USR propune limitarea numărului zilnic de ore de curs la facultate. Propunerea a fost făcută prin intermediul unei inițiative legislative.

Senatoarea USR Silvia Dinică a depus propunerea prin care se limitează numărul de ore pe care studenții îl pot petrece zilnic la facultate. Proiectul a pornit de la un caz real, al studenților de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, unde sute de studenți au reclamat, pe lângă creșterea taxei pentru programul de licență, faptul că au cursuri și până la 12 ore pe zi.

„Acest exemplu de eșec al legislației existente de a proteja drepturile studenților, dar și de a permite un acces facil la studii universitare nu este unic. De aceea, consider necesar ca studenții să nu poată fi obligați să petreacă mai mult de 8 ore în facultate zilnic, astfel încât să se poată face activități suplimentare, fie că vorbim de un loc de muncă, fie de un hobby sau altă activitate extracurriculară”, a declarat senatoarea USR Silvia Dinică.
Silvia Dinică, membră a comisiei de învățământ din Senat, a mai spus că majorarea taxelor de școlarizare nu le permite studenților fără posibilități materiale să termine facultatea.
„Când alăturăm creșterilor de taxe și programul încărcat, punem studenții în imposibilitatea de a munci în paralel cu facultatea și, deci, în imposibilitatea de a-și plăti studiile. Consecința o știm cu toții: abandonul universitar”, a precizat senatoarea USR.

Un raport al UEFISCDI redactat în anul 2022 arată că abandonul universitar a atins un procent de aproximativ 48%. Din totalul de 120.309 studenți înscriși la studii de licență în anul 2015 la programe de studii de trei și patru ani, doar 57.705 au reușit să obțină o diplomă de licență până în anul 2021.
Având în vedere că numărul necesar de credite pentru promovarea anului universitar este de 30, iar studenții pot atinge aceste credite cu 6 ore de cursuri pe zi, propunerea legislativă nu afectează procesul educațional în mod negativ, ci doar determină conducerea instituțiilor de învățământ să realizeze un orar de cursuri incluziv, care să asigure respectarea drepturilor sociale ale studenților, a explicat reprezentanta USR.

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a inspectat șantierul podului peste Tisa, care va lega județul Maramureș de regiunea Transcarpatia din Ucraina. Apreciez buna mobilizare din teren a constructorului, a spus Ciucă, la finalul vizitei.

Vizita a avut loc în weekend.
„Am vizitat șantierul podului peste Tisa, care va lega județul Maramureș de regiunea Transcarpatia din Ucraina. Acest obiectiv va impulsiona schimburile comerciale și va contribui la dezvoltarea economică a județului, dar și a întregii zone de Nord-Vest a României. Felicit autoritățile locale și președintele Consiliului Județean, Ionel Bogdan, prin a cărui energie și implicare acest proiect de 35 milioane euro este pus în aplicare. Apreciez buna mobilizare din teren a constructorului, care a început lucrările în vară, acum fiind la 30% din execuție”, a transmis Nicolae Ciucă.
Noul pod peste Tisa va crea încă un coridor de transport comercial între cele două state, iar noul punct de trecere a frontierei va funcționa la standarde Schengen.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunțat că pensiile vor crește în 2024, în două etape, așa cum era prevăzut. Premierul a mai spus că sunt bani pentru acest lucru și că nu este nevoie de o majorare de taxe.

„Am parcurs avizul Ministerului de Finanțe și categoric în anul 2024 nu va fi nicio mărire de impozite în România”, a declarat Marcel Ciolacu înainte de ședința de Guvern.
Pensiile vor crește în două etape, în ianuarie și în septembrie.

„Vor fi eliminate toate inechitățile din sistemul public de pensii, între femei și bărbați și între cei pensionați pe diferite legi”, a adăugat Marcel Ciolacu.
Șeful Guvernului i-a cerut Ministerului de Finanțe să întocmească un plan clar privitor la colectarea la bugetul de stat și la digitalizarea ANAF.

