- Sunteți aici:
-
Acasă
- Comunicate
Senatorul social-democrat Daniel Zamfir anunță că plafonarea dobânzii la IFN-uri reprezintă o prioritate a PSD. Asta potrivit poziției oficiale a liderului PSD, Marcel Ciolacu.
Potrivit senatorul PSD, în cazul în care creditorul financiar este o instituție financiară nebancară, DAE la creditele ipotecare pentru investiții imobiliare nu poate depăși cu mai mult de opt puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR pe piața financiar-bancară internă.
În cazul creditelor de consum acordate de IFN uri, DAE nu poate depăși cu mai mult de 25 de puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR.
De asemenea, dacă nivelul DAE este mai ridicat decât plafoanele stabilite la acest nivel va fi redus, în mod corespunzător, la cererea consumatorului, fie pe cale amiabilă, fie pe cale judecătorească.
Totodată, în cazul creditelor de consum acordate de IFN in valoare maxima de 15.000 de lei, valoarea totala platibila de catre consummator nu poate depasi dublul valorii totale a creditului.
„În situația depășirii plafoanelor prevăzute, consumatorul poate solicita creditorului financiar revizuirea contractului, iar creditorul financiar este obligat să efectueze în scris în termen de 45 de zile de la primirea solicitării consumatorului, o propunere de revizuire a contractului, ținând cont de situația financiară, inclusiv din perspectiva gradului maxim de îndatorare.
Propunerea de revizuire a contractului va conține reducerea sau ștergerea parțială a unor obligații ale consumatorului, reeșalonarea sau refinanțarea acestora ori, după caz, darea în plată a imobilului ipotecat, cu respectarea prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, cu modificările și completările ulterioare”, a mai explicat senatorul.
Legea se va aplica și contractelor în derulare, a precizat senatorul Daniel Zamfir.
După 2 ani de şantier neîntrerupt, constănţenii vor avea şi primele beneficii, anunță Primăria municipiului Constanța. Proiectul de hotărâre prin care se ieftineşte gigacaloria a fost votat ieri în şedinţa Consiliului Local la propunerea primarului municipiului Constanţa, Vergil Chiţac. Noul preţ va fi aplicat pentru perioada 01.01.2024 - 31.03.2024.
Datorită lucrărilor de reabilitare a reţelelor termice primare şi secundare, lucrări realizate pentru prima dată după 50 de ani de la punerea în funcţiune a sistemului de termoficare în municipiul Constanţa pierderile din reţea au scăzut la jumătate şi gigacaloria s-a ieftinit de la 1910 lei la 1284.
În fiecare oră, se pierdeau între 250 şi 450 metri cubi de apă fierbinte, pierderi subvenţionate din bugetul local ani la rând. Scăderea preţului gigacaloriei la 1284 de lei a permis şi scăderea preţului pentru populaţie de la 450 de lei la 350 de lei. În acelaşi timp această ieftinire aduce o economie la bugetul local.
La preţul de 1910 lei pentru o gigacalorie practicat până acum, respectiv 450 de lei pentru populaţie, pentru perioada noiembrie 2023-martie 2024, valoarea totală a subvenţiei acordate de Primăria Constanţa ar fi fost de 121.547.772,18 lei.
La un preţ de 1284 lei/ Gcal, respectiv 350 lei pentru populaţie, pentru aceeaşi perioadă, noiembrie 2023-martie 2024, subvenţia acordată de municipalitate va fi de 80.435.280,47 lei.
Vorbim, aşadar, despre economisirea a 41.112.491,71 lei de la bugetul local.
Vergil Chiţac, primarul municipiului Constanţa: "Acesta este începutul scăderii preţurilor gigacaloriei la Constanţa. Am finalizat prima etapă de înlocuire a reţelelor şi suntem în stadiu avansat cu etapele II şi III. Mă bucur că am reuşit să dăm o veste bună constănţenilor şi să venim în sprijinul lor cu scăderea preţului gigacaloriei, care este o ieftinire deloc neglijabilă pentru această iarnă. Ştim că în continuare sunt probleme, însă acestea se vor opri în scurt timp, odată cu înlocuirea tuturor reţelelor de transport a agentului termic. Aceasta a fost cea mai bună alegere pentru oraşul nostru".
