Handbalista Cristina Neagu a fost decorată cu Ordinul Național Serviciul Credincios în Grad de Cavaler. Evenimentul a avut loc luni, la Palatul Cotroceni.
Decorația a fost acordată de președintele interimar al României, Ilie Bolojan.

„Astăzi sărbătorim un fenomen al handbalului românesc și mondial. O sportivă care a dus numele țării noastre în sportul internațional Cristina Neagu. Cu ocazia retragerii dumneavoastră din activitatea sportivă am considerat că se cuvine să primiți o distincție a statului român ca semn de mulțumire și apreciere pentru tot ceea ce ați făcut pentru România. Îmi exprim de asemenea aprecierea pentru toți cei care v-au susținut pe drumul excelenței sportive, în special pentru familia dumneavoastră. Vă felicit pentru întreaga carieră, pentru pasiunea cu care v-ați dedicat acestui sport care a dus România mai aproape de handbal. Sunteți un exemplu de talent, dăruire și perseveranță. Efortul tăcut, anii de muncă, ridicările după cădere și momentele de glorie au constituit rețeta către reușita. Noi, publicul, vedem titlurile și victoriile, dar în spatele acestora este vorba despre tărie de caracter, disciplină și curaj”, a declarat Ilie Bolojan.

Cristina Neagu a fost de patru ori numită cea mai bună jucătoare din lume, distincția fiind acordată anual de Federația Internațională de Handbal.
„Este o mare onoare pentru mine să mă aflu aici astăzi și să primesc această distincție din partea statului român. Este o zi memorabilă pentru mine, pentru cariera mea, o recunoaștere a muncii mele și a valorilor în care cred. Această decorație nu este doar a mea, este și a colegilor, a antrenorilor pe care i-am avut de-a lungul carierei, care m-au susținut și m-au ajutat, a oamenilor care au fost alături de mine mai ales în momentele dificile și, bineînțeles, a familiei mele care mi-a fost alături la fiecare pas. Sunt mândră, onorată, foarte recunoscătoare și vă mulțumesc”, a spus Cristina Neagu.

ANAF a publicat o broșură informativă pentru medicii din România. Documentul se adresează tuturor persoanelor fizice sau cabinetelor independente care oferă servicii de asistență medicală, stomatologică, și realizează venituri.

Broșura conține detalii cu privire la obligațiile fiscale, din prisma impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale obligatorii. Materialul informativ conține și precizări cu privire la depunerea Declarației Unice (D212), depunerea Declarației anuale de venit (D204). Documentul mai conține reglementări privind stabilirea venitului net anual impozabil pentru contribuabilii care au realizat venituri din prestarea activităților de asistență medicală/stomatologică, potrivit informaților din comunicatul publicat de sursa citată.

Broșura se adresează tuturor persoanelor fizice care au obținut până în 2024 venituri și care obțin în continuare venituri din prestarea serviciilor de asistență medicală/stomatologică, în mod individual sau într-o formă de asociere.
Medicii interesați pot să participe și la întâlniri informative organizate de specialiștii ANAF. Acestea vor fi organizate vineri, 15 mai, și miercuri, 21 mai.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, anunță că a fost redactată propunerea privind prelungirea perioadei de implementare a proiectelor PNRR. Propunerea a fost inclusă în Raportul privind implementarea PNRR-urilor, coordonat în calitate de raportor de Victor Negrescu.

„Vești bune de la Bruxelles! Miliarde de euro și proiectele din PNRR ar putea fi salvate. Propunerea privind prelungirea perioadei de implementare a proiectelor din Mecanismul de Redresare și Reziliență este inclusă în Raportul privind implementarea PNRR-urilor, pe care l-am coordonat în calitate de raportor”, a anunțat Victor Negrescu pe Facebook.

Practic, legislativul european va solicita Comisiei Europene și statelor membre revizuirea regulamentului MRR, deschizând calea unor negocieri decisive care pot ajuta România.

„După intense negocieri, am convenit asupra unei forme de compromis prin care se solicită o prelungire cu 18 luni pentru proiectele mature, cu șansa de a fi finalizate conform evaluării Comisiei Europene, precum și posibilitatea de a transfera proiectele către alte programe de finanțare europene. Această formă a textului urmează să fie votată în Comisia pentru Bugete și în Comisia pentru Afaceri Economice. Sper ca celelalte grupuri politice să susțină acest pas esențial, care salvează nu doar fondurile europene, ci și rezultatele unui mecanism vital pentru Europa”, a precizat Victor Negrescu.

Spitalul Clinic de Urgență din Galați a fost dotat cu un aparat de radiologie cu braț C. Este o investiție a Consiliului Județean Galați care cuprinde și alte aparate moderne în valoare de 25 de milioane de lei. Echipamentul modern va fi folosit pentru combaterea cancerului.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat sosirea noului aparat.

