Inspectoratul General pentru Imigrări anunță că peste 140 de străini au fost introduși în centrul de custodie publică Otopeni. Străinii au fost descoperiți fără forme legale în acest an. Cei mai mulți străini sunt din Asia care vor fi trimiși în țările lde origine.

Inspectoratul General pentru Imigrări anunță că „polițiștii de imigrări din cadrul Centrului de Cazare a Străinilor Luați în Custodie Publică Otopeni au introdus în centrul de custodie publică, în primul trimestru al acestui an, 142 de străini, până la finalizarea procedurilor de îndepărtare sub escortă.”

Dintre străinii față de care a fost dispusă o astfel de măsură, 47 sunt din Nepal, 16 din Siria, 11 din Bangladesh, 11 din Pakistan, opt din Sri Lanka, șapte din Etiopia, iar ceilalți sunt din alte state.
Faptele pentru care a fost dispusă măsura sunt trecerea frauduloasă a frontierei de stat, tentativă la infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat și nerespectarea deciziei de returnare, au precizat reprezentanții Inspectoratului General pentru Imigrări.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a discutat miercuri, la Palatul Victoria, cu Reprezentantul special al SUA pentru redresarea economică a Ucrainei, doamna Penny Pritzker, despre rolul pe care România îl poate avea în procesul de redresare și reconstrucție a Ucrainei avut în vedere la nivel internațional după ce se va încheia războiul declanșat de Rusia.

”Suntem într-o etapă de identificare a celor mai eficiente metode de sprijin și de transpunere a acestora într-o strategie integrată pentru reconstrucția Ucrainei, în care România își dorește să joace un rol important”, a anunțat premierul Marcel Ciolacu, prin intermediul unui comunicat de presă.

În perspectiva pregătirii și începerii acestui proces de reconstrucție a Ucrainei, a mai spus premierul Marcel Ciolacu, România ia în calcul ca reper principal mecanismul UE pentru Ucraina, în valoare de 50 de miliarde de euro, și își propune să desfășoare acțiuni în plan bilateral, prin colaborarea directă cu Ucraina, dar și în cadrul unor formate extinse, la nivel regional sau împreună cu partenerii strategici.
Șeful Executivului român a adăugat că abordarea României are în centru ideea că acțiunile statelor care se vor implica în reconstrucția Ucrainei trebuie să fie complementare, nu concurențiale, și că acest proces implică un efort pe termen lung și coordonarea întregii comunități internaționale, în care rolul și implicarea Statelor Unite rămân esențiale.

Perspectiva de integrarea europeană a Ucrainei ar trebui să ghideze întregul proces de reconstrucție a acestei țări. În acest context, premierul Marcel Ciolacu a subliniat că un obiectiv strategic al României este și racordarea Republicii Moldova la acest efort de reconstrucție care vizează în primul rând Ucraina, având în vedere că Republica Moldova a fost afectată de conflict și ambele state au nevoie de sprijin pentru parcursul european pe care și l-au asumat.
La întrevedere a participat și ambasadorul SUA la București, E.S. Kathleen Kavalec, iar din delegația guvernamentală română au făcut parte vicepremierul Marian Neacșu, șeful Cancelariei Prim-Ministrului Alexandru-Mihai Ghigiu și consilierul de stat Nicolae Comănescu.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, s-a întâlnit cu o delegație a Băncii Mondiale. Părțile au discutat despre reformele din domeniul serviciilor de medicină de familie și a ambulatoriilor de specialitate.

Alexandru Rafila a comentat importanța parteneriatului cu Banca Mondială.

„Unul dintre cele mai importante parteneriate pe care le are România în domeniul Sănătății este cel cu Banca Mondială. Împreună, am realizat investiții în domenii sensibile, radioterapie pentru pacienții oncologici, creșterea capacitații de răspuns a secțiilor de terapie intensivă în momente critice sau construirea celor trei centre de mari arși”, a transmis Alexandru Rafila pe Facebook.

Părțile au discutat despre medicina de familie și ambulatoriile de specialitate.
„Mă bucur că în urma discuțiilor avute cu doamna Vicepreședinte Antonella Bassani și domnul Juan Pablo Uribe, Directorul general la nivel global pe sănătate, a fost apreciată evoluția rapidă a reformelor, prin dezvoltarea prioritară a serviciilor de medicină de familie și a ambulatoriilor de specialitate din domeniul medical înregistrate în ultimii doi ani, precum și avansul investițiilor deblocate la începutul anului 2022”, a precizat Rafila.

PSD anunță că își asumă ca obiectiv politic major implementarea salariului minim european în România, până la finalul anului 2024. În acest sens, specialiștii PSD lucrează deja la elaborarea unei propuneri de reglementare, pentru transpunerea în legislația națională a Directivei europene privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Propunerea va fi realizată în colaborare cu ministrul Muncii Simona Bucura-Oprescu.

PSD consideră că „trebuie definit un mecanism automat pentru majorarea anuală a salariului minim din România, într-o manieră predictibilă, care să garanteze creșterea nivelului de trai și a puterii de cumpărare pentru toți salariații din România”.

Creșterea salariului minim la 3.700 de lei, anunțată de premierul Marcel Ciolacu pentru data de 1 iulie 2024, va ridica veniturile salariale la nivelul corespunzător pentru introducerea mecanismului de majorare automată a salariilor, conform prevederilor din Directiva europeană. PSD consideră că „orice efect pozitiv din economie trebuie să se reflecte și în veniturile salariale ale cetățenilor”.
Introducerea salariului minim european va constitui un beneficiu important în special pentru salariații din sectorul privat, unde există cel mai mare număr de angajați încadrați cu acest nivel minim de salarizare, a precizat PSD.