul direct reprezintă o plată compensatorie pe suprafață și este echivalentul în lei a 100 euro/hectar, la cursul de schimb valutar de 4,9334 lei/euro”, a transmis Florin Barbu.
Valoarea maximă a grantului direct acordat pe întreprindere beneficiară nu poate depăși echivalentul în lei a 280.000 euro. Guvernul a alocat, din bugetul Ministerului Agriculturii, suma de 1.200.000.000 lei pentru plata acestui ajutor de stat. Plata se efectuează până la data de 30 iunie 2024.
„Acest ajutor de stat se acordă pentru suprafețele determinate în urma controalelor administrative și la fața locului pentru anul de cerere 2023, pentru minimum 1ha cu una sau mai multe dintre culturile: grâu comun de toamnă, grâu dur de toamnă, triticale de toamnă, secară de toamnă, orz de toamnă, orzoaică de toamnă, ovăz de toamnă, rapiță de toamnă. Am promis încă de anul trecut, că acordăm acest ajutor fermierilor români și continuăm să îi susținem, să îi ascultăm, să dialogăm și să lucrăm împreună pentru dezvoltarea agriculturii românești”, a precizat Florin Barbu.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării anunță că a lansat competiția pentru Centrele de excelență în cercetare. Este cea mai mare investiție din istoria cercetării românești, susțin guvernanții.

Bugetul este de 1,6 miliarde de lei.
“Finanțăm cu 1,6 miliarde de lei în special resursa umană înalt specializată și punem accent pe colaborarea între organizațiile de cercetare. Scopul acestei finanțări este să aducem împreună cercetători din mai multe domenii, pentru a obține produse interdisciplinare, care să depășească barierele tradiționale ale științei și cercetării. Ne dorim să consolidăm cercetarea românească, să atragem cercetători de talie mondială alături de cercetătorii noștri și să construim poli internaționali de performanță pentru a putea obține un puternic impact în economie și în societate. Rezultatele generate de aceste fonduri substanțiale trebuie să ajungă în economie în următorii ani, România trebuie să beneficieze de toate produsele fantastice ale minților geniale”, a explicat Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Cu aceste fonduri, MCID va operaționaliza 20 de centre de excelență, fiecare beneficiind de un buget cuprins între 50.000.000 lei și 100.000.000 lei, în domenii de cercetare de vârf, precum: digitalizare, industrie și spațiu, agricultură, bioeconomie, resurse naturale, biodiversitate și mediu, sănătate, energie, mobilitate și climă, securitate civilă pentru societate și cultură, creativitate și societate incluzivă.
Perioada de implementare a proiectelor este 5-7 ani. Depunerea proiectelor se face printr-o platformă online.

Senatorul social-democrat Daniel Zamfir anunță că plafonarea dobânzii la IFN-uri reprezintă o prioritate a PSD. Asta potrivit poziției oficiale a liderului PSD, Marcel Ciolacu.

Potrivit senatorul PSD, în cazul în care creditorul financiar este o instituție financiară nebancară, DAE la creditele ipotecare pentru investiții imobiliare nu poate depăși cu mai mult de opt puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR pe piața financiar-bancară internă.

În cazul creditelor de consum acordate de IFN uri, DAE nu poate depăși cu mai mult de 25 de puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR.

De asemenea, dacă nivelul DAE este mai ridicat decât plafoanele stabilite la acest nivel va fi redus, în mod corespunzător, la cererea consumatorului, fie pe cale amiabilă, fie pe cale judecătorească.

Totodată, în cazul creditelor de consum acordate de IFN in valoare maxima de 15.000 de lei, valoarea totala platibila de catre consummator nu poate depasi dublul valorii totale a creditului.
„În situația depășirii plafoanelor prevăzute, consumatorul poate solicita creditorului financiar revizuirea contractului, iar creditorul financiar este obligat să efectueze în scris în termen de 45 de zile de la primirea solicitării consumatorului, o propunere de revizuire a contractului, ținând cont de situația financiară, inclusiv din perspectiva gradului maxim de îndatorare.
Propunerea de revizuire a contractului va conține reducerea sau ștergerea parțială a unor obligații ale consumatorului, reeșalonarea sau refinanțarea acestora ori, după caz, darea în plată a imobilului ipotecat, cu respectarea prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, cu modificările și completările ulterioare”, a mai explicat senatorul.
Legea se va aplica și contractelor în derulare, a precizat senatorul Daniel Zamfir. 

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că recalcularea pensiilor se va întâmpla la termenul anunțat, adică la 1 septembrie. Nu există mai multe tranșe, nu există alte variante, a explicat Ciolacu.

Explicațiile au fost oferite ca urmare a discuțiilor apărute în spațiul public după vizita în România a delegației FMI.
„Vreau să fac o precizare după ce am văzut în ultimele zile tot felul de presupuneri privind vizita FMI și situația pensiilor. Recalcularea pensiilor se va întâmpla la termenul anunțat, respectiv la 1 septembrie. Nu există mai multe tranșe, nu există alte variante! Ne-am asumat acest lucru și acest lucru va fi făcut la 1 septembrie”, a transmis miercuri Marcel Ciolacu.

Premierul a dezvăluit că a solicitat Ministerului Muncii să calculeze ce impact ar avea aplicarea propunerii liberale privind neimpozitarea pensiilor până la 3.000 de lei.

