Gina Bradea, cunoscut blogger culinar, vlogger şi autoare de cărţi de bucate, a vizitat vineri, 10 iunie 2022, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi şi a avut o întâlnire cu conducerea instituţiei, cu reprezentanţii Facultăţii Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor şi ai Departamentului de Formare Continuă şi Transfer Tehnologic.
Discuţiile cu oficialii universităţii s-au purtat în direcţia dezvoltării de parteneriate, promovării produselor alimentare locale şi a unei alimentaţii sănătoase, dezvoltarea unor programe educaţionale de formare continuă.
Gina Bradea este bucătar-cofetar profesionist, originară din Galaţi, pasionată de bucătăria tradiţională, care promoveaza gătitul acasă, din ingrediente simple şi naturale. Este autoarea a trei cărţi de bucate: „Pofta bună! cu Gina Bradea, Reţete simple, de mare efect”; „50 de reţete de post”; „Găteşte cu Gina - Gustul unic de acasă”.
Gina Bradea are unul dintre cele mai mari grupuri româneşti pe social media. Blogul „Poftă bună, cu Gina Bradea” are 800.000 de abonaţi pe Facebook şi peste 500.000 de abonaţi pe YouTube.

Ziua Mondială a Mediului sau Ziua Mediului Înconjurător este aniversată anual pe 5 iunie. Ea a fost instituită în 1972 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite şi reprezintă elementul cel mai important al „Programului pentru Mediu" al Naţiunilor Unite (UNEP). Prin acest program, ONU încearcă să stimuleze preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului înconjurător şi în acelaşi timp să sensibilizeze factorii de decizie politică să acţioneze în acest sens.
Tema Zilei Mondiale a Mediului Înconjurător pe 2022 este #OnlyOneEarth/„Avem un singur Pământ!” Schimbările climatice, pierderea unor ecosisteme importante şi poluarea reprezintă dovezi că planeta este vulnerabilă. Criza energetică, dar şi cea alimentară, ce urmează pandemiei COVID-19, precum şi creşterea conflictelor din întreaga lume sunt motive suplimentare de îngrijorare. Calea de ieşire ar fi o acţiune colectivă pentru a restabili echilibrul dintre oameni şi mediul natural şi pentru a crea un viitor mai bun.
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, prin Facultatea de Ştiinţe şi Mediu, a derulat şi este în curs de implementare a unor proiecte importante de protejare şi monitorizare a mediului înconjurător. Unul dintre acestea este Monitox - BSB27, realizat în parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” din Tulcea, Institutul de Zoologie, Chişinău, Republica Moldova, Institutul Tehnologic al Macedoniei de Est şi Traciei, Kavala, Grecia şi Institutul de Geologie şi Seismologie, Chişinău, Republica Moldova. Un alt proiect în curs de implementare la U.D.J.G. este REXDAN -„Sistem integrat pentru cercetarea monitorizarea complexă a mediului în aria fluviului Dunărea”, în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro, în urma căruia Galaţiul va avea cel mai mare centru de cercetare din sud-estul Europei şi cea mai mare navă de cercetare de pe apele interioare ale UE.

Ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a declarat, miercuri, că ar trebui să existe cursuri de sănătate emoțională în școli. Mai mult, oficialul a lansat o provocare ministrului Educației ca 1 iunie 2022 să fie ”ziua în care declanșăm o acțiune de sprijin la nivel național pentru introducerea educaţiei pentru sănătate în şcoli cât mai repede”.

“Educaţia pentru sănătate nu se referă la un domeniu strict ştiţi mulţi o asociază…discutăm numai despre educaţia sexuală sau despre igienă. Este vorba de un ansamblu. Sănătatea emoţională este extrem de importantă şi nu numai pentru voi, ci şi pentru întreaga societate. Eu cred că ar trebui să facem cursuri şi mulţi dintre cei care sunt în politică sau în poziţii de decizie ar trebui să facă cursuri de sănătate emoţională pentru ca atunci când iei o decizie trebuie să te gândeşti totdeauna la impactul deciziilor tale asupra modului de funcţionare a societăţii şi asupra emoţiei, asupra afectivităţii care trebuie să existe în comunităţi, între oameni, între copii, între adulţi”, a declarat ministrul Sănătăţii, în cadrul Forumului Național organizat de Salvați Copiii România, cu ocazia Zilei de 1 iunie.

De la Paper Boat (un concurs de bărcuţe confecţionate exclusiv din hârtie, ce trebuia să rămână în plutire, având la bord greutăţi mici din oţel) au trecut la construcţia primei ambarcaţiuni în mărime naturală, din pet-uri, care să plutească pe lacul Brateş, plină cu … pasageri. Este vorba de studenţii de anul I de la Facultatea de Arhitectură Navală, a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, care au realizat, în cinci săptămâni, o barcă din pet-uri de 2,5 metri lungime, 1,7 metri lăţime, 0,7 metri înălţime şi greutatea de 36 de kilograme, ce permite urcarea a doi oameni la bord.
Echipa care a realizat designul, calculul şi construcţia efectivă a bărcii este formată din: Adelin Tănase, Ştefan-Iulian Raţă (câştigătorii locului I şi II de la Paper Boat), cărora li s-au alăturat Robert Lupu, Aurelian Agache şi Daniel Grigori, toţi boboci ai Facultăţii. Ambarcaţiunea a fost asamblată într-o sală în clădirea Bazinului de carene din Campusul Ştiinţei. La colectarea materialelor reciclabile au contribuit toţi studenţii din anul I, care au strâns nici mai mult, nici mai puţin de 1500 de pet-uri, jumătate fiind folosite la execuţia bărcii. Lansarea la apă s-a făcut pe lacul Brateş, în prezenţa tuturor bobocilor, cei mai temerari probând, personal, calităţile de plutire.
„Pe lângă partea de ecologizare, acţiunea le-a permis studenţilor să înveţe să planifice temeinic activităţile, să soluţioneze problemele ivite pe parcurs, să îşi asume fiecare decizie şi să muncească până la realizarea produsului final. Fiind abia în anul I, neavând cunoştinţe despre proiectarea formelor navei, despre calcule de carene şi de stabilitate, tehnologii de asamblare şi/sau execuţie, tinerii au fost nevoiţi să se documenteze la fiecare pas. În cele cinci săptămâni, ei au experimentat proiectarea formelor carenei, au înţeles importanţa planului de forme şi a diagramelor de carene, au efectuat calcule privind flotabilitatea, bordul liber, pescajul la plină încărcare. Practic, au dat dovada de curiozitate, perseverenţă, curaj, aşa că suntem mândri de ei şi îi felicităm”, a declarat şef lucrări Alina Modiga, tutorele studenţilor de anul I de la Facultatea de Arhitectură Navală şi iniţiatorul proiectului.
„Competiţia ar putea deveni o tradiţie la Facultatea noastră, pe viitor antrenând şi liceenii pasionaţi de arhitectura navală. Suntem la prima ediţie a acestui concurs, barca o vom păstra în curtea bazinului, ba chiar ne gândim la un sistem de propulsie, cu rame sau cu vele. Vom încerca, de la o generaţie la alta, să ridicăm ştacheta şi să creştem cerinţele concursului. Construcţia unei ambarcaţiuni reprezintă un bun prilej de a învăţa lucruri noi, de a proba şi consolida noţiuni teoretice, de a lucra în echipă”, a explicat conf. dr. ing. Gabriel Popescu, Decanul Facultăţii de Arhitectură Navală.