„Mai mult în cererea de plată nr. 4 este nevoie de o reformă fiscală. Până la reformă aștept de la ministrul Finanțelor un plan de măsuri administrativ asumat în ceea ce privește colectarea la bugetul de stat cât și planul concret în ceea ce privește digitalizarea ANAF-ului. Vreau să știu termene clare”, a precizat Marcel Ciolacu.
Inainte de aprobarea proiectului, între PSD și PNL au fost discuții privind sursa de finanțare a majorării pensiilor.

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor din România, s-a întâlnit cu Péter Szijjártó, ministrul de Externe din Ungaria, pentru a discuta despre evoluția proiectelor transfrontaliere româno-ungare.

Grindeanu a anunțat că a discutat cu omologul său despre Punctul de Trecere a Frontierei Beba Veche- Kübekháza și despre podul peste Mureș, dintre Cenad și Magyar Csanad.
Podul peste Mureș va fi refăcut cu fonduri europene în baza unui proiect depus de autoritățile maghiare, în timp ce punctul de la Beba Veche va fi realizat de CNAIR.

„Partea maghiară a finalizat planurile și solicitat fonduri europene pentru refacerea podului de la Cenad, iar pentru PTF de la Beba Veche au început pregătirile. Cele două noi puncte de trecere pot fi realizate în baza celor două memorandumuri pe care le-am semnat la Timișoara, în luna septembrie. PTF de la Beba Veche va fi realizat prin intermediul CNAIR și va putea deveni operațional în maximum doi ani (2025)”, a scris Sorin Grindeanu pe Facebook.

Proiectele sunt importante atât pentru dezvoltarea economică a României și Ungariei, cât și pentru regiunile de la frontiera celor două state, a mai transmis Grideanu.

La finalizarea investițiilor, România și Ungaria vor avea 14 puncte de trecere a frontierei.

Europarlamentarul Victor Negrescu a fost ales, joi, chestor al Parlamentului European. Social democratul va gestiona relația cu grupurile politice, cu Curtea de Justiție a Uniunii Europene și cu birourile de legătură ale Parlamentului European.

„Sunt onorat de această oportunitate să reprezint România și Partidul Social Democrat la acest nivel în legislativul european. În această calitate voi gestiona relația cu grupurile politice, cu Curtea de Justiție a Uniunii Europene și cu birourile de legătură ale Parlamentului European”, a declarat europarlamentarul PSD.

Negrescu a mai declarat că va lupta în continuare pentru o reprezentare cât mai bună a României la cel mai înalt nivel pentru a crește influența țării noastre și contribui la dezvoltarea Uniunii Europene în interesul cetățenilor.

„Le mulțumesc colegilor mei din Parlamentul European, grupului S&D, conducerii PSD și delegației noastre din legislativul european pentru susținerea și sprijinul acordat”, a precizat Negrescu, noul chestor al PE.

Europarlamentarul Victor Negrescu și Salvați Copiii România au cerut în Parlamentul European un sprijin mai mare pentru copiii românilor plecați în străinătate.

Victor Negrescu și reprezentanții Salvați Copiii România au organizat în această săptămână, la Parlamentul European, o conferință dedicată copiilor români cu părinți plecați în străinătate. La eveniment au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, eurodeputați din mai multe state membre, reprezentanți ai Parlamentului României, dar și ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Natalia Intotero, în format online.

Conform statisticilor publicate de Salvați Copiii România, aproape 1 milion de copii din România au avut cel puțin un părinte plecat în afara țării, cu consecințe grave asupra sănătății emoționale și dezvoltării acestora. În cadrul reuniunii, aceștia au solicitat resurse europene specializate pentru sprijinirea acestor copii, precum și constituirea unui grup european de lucru, sub coordonarea Comisiei Europene, care să identifice cele mai bune soluții și măsuri comune la nivel european.

