Blocul Național Sindical (BNS) anunță că prin reprezentanții săi, în Consiliul Economic și Social, propune avizarea nefavorabilă pentru propunerea legislativă B298/2025, care modifică OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

Potrivit BNS, inițiativa ar transfera integral către CNAS plata indemnizațiilor pentru concediile medicale, eliminând obligația actuală a angajatorilor de a acoperi primele 5 zile.

BNS avertizează că această schimbare slăbește controlul asupra absențelor medicale și dezechilibrează responsabilitățile între stat și angajatori.
„Risc de abuzuri: eliminarea implicării directe a angajatorilor, fără mecanisme alternative la nivelul CNAS, crește riscul de utilizare necorespunzătoare a certificatelor medicale. Dezechilibru instituțional: mutarea integrală a sarcinii la FNUASS rupe echilibrul dintre responsabilitățile statului și cele ale mediului de muncă. BNS crede în păstrarea implicării angajatorului pentru primele 5 zile sau introducerea unor mecanisme alternative de control”, a transmis BNS.

Președintele Nicușor Dan, avertizează că România este vizată, de aproximativ 10 ani, de un atac hibrid al Federației Ruse. „Este părerea mea”, a răspuns Nicușor Dan unei întrebări în timpul unui interviu la B1 TV

Șeful statului nu a spus dacă are informații de la serviciile secrete despre acest lucru. Totuși, el a promis că va prezenta informații suplimentare despre atacul hibrid.

„A fost o creștere graduală, pe de o parte de atacuri cibernetice la infrastructuri, pe de altă parte de instrumente de propagandă care s-au dus încet-încet și au capturat, influențat zone din societate”, a mai spus Nicușor Dan.

De asemenea, Nicușor Dan a dezvăluit că statul român a început de puțin timp să ia măsuri împotriva atacurilor din est care nu vizează doar România ci întreaga Europa.

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj după ce mai multe drone au fost doborâte de armata poloneză în spațiul aerian al Poloniei. Șeful statului român a condamnat acțiunile agresive ale Rusiei și a reafirmat sprijinul României pentru Polonia și Ucraina.

Nicușor Dan a scris pe X că Rusia „s-a comportat din nou agresiv, testând constant limitele și sfidând toate eforturile pentru pace”.

Dan a mai scris că incidentul este „inacceptabil” și a cerut ca Rusia să fie oprită și obligată să vină la masa negocierilor.

„România este pe deplin solidară cu Polonia, aliatul și partenerul nostru strategic. Suntem uniți pentru a face NATO și, în special, Flancul Estic, de la Marea Baltică până la Marea Neagră, mai sigur”, a transmis Nicușor Dan.

Cel puțin zece drone au fost distruse de armata poloneză în noaptea de marți spre miercuri. Unele resturi au căzut peste casele localnicilor provocând pagube însemnate.

România primește a doua cea mai mare alocare financiară, de 16,68 mld. Euro în cadrul programului SAFE, pentru a-și consolida capacitatea de apărare.

Comisia Europeană alocă României suma menționată, prin intermediul noului instrument financiar „Acțiunea pentru securitatea Europei" (SAFE). Aceasta este a doua cea mai mare sumã distribuitã unui stat membru, dupã Polonia, în cadrul acestui program strategic.

SAFE, un instrument european cu o valoare totalã de 150 de miliarde de euro, este creat pentru a sprijini statele membre sã facã investiții rapide și importante în industria și tehnologia de apãrare. Prin intermediul unor împrumuturi cu dobândă avantajoasă, România va putea finanța proiecte esențiale pentru modernizarea echipamentelor militare și pentru dezvoltarea capacității proprii de producție.