Municipiilor Bacău, Brașov și Moinești li s-a acordat titulatura de localitate candidată în proiectul „România pentru fiecare copil”, în cadrul inițiativei globale a UNICEF și a UN-Habitat, lansată în 1996, la care participă peste 3.400 orașe din 38 de țări. Alte două comune au fost și ele nominalizate: Colonești și Corbasca.
Lansată la nivel global în anul 1996, „Localități Prietene ale Copiilor” este o inițiativă UNICEF care sprijină autoritățile locale în îndeplinirea drepturilor copiilor la nivel local și care are la bază Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului.
În România a fost generat un cadru de implementare al inițiativei la nivel național prin înființarea în anul 2021 a unui comitet național de coordonare, în care AMR are calitatea de membru, și semnarea unor memorandumuri cu cinci localități (Bacău, Brașov, Moinești, Colonești și Corbasca) pentru implementarea acestei inițiative. La nivel local au fost înființate comitete locale de coordonare.
Inițiativa face parte din proiectul „România pentru fiecare copil”. După oferirea titlului de „localitate candidată”, urmează ca pe parcursul următorilor doi ani ca cele 5 comunități locale să pună în practică planurile locale de acțiune cu privire la respectarea drepturilor copiilor. La finalul implementării va avea loc evaluarea, iar municipiul sau comuna care se califică cerințelor va putea fi recunoscută ca localitate prietenă a copiilor.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, anunță că declararea epidemiei de gripă este foarte probabilă. În funcție de cifrele pe care le primim vom lua decizia, a spus Rafila.
Măsura se ia dacă se înregistrează creșteri ale numărului de cazuri timp de trei săptămâni consecutiv.
„Noi am avut două săptămâni de creștere consecutivă, peste o medie multianuală care reprezintă un grafic care este urmărit de specialiști din sănătate publică, în principiu când există trei săptămâni consecutive peste acest prag se declară, la fel ca și anul trecut, o stare de urgență epidemică care duce la un grad mai mare de pregătire a unităților sanitare și a autorităților de sănătate publică. E foarte probabil, o să vedem cifrele care le vom primi în cursul zilei de astăzi (joi, 1 februarie), ca să existe o creștere ușoară față de săptămâna trecută și să fim într-o astfel de situație”, a transmis Rafila
Ministrul Sănătății a mai arătat că declararea epidemiei presupune o monitorizare atentă a capacității de internare în spitale și secții de terapie intensivă, dar și un proces de consultare permanentă cu specialiștii din teritoriu.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat că recalcularea pensiilor se va întâmpla la termenul anunțat, adică la 1 septembrie. Nu există mai multe tranșe, nu există alte variante, a explicat Ciolacu.
Explicațiile au fost oferite ca urmare a discuțiilor apărute în spațiul public după vizita în România a delegației FMI.
„Vreau să fac o precizare după ce am văzut în ultimele zile tot felul de presupuneri privind vizita FMI și situația pensiilor. Recalcularea pensiilor se va întâmpla la termenul anunțat, respectiv la 1 septembrie. Nu există mai multe tranșe, nu există alte variante! Ne-am asumat acest lucru și acest lucru va fi făcut la 1 septembrie”, a transmis miercuri Marcel Ciolacu.
Premierul a dezvăluit că a solicitat Ministerului Muncii să calculeze ce impact ar avea aplicarea propunerii liberale privind neimpozitarea pensiilor până la 3.000 de lei.
„Știm că până în 2.000 de lei nu se impozitează nicio pensie. Vedem impactul între 2.000 și 3.000 de lei ca să mărim această marjă până la 3.000 de lei, eu aștept recomandarea Ministerului Finanțelor, să vedem dacă ne permitem după majorarea de 13,8% și recalcularea de la 1 septembrie să avem și această scutire de impozite până în 3.000 de lei”, a precizat Ciolacu.
Declarațiile au fost făcute înainte de ședința săptămânală de Guvern.
Guvernul a decis miercuri să prelungească măsura privind plafonarea prețurilor la alimentele de bază. De asemenea, cabinetul intenționează să creeze o schemă prin care să se poată ține prețurile sub control.
Miniștrii au decis să prelungească cu încă două luni limitarea adaosului comercial la alimentele de bază.
„Este decizia prin care, începând cu a doua parte a anului trecut, am oprit creșterea speculativă a prețurilor. În lipsa acestei măsuri, românii ar fi plătit pentru alimentele de bază prețuri mai mari cu 20%, în medie”, a declarat Marcel Ciolacu.