„Continuăm să investim în spitale, în tehnologie și echipamente moderne care ne ajută să luptăm eficient împotriva cancerului și să salvăm vieți. După ce, recent, am dotat Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Ap. Andrei” cu un aparat RMN 3 Tesla de ultimă generație, completăm aparatura imagistică medicală cu un nou echipament performant: un aparat de radiologie cu braț C, mobil”, a spus Costel Fotea.

Președintele CJ Galați a arătat ce intervenții poate să facă noul aparat.

„Acesta va contribui semnificativ la creșterea șanselor de reușită ale tratamentelor oncologice, fiind esențial pentru obținerea cu precizie a probelor de țesut și pentru administrarea țintită a radiațiilor, direct la nivelul tumorii, protejând în același timp țesuturile sănătoase. Fie că vorbim despre tumori osoase, abdominale sau cerebrale, medicii au nevoie de imagini clare, în timp real, pentru a putea interveni cu precizie. Noul echipament este special conceput pentru astfel de intervenții complexe. Pe lângă acuratețea extrem de ridicată, noul echipament permite protejarea pacienților prin reducerea și un control mai bun al dozelor de radiații”, a explicat Costel Fotea.
Investițiile fac parte dintr-un proiect mai amplu al Consiliului Județean, în valoare de 25 milioane de lei, vizând combaterea cancerului, ce au inclus și achiziția a două acceleratoare liniare de particule, un PET-CT și noul scintigraf, dar și a unui robot pentru pregătirea medicamentelor de care au nevoie bolnavii oncologici, precum și alte echipamente de ultimă generație pentru intervenții chirurgicale, neurochirurgicale, urologice și radiologice.

CNAIR anunţă conducătorii auto cu privire la instituirea restricţiei de circulaţie pe A2 la km 144+100, respectiv în zona Agenției de Încasare Fetești pe Calea I (sensul București – Constanța), banda 6 (de încasare a tarifului în numerar) marți, 13.05.2025, în intervalul orar 08:00 – 16:00, pentru a permite executarea unor lucrări de reparații asfaltice.

Circulația vehiculelor se poate realiza în acest interval doar pe benzile de e-tarif (peaj), iar tariful poate fi achitat la stațiile de distribuție a carburanților (OMV PETROM, MOL, ROMPETROL), prin SMS la numărul 7577 (număr disponibil în rețelele de telefonie mobilă ORANGE ROMANIA, VODAFONE ROMANIA, TELEKOM MOBILE și RCS&RDS) sau cu ajutorul cardului bancar prin intermediul portalului CNAIR www.erovinieta.ro sau a aplicaţiei e-tarife (destinată telefoanelor mobile).

Conform regulamentului, achitarea peajului se poate efectua înainte de utilizarea podurilor sau până la ora 24.00 a zilei următoare trecerii.

CNIR a atribuit contractul pentru proiectarea Drumului de mare viteză București-Giurgiu. Anunțul a fost făcut la sfârșitul săptămânii trecute de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Experții vor stabili profilul viitorului drum de mare viteză, autostradă sau drum expres.

„CNIR a atribuit contractul pentru proiectarea Drumului de mare viteză București-Giurgiu! Asocierea de firme din România care a câștigat licitația pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate va avea la dispoziție 31,2 milioane lei (fără TVA), sumă asigurată prin Programul Transport 2021-2027 și 16 luni, pentru a finaliza proiectarea”, a comunicat pe Facebook Sorin Grindeanu.

Ministrul a mai spus că în baza acestui contract vor fi stabilite profilul viitorului drum de mare viteză, traseul și punctul de conexiune cu frontiera dintre România și Bulgaria, prin noul pod peste Dunăre din zona Giurgiu -Ruse.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, propune o nouă strategie în domeniul pe care-l conduce. Dincolo de ideologia Green Deal de tipul terapiei șoc, e timpul pentru Smart Deal, propune Burduja.
Ministrul Energiei a prezentat, într-un mesaj public, în ce situație se află sistemul energetic din România în prezent.

„Securitatea energetică a României NU este negociabilă. De la începutul mandatului meu, am refuzat să accept închiderea grupurilor pe cărbune, în lipsa unor capacități noi echivalente de producție în bandă. Și nu am închis niciun MW. Din contră, am pus în funcțiune grupul Rovinari 5, pe lignit, după ani de blocaje. Prin PNRR, la 1 ianuarie 2026 ar trebui să închidem încă 1755MW la nivelul termocentralelor pe cărbune. De peste un an, explic Comisiei Europene că nu putem face asta, din cauze obiective. Grupurile pe gaz care ar trebui să le înlocuiască pe cele pe cărbune sunt în licitație, după multiple încercări nereușite, pentru că prețul turbinelor pe gaz a explodat în ultimii doi ani”, a explicat Sebastian Burduja.

De aceea, ministerul energiei insistă pentru renegocierea PNRR și amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune.