„Știm că până în 2.000 de lei nu se impozitează nicio pensie. Vedem impactul între 2.000 și 3.000 de lei ca să mărim această marjă până la 3.000 de lei, eu aștept recomandarea Ministerului Finanțelor, să vedem dacă ne permitem după majorarea de 13,8% și recalcularea de la 1 septembrie să avem și această scutire de impozite până în 3.000 de lei”, a precizat Ciolacu.

Declarațiile au fost făcute înainte de ședința săptămânală de Guvern.

 Guvernul a decis miercuri să prelungească măsura privind plafonarea prețurilor la alimentele de bază. De asemenea, cabinetul intenționează să creeze o schemă prin care să se poată ține prețurile sub control.

Miniștrii au decis să prelungească cu încă două luni limitarea adaosului comercial la alimentele de bază.

„Este decizia prin care, începând cu a doua parte a anului trecut, am oprit creșterea speculativă a prețurilor. În lipsa acestei măsuri, românii ar fi plătit pentru alimentele de bază prețuri mai mari cu 20%, în medie”, a declarat Marcel Ciolacu.
Specialiștii guvernamentali lucrează împreună cu reprezentanții marilor magazine la „un mecanism predictibil pe termen lung” care va ține prețurile sub control, a precizat premierul Ciolacu.

Ministerul Finanțelor a anunțat că au fost făcute mai multe actualizări ale sistemului e-Factura. Cea mai importantă este introducerea funcției de autofacturare, care oferă posibilitatea de a trimite facturi în numele furnizorului, a explicat ministrul Marcel Boloș.

Ministerul de Finanțe a anunțat modificările prin intermediul unui comunicat de presă.

„Ministerul Finanțelor continuă eforturile de îmbunătățire a sistemului e-Factura, prin colaborarea strânsă cu firmele care oferă servicii de contabilitate și cu reprezentanții mediului de afaceri. În acest sens, au fost efectuate o serie de actualizări la nivelul sistemului, dintre care cea mai importantă este introducerea funcției de autofacturare, care oferă posibilitatea de a trimite facturi în numele furnizorului. Această schimbare vine în întâmpinarea nevoilor mediului de afaceri, fiind o funcționalitate solicitată de antreprenori în cadrul discuțiilor cu experții MF/ANAF”, scrie în informarea de presă.

De acum încolo, e-Factura va putea fi accesibilă chiar și în perioadele în care sunt în desfășurare lucrările de mentenanță.

„Am luat foarte în serios feedback-ul primit din partea antreprenorilor cu privire la dificultățile întâmpinate în timpul lucrărilor de mentenanță. În consecință, echipa noastră a intervenit pentru a găsi soluții și a asigura că e-Factura rămâne accesibilă și funcțională în orice moment. Pe această cale încurajez contribuabilii în continuare să semnaleze orice probleme sau sugestii legate de utilizarea platformei. Așa am ajuns să implementăm și autofacturarea, dar și să efectuăm o serie de corecții la aplicația de completare oferită gratuit de MF/ANAF. De asemenea, echipa continuă să colaboreze strâns cu reprezentanții platformelor de facturare, pentru a asigura sinergia între tehnologii. Au fost peste 1.200 persoane implicate, fiind organizate zilnic discuții”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

În situaţia în care sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura nu este funcțional timp de minimum 24 de ore, obligația de transmitere prevăzută la art.10 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.120/2021 se suspendă până la repunerea în funcţiune a sistemului.
Termenul-limită pentru transmiterea facturilor emise, pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care au locul livrării sau prestării în România, în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită prevăzută pentru emiterea facturii la art.319 alin.(16) din Codul fiscal. În perioada 1 ianuarie - 31 martie 2024, nerespectarea termenului limită pentru transmiterea facturilor în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura nu se sancționează.

11 cazuri de malarie au fost înregistrate în România în ultimele trei luni. Anunțul vine de la Ministerul Sănătății care avertizează că boala a fost depistată la persoane care au călătorit în Africa.

Ministerul Sănătății spune că, în ultimele trei luni, în România au fost diagnosticate 11 cazuri de malarie la persoane care au călătorit în zone endemice din Africa. Au fost câte patru cazuri în lunile noiembrie și decembrie și trei în ianuarie. Până în acest moment, nu s-au înregistrat decese, a mai comunicat ministerul.

Ministerul Sănătății le recomandă celor care intenționează să călătorească în zone tropicale să discute cu medicii înainte de călătorie despre profilaxia împotriva malariei. Este vorba despre o boală infecțioasă care se transmite prin înțepătura de țânțar (specia Anopheles).
„Profilaxia constă în administrarea unor medicamente antimalarice și protecție împotriva înțepăturilor de țânțari”, a precizat Ministerul Sănătății.

Premierul Marcel Ciolacu anunță cea mai mare investiție în cercetare din istoria României. Este o premieră, a spus prim-ministrul care a adăugat că suma de 1,6 miliarde lei va fi investită în 20 de centre de excelență.

Anunțul a fost făcut miercuri, înainte de ședința săptămânală de Guvern.
„În premieră absolută, lansăm azi cea mai mare investiție făcută vreodată în cercetarea românească: 1,6 miliarde lei în 20 de centre de excelență, în domenii de cercetare de vârf”, a declarat Marcel Ciolacu.
Tot în educație vor fi majorări semnificative ale costului standard pe copil în creșă, grădiniță și scoală, începând din acest an, atât pentru învățământul de stat, cât și pentru cel particular acreditat.