„Alocarea de 16,68 miliarde de euro confirmă faptul cã Comisia Europeanã recunoaște atât nevoile de securitate, cât și rolul activ al României în consolidarea unei Europe mai sigure. Acești bani reprezintã un sprijin major pentru modernizarea sistemului militar și pentru dezvoltarea industriei de profil, într-un moment în care întãrirea siguranței naționale este vitalã. Am obținut aceastã finanțare prin negocieri intense, fãrã a pune presiune suplimentarã pe bugetul național, ceea ce este esențial în actualul context economic. În același timp, aceste fonduri ne permit sã garantãm mai multã siguranțã cetãțenilor din România, într-o perioadã marcatã de provocãri geopolitice majore”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Conform Guvernului, participarea la programul SAFE are trei implicații majore.
1. Componenta de apărare, care presupune o planificare pe următorii 5 ani
a achizițiilor de tehnică militară, care vor fi realizate în parteneriat cu țările europene, pentru creșterea capacității de apărare. Vom putea dezvolta fabrici de tehnică militară și vom deveni parte a lanțurilor valorice ale industriei de apărare europene.
2. Componenta bugetară. Achizițiile de tehnică militară din următorii 5 ani vor fi plătite din această alocare, un credit la dobânzi mult mai avantajoase decât am fi putut obține pe cont propriu, cu perioadă de grație de 10 ani și termen de rambursare de 40 de ani.
3. Componenta de infrastructură. Este propusă spre finanțare o infrastructură mixtă civilă și militară, capetele autostrăzilor din nord-estul României: A7 și A8, Pașcani- Suceava-Siret, respectiv Pașcani-Iași-Ungheni.
SAFE este un instrument temporar de urgență, operațional până la 31 decembrie 2030, care oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani. În funcție de opțiunea statului, poate fi acordată și o prefinanțare de 15% din împrumut.
Finanțarea în cadrul acestui instrument are și rolul de a stimula o abordare comunã pentru achiziția urgentã a produselor pentru nevoile apãrãrii într-o manierã care sã consolideze industria europeanã de apãrare, securitatea aprovizionãrii, interoperabilitatea forțelor și echipamentelor.
Ministerul Finanțelor transmite că va continua sã colaboreze cu celelalte ministere implicate pentru a finaliza documentația necesarã și pentru a asigura o absorbție rapidã și eficientã a fondurilor, în conformitate cu obiectivele strategice de securitate ale României și ale Uniunii Europene.

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că au fost impuse restricții de circulație pe DN1 – Calea Bucureștilor (zona Otopeni), în vederea desfășurării lucrărilor la viitoarea stație de metrou „Otopeni”. Lucrările se desfășoară în cadrul proiectului Magistrala 6 care va asigura legătura directă de la Gara de Nord la Aeroportul Internațional Otopeni.

Restricția de trafic are caracter permanent până la finalizarea lucrărilor. Ca urmare, circulația se desfășoară pe câte două benzi pe fiecare sens, cu repoziționarea parapetului median. O parte a traficului pe direcția București–Ploiești a fost deviat pe rețeaua stradală a orașului Otopeni: DN1 (kilometrul 13 + 750 metri) – strada Polonă – strada Floare de Cais – strada Argeș – strada Traian – strada Oituz – DN1 (kilometrul 14 + 650 metri). Circulația pietonilor este asigurată pe trasee provizorii.
Accesul auto către strada 23 August din DN1 a fost restricționat.
Rutele alternative sunt:
- spre localitatea Tunari: DN1 – strada Oituz – strada Floare de Cais – strada 23 August;
- spre DN1 din interiorul Otopeniului: strada Floare de Cais – strada Polonă sau strada Traian – strada Oituz/strada Mărășești.
Brigada Rutieră recomandă conducătorilor de vehicule să dea dovadă de prudență în trafic și să respecte indicatoarele rutiere temporare amplasate în zonă.

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a transmis un mesaj privitor la incidentul cu drone din Polonia. El a catalogat incidentul drept „o violare inacceptabilă a spațiului aerian a unui stat aliat NATO” și „o escaladare periculoasă din partea Rusiei”.

„Noaptea trecută, dronele rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei. Un incident foarte grav, o violare inacceptabilă a spațiului aerian al unui stat aliat NATO și o escaladare periculoasă din partea Rusiei”, a scris Ionuț Moșteanu pe rețeaua socială.

Ministrul Apărării a mai anunțat că partea română este în contact permanent cu ceilalți membri NATO.
„România este în contact permanent cu aliații săi. Suntem solidari cu Polonia și, împreună cu aliații NATO, vom răspunde ferm oricărei încercări a Rusiei de a pune în pericol securitatea europeană”, a precizat Moșteanu.
Armata poloneză a anunțat miercuri dimineață că a doborât drone care au încălcat spațiul său aerian în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei. Cel puțin zece drone au fost reperate și distruse.

DNA face marți percheziții într-un caz de corupție în 8 locații din București și județul Ilfov. Una dintre acestea este la sediul unei companii de stat.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor fapte de corupție, în cursul anului 2025, de către funcționari publici din cadrul unei companii de stat.

„În cursul zilei de 09 septembrie 2025, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 8 locații situate pe raza municipiului București și județului Ilfov, dintre care una este sediul unei companii de stat, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale. Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare”, a transmis DNA.

Operațiunea vizează 7 suspecți, inclusiv din conducerea companiei ELCEN. Electrocentrale București (ELCEN) a confirmat perchezițiile, spunând că procurorii au cerut punerea la dispoziție a unor documente și informații necesare acțiunii aflate în curs.

