Cristian Diaconescu a anunțat că vrea să candideze la alegerile prezidențiale. El a transmis un mesaj video, prin care își anunță decizia. Fostul ministru de Externe mai spune că a început să strângă semnături. Am decis să candidez la preşedinţia României ca independent, a transmis Diaconescu.

Cristian Diaconescu a anunțat pe Facebook ca va candida ca independent la președinția României.

„Am decis să candidez la preşedinţia României ca independent. Independent nu înseamnă singur. Sunt împreună cu românii şi ei sunt alături de mine şi eu alături de ei”, a explicat Cristian Diaconescu.

Pentru a-și depune candidatura, Diaconescu are nevoie de peste 200.000 de semnături.

„Putem depune o candidatură, dar avem nevoie de peste 200.000 de semnături. Piedici în calea candidaţilor independenţi sunt multiple. Nu este deloc uşor, am început deja strângerea de semnături”, a mai spus Cristian Diaconescu.

PNL a anunțat care sunt prioritățile legislative ale Grupului Parlamentar liberal din Camera Deputaților în sesiunea de toamnă. Pe listă sunt pensiile, taxele și cota unică.

Potrivit PNL, prioritățile legislative ale Grupului Parlamentar liberal din Camera Deputaților în sesiunea de toamnă 2024 sun următoarele:

1. Neimpozitarea pensiilor cu valoarea până la 3000 lei
2. Eliminarea dublei impozitări a acumulărilor la Pilonul II de pensii
3. Amendamentul liberal – fără creșteri de taxe și impozite sau impozite/ taxe noi în legea bugetului de stat pentru 2025
4. Menținerea cotei unice pentru o perioadă de 10 ani de la intrarea în vigoare a propunerii legislative liberale, aflate în procedură parlamentară
5. Sprijinirea studenților care studiază în străinătate și se întorc în țară
6. Eliminarea publicității la jocurile de noroc
7. Măsuri de sprijin pentru profesiile liberale
8. Înăsprirea legislației penale pentru protejarea copiilor față de abuzurile celor care îi au în grijă
9. Adoptarea priorităților legislative ale deputaților și senatorilor din grupurile parlamentare PNL cât și prioritățile miniștrilor liberali (de exemplu legea referitoare la taxele de timbru, cea referitoare la notarii publici sau cea referitoare la consilierii de probațiune)
10. Măsuri pentru stimularea absorbției fondurilor europene
11. Programul Național de Redresare și Reziliență rămâne prioritate a Grupului Parlamentar PNL din Camera Deputaților.

„Acestea sunt prioritățile noastre legislative pentru perioada septembrie - decembrie 2024...și vom mobiliza toate grupurile...toate, pentru a face din priorități Legi în vigoare. A vota împotriva acestor proiecte înseamnă a vota împotriva românilor”, a declarat Andronache Gabriel, liderul deputaților PNL.

Aproape 100.000 de oameni au fugit din România în perioada 1968-1989. Statistica a fost realizată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Aceasta a folosit informații din arhivele Securității.

„Câţi oameni au fugit din România comunistă în perioada 1968-1989? Din România comunistă puteai să scapi ilegal în două moduri: să fugi în străinătate sau să rămâi în străinătate. A doua variantă numai în cazul în care aveai aprobarea să pleci din România. Numărul oamenilor fugiţi din România, dintr-o statistică a Securităţii, pe care o prezentăm schiţat, este de puţin sub 100.000 de oameni, adică în jur de 97.000. Perioada observată este 1968-1989, aşadar după schimbarea pedepselor din Codul Penal referitoare la trecerea ilegală a frontierei: dacă până în 1968 trecerea ilegală a frontierei sau tentativa de trecere ilegală erau considerate act de trădare şi pedepsite cu până la 10 ani de închisoare, după 1968 au devenit infracţiuni de drept comun. Pentru trecerea sau tentativa de trecere ilegală se aplica pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani”, a anunțat CNSAS.

Statistica arată ce studii aveau oamenii care au fugit, ce etnie aveau, cum au plecat din țară și unde au ajuns.

„Din cei 97.000 de fugari, aproape 25.500 au trecut frontiera fraudulos frontiera. Majoritatea, adică în jur de 71.500, au rămas în străinătate folosind diverse prilejuri: vizite la rude, excursii, mic trafic de frontieră, contracte culturale sau economice, manifestări sportive, tratamente medicale etc. „Fugarii” aveau diferite niveluri de şcolarizare şi ocupaţii diferite (la momentul plecării): 38.000 aveau studii elementare, 14.000 şcoala profesională, 26.000 studii medii şi postliceale, 17.000 studii superioare şi aproximativ 2000 fără studii precizate sau fără studii. Pe criteriul etniei, fugarii erau români (50.400), germani (24.200), maghiari (19.200), evrei (1800), romi (1500) şi alte etnii, de ordinul sutelor (turci, tătari, greci, slovaci, ucraineni etc.). Ţările vizate de fugari erau, cu precădere, cele europene, Germania (majoritatea persoanelor alegeau această destinaţie), Austria, Suedia, apoi, în ordinea numărului de persoane, S.U.A., Canada, Israel, Grecia, Turcia”, a precizat CNSAS.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că Guvernul va asigura în continuare, ca prioritate, toate investițiile în infrastructura mare. 8 din 10 lei de deficit însemnă investiții, a explicat Ciolacu.
Declarațiile au fost făcute în contextul investiției de la magistrala de metrou.

„Calea sigură pentru a schimba traficul din capitala României nu poate să fie decât cea a investițiilor, respectiv dezvoltarea rețelei de metrou. Ca prim-ministru, am obligația de a asigura finanțarea Magistralei M6, pe toată durata lucrărilor, astfel încât să nu existe întârzieri”, a declarat Marcel Ciolacu.

Șeful Guvernului a mai spus că a discutat cu liderii europeni despre deficitul României în condițiile realizări ide mari investiții.

„Totodată, vom asigura în continuare, ca prioritate, toate investițiile în infrastructura mare. 8 din 10 lei de deficit însemnă investiții! Toate țările mari - Spania, Italia, Germania, Portugalia - au dezvoltat infrastructura având deficite mai mari pe o perioadă limitată de timp. Acest lucru, de fapt, l-am discutat și l-am negociat și cu președinta Comisiei Europene”, a precizat Marcel Ciolacu.