Specialiștii guvernamentali lucrează împreună cu reprezentanții marilor magazine la „un mecanism predictibil pe termen lung” care va ține prețurile sub control, a precizat premierul Ciolacu.
Ministerul Finanțelor a anunțat că au fost făcute mai multe actualizări ale sistemului e-Factura. Cea mai importantă este introducerea funcției de autofacturare, care oferă posibilitatea de a trimite facturi în numele furnizorului, a explicat ministrul Marcel Boloș.
Ministerul de Finanțe a anunțat modificările prin intermediul unui comunicat de presă.
„Ministerul Finanțelor continuă eforturile de îmbunătățire a sistemului e-Factura, prin colaborarea strânsă cu firmele care oferă servicii de contabilitate și cu reprezentanții mediului de afaceri. În acest sens, au fost efectuate o serie de actualizări la nivelul sistemului, dintre care cea mai importantă este introducerea funcției de autofacturare, care oferă posibilitatea de a trimite facturi în numele furnizorului. Această schimbare vine în întâmpinarea nevoilor mediului de afaceri, fiind o funcționalitate solicitată de antreprenori în cadrul discuțiilor cu experții MF/ANAF”, scrie în informarea de presă.
De acum încolo, e-Factura va putea fi accesibilă chiar și în perioadele în care sunt în desfășurare lucrările de mentenanță.
„Am luat foarte în serios feedback-ul primit din partea antreprenorilor cu privire la dificultățile întâmpinate în timpul lucrărilor de mentenanță. În consecință, echipa noastră a intervenit pentru a găsi soluții și a asigura că e-Factura rămâne accesibilă și funcțională în orice moment. Pe această cale încurajez contribuabilii în continuare să semnaleze orice probleme sau sugestii legate de utilizarea platformei. Așa am ajuns să implementăm și autofacturarea, dar și să efectuăm o serie de corecții la aplicația de completare oferită gratuit de MF/ANAF. De asemenea, echipa continuă să colaboreze strâns cu reprezentanții platformelor de facturare, pentru a asigura sinergia între tehnologii. Au fost peste 1.200 persoane implicate, fiind organizate zilnic discuții”, a declarat ministrul Marcel Boloș.
În situaţia în care sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura nu este funcțional timp de minimum 24 de ore, obligația de transmitere prevăzută la art.10 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.120/2021 se suspendă până la repunerea în funcţiune a sistemului.
Termenul-limită pentru transmiterea facturilor emise, pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care au locul livrării sau prestării în România, în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită prevăzută pentru emiterea facturii la art.319 alin.(16) din Codul fiscal. În perioada 1 ianuarie - 31 martie 2024, nerespectarea termenului limită pentru transmiterea facturilor în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura nu se sancționează.
11 cazuri de malarie au fost înregistrate în România în ultimele trei luni. Anunțul vine de la Ministerul Sănătății care avertizează că boala a fost depistată la persoane care au călătorit în Africa.
Ministerul Sănătății spune că, în ultimele trei luni, în România au fost diagnosticate 11 cazuri de malarie la persoane care au călătorit în zone endemice din Africa. Au fost câte patru cazuri în lunile noiembrie și decembrie și trei în ianuarie. Până în acest moment, nu s-au înregistrat decese, a mai comunicat ministerul.
Ministerul Sănătății le recomandă celor care intenționează să călătorească în zone tropicale să discute cu medicii înainte de călătorie despre profilaxia împotriva malariei. Este vorba despre o boală infecțioasă care se transmite prin înțepătura de țânțar (specia Anopheles).
„Profilaxia constă în administrarea unor medicamente antimalarice și protecție împotriva înțepăturilor de țânțari”, a precizat Ministerul Sănătății.
Premierul Marcel Ciolacu anunță cea mai mare investiție în cercetare din istoria României. Este o premieră, a spus prim-ministrul care a adăugat că suma de 1,6 miliarde lei va fi investită în 20 de centre de excelență.
Anunțul a fost făcut miercuri, înainte de ședința săptămânală de Guvern.
„În premieră absolută, lansăm azi cea mai mare investiție făcută vreodată în cercetarea românească: 1,6 miliarde lei în 20 de centre de excelență, în domenii de cercetare de vârf”, a declarat Marcel Ciolacu.
Tot în educație vor fi majorări semnificative ale costului standard pe copil în creșă, grădiniță și scoală, începând din acest an, atât pentru învățământul de stat, cât și pentru cel particular acreditat.