„Sunt implicat de mulți ani în susținerea politicilor europene destinate copiilor și am fost autorul propunerii prin care proiectele destinate copiilor care au părinți în diaspora să beneficieze de fonduri europene. Am dezbătut acest subiect în Parlamentul European, în prezența Comisiei Europene, pentru a întări necesitatea unui răspuns coerent și sistemic la nivel european pentru un fenomen cu consecințe grave asupra sănătății emoționale și dezvoltării copiilor din România precum și din numeroase țări din regiunea noastră. Discrepanța dintre cifrele publice și datele colectate de societatea civilă este uriașă. Vorbim de zeci de mii de copii, alții ar spune chiar sute de mii. Dar chiar dacă ne raportăm la datele prezentate de autorități, suntem în situația de a avea mii de copii fără un suport constant, nici măcar financiar, din partea părinților” a susținut reprezentantul României în Parlamentul European, Victor Negrescu.

Totodată, Salvați Copiii România a prezentat în cadrul evenimentului de la Bruxelles ultimul său raport și propunerile privind sprijinirea acestui grup țintă.
„Fenomenul copiilor rămași în țară, în urma migrației economice a părinților, este una dintre realitățile sociale deja emblematice ale României. Consecințele sunt sociale, emoționale și chiar economice, pe termen lung. E o hemoragie de resurse umane și, in același timp, o dramă a copiilor care interiorizează traume pe care nu le înțeleg. Programele pe care le dedicăm acestor copii sunt prioritare și vizează aspectele complexe ale siguranței lor juridice, sociale, educaționale și psihologice. Avem nevoie de o abordare unitară, paneuropeană” a explicat Gabriela Alexandrescu, președintele executiv Salvați Copiii România.

Legea privind restituirea imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România va fi modificată. Practic, modificarea propusă de deputații REPER Oana Cambera și Alin Prunean va deveni lege.

Inițiativa legislativă care corectează termenul de la care curge dreptul de depunere a deciziei de compensare, respectiv nu de la emitere ci de la data la care a fost comunicată beneficiarului, a obținut voturile Camerei Deputaților și va de deveni lege.
Legea nr. 165/2013 a fost adoptată de România ulterior unei condamnări din 2010 a Curţii Europene a Drepturilor Omului pentru sistemul ineficient de restituire a proprietăţilor preluate în mod abuziv de către regimul comunist. În cei 9 ani scurşi de la adoptarea legii, s-a constatat însă că această lege are multe lacune de ordin practic şi constituţional, fiind subiectul a două decizii de neconstituţionalitate, susțin reprezentanții REPER.

„Venim în beneficiul cetățenilor ce au dreptul la restituiri în echivalent și corectăm nedreptăți stabilite chiar prin lege, respectiv termene ce nu erau cunoscute de beneficiari. După emiterea deciziei de compensare prin echivalent, pentru a primi despăgubirea, persoanele păgubite trebuie să depună o cerere de valorificare în termen de 3 ani de la emiterea deciziei de compensare. Problema este însă că momentul emiterii este necunoscut de către beneficiar, pe site-ul ANRP nefiind publicate aceste decizii, ci doar stadiul dosarului - finalizat sau nu. Venim astfel să corectăm această eroare pentru ca termenul de 3 ani să fie calculat din momentul în care decizia este adusă la cunoştinţa persoanelor prejudiciate. Această inițiativă legislativă nu face decât să aducă un dram de normalitate, prin punerea în aplicare a principiilor prevăzute de CEDO și sprijinirea beneficiarilor pentru valorificarea drepturilor câștigate”, a declarat Oana Cambera.