„Compania Electrocentrale București (ELCEN) confirmă faptul că, în cursul zilei de astăzi, 9 septembrie 2025, reprezentanți ai Direcției Naționale Anticorupție (DNA) efectuează percheziții la sediul central al companiei, în baza unui mandat emis de autoritățile competente. Procurorii au solicitat punerea la dispoziție a unor documente și informații necesare acțiunii aflate în curs. ELCEN cooperează în mod deplin pentru a facilita desfășurarea verificărilor. Conducerea companiei își reafirmă angajamentul față de respectarea legii și transparență în activitatea desfășurată. Sunt tratate cu maximă seriozitate și responsabilitate solicitările instituțiilor statului”, a comunicat ELCEN.
Compania a precizat că desfășurarea acestor proceduri nu afectează continuitatea activității și asigurarea producerii energiei electrice și termice pentru consumatorii din București și pentru Sistemul Energetic Național.

Primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, s-a întâlnit, marți, cu ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și cu secretarul de stat, Bogdan Despescu, pentru a discuta măsurile privitoare la fluidizarea traficului în București.

„Am avut o întâlnire de lucru cu Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și cu secretarul de stat, Bogdan Despescu, pentru a discuta despre măsurile privind fluidizarea traficului în București. Am analizat împreună rezultatele acțiunilor aplicate până acum și impactul lor asupra circulației, iar în perioada următoare, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne și Poliția Română, vom definitiva un plan cu măsuri punctuale, menite să aducă îmbunătățiri vizibile pentru bucureșteni”, a scris Stelian Bujduveanu pe Facebook.

Edilul susține că în cazul traficului bucureștean provocările sunt numeroase, dar continuarea colaborării strânse și mențiunea unui front comun sunt esențiale „pentru a răspunde uneia dintre cele mai presante probleme ale Capitalei”.

Fostul premier Marcel Ciolacu respinge acuzațiile conform cărora ar fi cheltuit discreționar și în scop electoral zeci de miliarde de lei din Fondul de Rezervă al Guvernului. Politicianul a publicat sumele alocate de Guvern în 2024.

„Demontez azi minciuna că am cheltuit discreționar și în scop electoral zeci de miliarde de lei din Fondul de Rezervă al Guvernului și public toate sumele alocate prin Hotărâri de Guvern în 2024! După cum se poate vedea, peste 95% din bani sunt exclusiv pentru cheltuieli operaționale, iar ponderea cea mai mare este pentru a susține investiții – majoritare fiind cele pe bani europeni”, a transmis Marcel Ciolacu.

Fondul de Rezervă al Guvernului a fost administrat direct de Ministerul Finanțelor, care a și avizat, de altfel, fiecare Hotărâre de Guvern, a mai arătat Ciolacu.

„Adevărul este că ministrul Finanțelor din 2024 a preferat alocarea banilor din Fondul de Rezervă în locul rectificării bugetare clasice, argumentând că, astfel, are un control mai bun al administrării fondurilor. Până la urmă, fiecare trebuie să răspundă pentru deciziile luate. Nu îmi este deloc rușine că Guvernul pe care l-am condus a alocat bani din Fondul de Rezervă pentru infrastructură, pentru a cofinanța proiecte pe fonduri europene sau pentru a echilibra situațiile din educație și sănătate. Adevărul este simplu - acești bani n-au fost luați acasă de Ciolacu sau de vreun alt ministru, ci au ajuns cu precădere la mii de firme care au executat lucrări pe șantierele țării. Iar de aceste investiții vor beneficia în perioada următoare milioane de români, de la elevi și profesori la medici și asistente, transportatori rutieri și fermieri”, a precizat Marcel Ciolacu.

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că social democrații au depus două proiecte de lege prin care vor să corecteze o serie de măsuri considerate nedrepte. Reparăm situațiile revoltătoare, a spus Grindeanu.

Proiectele au fost depuse luni.

„Reparăm situațiile revoltătoare! PSD a depus astăzi două proiecte de lege prin care corectăm o serie de măsuri pe care le considerăm nedrepte”, a transmis Sorin Grindeanu.

Liderul interimar al PSD a oferit detalii despre proiectele depuse.
„Mai exact, ne dorim renunțarea la impunerea plății Contribuției la Asigurările Sociale de Sănătate (CASS) pentru mamele aflate în concediul de creștere a copilului, veteranii de război, văduvele de război, invalizii de război, foștii deținuți politici, precum și pentru personalul monahal al cultelor recunoscute (călugări)”, a precizat Sorin Grindeanu.