Reprezentanții Guvernului au discutat la Palatul Victoria cu membrii organizațiilor din domeniul taximetriei. Aceștia din urmă au fost primiți de guvernanți pentru a discuta problemele pe care le întâmpină operatorii din domeniu.
Întâlnirea a avut loc la sediul Guvernului după ce anterior taximetriștii au negociat .
„Cele două părți au avut un schimb de opinii cu privire la modalitatea de reglementare a activității din domeniul taximetriei și al transportului alternativ. În cadrul întrevederii, reprezentanții taximetriștilor au reliefat în principal nemulțumirile față de modul în care sunt reglementate cele două activități, respectiv cea de taximetrie și cea de transport alternativ, solicitând îmbunătățirea cadrului legal în vederea asigurării unei concurențe loiale între prestatorii de servicii, având în vedere noile provocări care apar pe fondul evoluției tehnologiei și digitalizării”, a anunțat Guvernul.
În perioada imediat următoare, protestatarii vor transmite Guvernului observațiile cu privire la modificarea legislației care le reglementează domeniul de activitate. După fialziarea procedurii, se va convoca o nouă întâlnire la Guvern.
La întâlnirea de luni de la Palatul Victoria au participat, din partea Guvernului, consilierul de stat Minel Ivașcu, precum și alți oficiali din Ministerul Muncii, Ministerul Transporturilor, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Autoritatea pentru Digitalizarea României.
Citeşte mai mult ...
Parlamentul European nu pregătește nicio măsură care să ducă la limitarea călătoriilor cu avionul, a anunțat europarlamentarul Dan Nica. El se declară indignat de dezinformarea care face parte dintr-o campanie amplă.
„Sunt indignat de dezinformarea rostogolită in România, conform căreia UE pregătește pașaportul de carbon, care limitează călătoriile. Nu există pe agenda Parlamentului European așa ceva și nu va există nicio măsură care să ducă la limitarea călătoriilor cu avionul. Sunt foarte mulți români care depind exclusiv de modul în care pot să călătorească pentru că au familiile acasă, au părinți, copii și să-i spui unui român că poate să-și vadă copilul sau părinții doar de două ori pe an este o absurditate”, a transmis Dan Nica.
Liderul eurodeputaților social democrați a mai spus că informația falsă face parte dintr-o campanie de dezinformare.
„Aceste lucruri fac parte dintr-o campanie prin care se încearcă să se acrediteze ideea că ar exista o politică la nivel european care să ducă la limitarea drepturilor și libertăților pe care le are fiecare cetățean european, inclusiv românii noștri. Ceea ce se discută în Parlamentul European este existența unui sistem prin care să fie sprijiniți cei din industria de aviație ca să aibă costurile cât mai mici, iar romanii să poată să meargă cât mai mulți”, a precizat europarlamentarul Dan Nica.
Ministrul Economiei, Radu Oprea, susține că în perioada 2007 – 2022, România a avut o creștere economică medie anuală de 3.04%. Concluzia ministrului este că „economia noastră și nivelul de trai au crescut de când suntem membri UE”.
„Cum ar fi arătat economia României fără apartenența la piața unică și fără fonduri europene Este o întrebare la care am încercat să răspund în fața a peste 600 de membri PES Activists. Cred că sunt câteva cifre care spun foarte mult despre evoluția economiei României, prin comparație între 2007 și astăzi”, a transmis ministrul pe rețelele de socialiare.
El a prezentat cifrele care îi susțin afirmația.
„PIB-ul nominal era în 2007 - 404,7 miliarde lei, în 2022 - 1401,3 miliarde lei. În perioada 2007 – 2022, România a avut o creștere economică medie anuală (creștere PIB real) de 3.04%, a doua cea mai mare din regiune, dupa Polonia (3.83%), peste media UE27 de 1.2%. Salariul minim brut pe economie a crescut de la 390 lei la 1 ianuarie 2007, la 3.300 lei la 1 ianuarie 2024. Fondurile UE accesate de România de la aderare (2007) și până în septembrie 2023 au ajuns la 89,4 miliarde de euro, în timp ce soldul fluxurilor (sume primite minus contribuții ale României la bugetul UE) a depășit 60 de miliarde de euro. PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare a înregistrat o creștere de la 40% media UE27, în 2006, la 76% în 2022. Romania a depașit Grecia, Ungaria și ne apropiem de Polonia.