Modificarea a fost aprobată de majoritatea deputaților.
„Cu 261 de voturi din 263 am reușit astăzi să îndreptăm o eroare care afecta beneficiarul direct. Pentru a afla dacă decizia de compensare a fost emisă, când a fost emisă şi dacă îi este favorabilă, beneficiarul direct trebuia să realizeze o serie de cercetări complexe, pentru a putea apoi depune cererea de valorificare în termen. Observăm astfel că, deşi legea prevede principiul transparenţei, acesta nu era îndeplinit corespunzător şi, mai mult, avea un termen care curge în defavoarea beneficiarilor, de la un moment care nu le este adus la cunoştinţă prin comunicarea directă. Mă bucură faptul că acest demers inițiat alături de colega mea Oana Cambera, deputată REPER, a trecut bariera politică și s-a adoptat în favoarea cetățenilor României”, a adăugat deputatul REPER, Alin Prunean.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține că Partidul Naţional Liberal ar trebui să aibă propriul candidat la funcţia de primar general al Capitalei şi candidaţi la fiecare dintre primăriile de sector.

„Urmează, sper, cât de curând, tranşarea acestei situaţii în partid, deci o decizie cu privire la conducerea filialei Bucureşti şi noua conducere va evalua, punct cu punct, şi va avea un rezultat obiectiv, merită sau nu susţinerea domnul Nicuşor Dan din partea partidului nostru. Mie nu mi se pare corectă poziţia asta de candidat al dreptei în care ne obligă pe noi să-l susţinem pe dânsul, pentru că pentru dânsul ar trebui să vorbească nişte rezultate care să fie simţite de bucureşteni.

Şi aici e rezerva mea, ca cetăţean, aici nu vorbesc ca politician. Personal cred că Partidul Naţional Liberal trebuie să aibă candidaţi proprii şi la Primăria Generală şi la toate cele şase sectoare, pentru a facilita un Bucureşti liberal, dezvoltat”, a declarat Burduja. 

Copiii diagnosticați cu tulburări din spectrul autist vor beneficia de tratamente stomatologice gratuite. Este vorba despre un proiect depus de senatorul Claudiu Mureșan care a fost votat, în unanimitate, de Senat.

Proiectul a fost depus de senatorul PSD la începutul lunii septembrie și vizează aproximativ 13.000 de copii.

„Costurile îngrijirii și tratamentului celor 13,000 de copii diagnosticați cu tulburări din spectrul autist sunt deja foarte mari, iar statul trebuie să le asigure acestora accesul gratuit la îngrijire stomatologică, așa cum procedează și în cazul elevilor și studenților”, a explicat inițiatorul proiectului.

Pentru a deveni lege, proiectul trebuie să fie aprobat și de Camera Deputaților.
„Sunt convins că nedreptatea făcută acestor copii speciali și părinților lor va fi corectată foarte curând”, a precizat senatorul Claudiu Mureșan.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susţine că România va continua să ajute şi iarna aceasta Republica Moldova, dacă va fi nevoie, cu livrări de gaze.
Capacitatea de stocare a României este de trei miliarde de metri cubi, a spus ministrul român.

„Avem stocuri de cărbune în parametri normali, suntem pregătiţi, avem gradul de umplere pentru lacurile de acumulare undeva la 74 spre 75%, avem stocurile de gaze la 103%, am făcut acest supraplin, depăşim capacitatea normală, deci ar trebui să trecem iarna în condiţii foarte bune şi doar cu gaz românesc. Asta înseamnă că, în baza a ceea ce avem stocat, undeva la 3,3 miliarde de metri cubi plus producţia pe timp de iarnă, ceea ce Romgaz face, vom fi în bună ordine pentru iarna aceasta”, a afirmat Sebastian Burduja.
România continuă să înmagazineze gaze, având în vedere toamna cu temperaturi ridicate şi consumul scăzut din această perioadă. De aceea, România poate ajuta Republica Moldova și iarna viitoare.

„Chiar în limita unor disponibilităţi, atunci când fraţii de peste Prut cu prioritate ne vor solicita ajutorul, vom fi acolo pentru ei, aşa cum am fost şi în iernile trecute”, a precizat ministrul Energiei.