„Cu aceiași bani din PNRR, de altfel, vom depăși cu mult țintele de “verde” — parcuri solare, eoliene și baterii. La capitolul emisii, ne atingem astfel obiectivul. Mai mult, închiderea termocentralelor pe cărbune ar pune și mai multă presiune pe prețuri. Între 2009-2022, România a închis peste 7000MW grupuri pe cărbune și gaz — producție în bandă, cât zece reactoare de la Cernavodă. Așa am ajuns să importăm pe intervalele de consum de vârf. Importăm scump și, culmea, importăm de la țări care produc în continuare pe cărbune (Serbia, Bulgaria). Care e logica?!”, s-a întrebat Burduja.

Ministrul energiei propune strategia Smart Deal, în locul celei Green Deal.

„Integrarea în Uniunea Europeană este cel mai bun lucru reușit de România în ultimele decenii. Ne-a pus pe calea dezvoltării (am depășit cu mult Ungaria și ajungem din urmă Polonia, lucruri de neînchipuit în 1990). Trebuie să continuăm pe acest drum. În același timp, Uniunea Europeană trebuie să asculte vocea statelor membre și vocea cetățenilor lor. Este vocea rațiunii și logicii, dincolo de ideologia “Green Deal” de tipul terapiei șoc. E timpul pentru Smart Deal, așa cum am mai spus”, a precizat Sebastian Burduja.

Ministrul dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat intrarea în vigoare a măsurilor de eficientizare și debirocratizare a construcțiilor. Ordinul de ministru a fost publicat în Monitorul Oficial săptămâna trecută.

”A fost publicat, în Monitorul Oficial al României, Ordinul de Ministru care definitivează cadrul normativ, prin care accelerăm procesele de elaborare și actualizare a planurilor de amenajarea teritoriului și a celor de urbanism, precum și de avizare și autorizare a lucrărilor de construcții, atât publice, cât și private”, a comunicat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

Măsurile prevăzute vin în sprijinul investitorilor publici și privați și stabilește, ca noutate, avizarea tacită, în cazul în care o instituție nu răspunde la termen sau nu respinge cererea de aviz.
”În termen de 10 zile de la data publicării acestei ordonanțe de urgență, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației adoptă, prin ordin, formularul privind declarația pe propria răspundere, prin care beneficiarul declară că nu a fost primită solicitarea de clarificare, completare sau modificare, nu a fost eliberat aviz cu sau fără condiții ori nu a fost eliberată adresa de respingere, după caz”, a explicat ministrul.
În acest sens, au fost elaborate atât un model de declarație pe propria răspundere, pe care beneficiarul o depune la aprobarea documentațiilor de amenajarea teritoriului sau a celor de urbanism, în situația în care, pentru o serie de avize, invocă procedura acordării tacite a acestora, cât și un model de declarație similară, care se depune pentru obținerea autorizației de construire sau desființare.

Pentru instituțiile publice care nu respectă noile reguli, sunt prevăzute sancțiuni. Totodată, respingerea nefondată a documentațiilor constituie contravenție și se sancționează de către Inspectoratul de Stat în Construcții, aflat în subordinea Ministerului dezvoltării. De asemenea, documentația va fi evaluată de un singur funcționar public pe tot parcursul procedurii de avizare și autorizare, asigurând, astfel, coerență între solicitările formulate către beneficiar.
Potrivit ministrului, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 31/2025, adoptată la propunerea Ministerului Dezvoltării, se reduce timpul de avizare, se introduce avizarea simultană, eliminând avizarea în cascadă, nu se permite condiționarea avizării de emiterea altor avize, construcțiile vor necesita un singur aviz pe domeniu, care nu expiră, și nu va mai fi nevoie de studii, documente sau avize care nu sunt necesare construcției și care reprezintă un exces birocratic.

”Statul trebuie să lucreze pentru cetățean și să elimine birocrația, inclusiv din domeniul construcțiilor, iar instituțiile publice trebuie să fie responsabilizate, astfel încât procesul de dezvoltare a României să fie unul accelerat și eficientizat”, a conchis Cseke Attila.

Proiectul pentru construcția unui spital nou la Galați a intrat în evaluare pentru finanțare europeană. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului Județean, Costel Fotea, la postul de radio Pro Lider FM.

Conform planului, noua unitate medicală va fi construită în curtea Spitalului Clinic Județean de Urgență Sf.Apostol Andrei. Investiția este de aproximativ 200 milioane de euro.

„În sfârșit, proiectul nostru este evaluat de comisiile de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Sănătății. Suntem primii care am depus proiectul de finanțare, avem un punctaj foarte bun și sper să obținem finanțarea cât mai curând. Tot ce a ținut de noi s-a făcut, inclusiv licitația pentru lucrări cu clauză suspensivă. Imediat ce obținem finanțarea, putem începe lucrările", a declarat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Proiectul arată că viitorul spital va avea 375 de paturi, din care 260 pentru spitalizarea continuă, 61 de paturi ATI, 20 de săli de operație și o suprafață desfășurată totală de peste 96.000 mp.