Concluzia este că economia a cerscut foarte mult după aderarea la UE.
„Este evident că economia noastră și nivelul de trai au crescut de când suntem membri UE cu posibilitatea accesării fondurilor europene și a avantajelor pieței comune. Aș da însă și un alt exemplu în contextul vocilor extremiste care spun că ar trebui să reconsiderăm locul nostru de Stat Membru al Uniunii Europene. În Marea Britanie dezinformarea premergătoare Brexitului spunea că britanicii cheltuiesc mai mulți bani cu bugetul UE decât primesc. Astăzi, ultimele date arată că decizia de părăsire a Uniunii Europene a costat economia UK 160 de miliarde de euro. Viața cetățenilor s-a scumpit, iar mediul de afaceri suferă prin barierele în calea comerțului pe care le resimte”, a precizat Radu Oprea.
Premierul Marcel Ciolacu anunță că Guvernul prelungește ordonanța privind plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază. Este o măsură bună, a transmis șeful Guvernului.
Anunțul a fost făcut luni seara, după o serie de consultări și analize. Plafonarea va fi prelungită timp de 60 de zile.
„Am decis să prelungesc cu 60 de zile ordonanța privind plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază. Românii trebuie să aibă parte în continuare de o stabilitate a prețurilor la alimente, după nebunia creșterilor speculative din trecut”, a declarat Ciolacu.
Marcel Cioalacu a mai spus că măsura a avut efecte importante.
„Constat că și cei care în trecut au criticat această măsură, recunosc acum că, în lipsa ei, prețurile ar fi crescut cu până la 20%. Este clar că plafonarea a temperat creșterile speculative de prețuri, a ajutat la scăderea inflației și la menținerea puterii de cumpărare a populației. Conform datelor INS, prețurile din luna decembrie 2023 au fost cu 5.8% mai mari față de cele din decembrie 2022, în timp ce în luna iunie 2023 (înainte de introducerea acestei măsuri) diferența față de aceeași lună din anul precedent era de aproape 18%”, a mai spus Ciolacu.
Premierul a mai anunțat că în paralel, va continua dialogul cu marile lanțuri de magazine, pentru a construi un mecanism pe termen lung bazat pe un parteneriat stat-mediu de afaceri, prin care prețurile să fie ținute sub control. „Am o singură condiție: ca producătorii și procesatorii români să aibă parte de un tratament corect”, a precizat prim-ministrul.
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan îi cere Ursulei von der Leyen să sară în ajutorul fermierilor români. Politicianul a redactat o scrisoare în care vorbește de majorarea ajutorului pentru fermierii europeni în general, și cei români în particular.
Ajutorul ar trebui să fie acordat în paralel cu cel pentru Ucraina.
„Cerem președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, un mai mare sprijin pentru fermierii din România și din Uniunea Europeană, în paralel cu continuarea ajutorului acordat Ucrainei. I-am transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care cerem continuarea sprijinului pe care îl oferim Ucrainei, în paralel cu implementarea de măsuri mai bune privind protejarea fermierilor și a sectorului agroalimentar din Uniunea Europeană, inclusiv din România”, a transmis Siegfried Mureșan.
Scrisoarea mai este semnată de președintele Grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, președintele Comisiei pentru agricultură din Parlament, Norbert Lins, și europarlamentarul Herbert Dorfmann, coordonatorul Grupului PPE pentru agricultură.
„Așteptăm din partea Comisiei Europene să propună soluții alternative, precum stabilirea unor cote dincolo de care exporturile ucrainene ar trebui direcționate către țări terțe precum Africa de Nord, piețe către care aceste produse erau destinate inițial. Acest lucru este util și pentru a evita ca aceste piețe, rămase fără importurile din Ucraina, să depindă doar de importuri din Uniunea Europeană sau, mai rău, să ajungă să fie ocupate de Federația Rusă. Vrem să ajutăm Ucraina fiindcă sprijinind Ucraina și poporul ucrainean ne ajutăm și pe noi, în interiorul Uniunii Europene. Dar acest ajutor trebuie să fie unul realist și nu trebuie să oferim o perspectivă pe care nu o putem respecta și care constituie un pericol pentru fermierii europeni și pentru sectorul agroalimentar din Uniunea Europeană”, a mai transmis Mureșan.
Cele mai citite
Revista Presei
Error: No articles to display