Nistor Laurențiu - Președintele Consiliului Județean Hunedoara: Îl cunosc de aproape 20 de ani și pot spune, fără rezerve, că este un profesionist, echilibrat și un partener de dialog. Am colaborat foarte bine în perioada în care a ocupat funcția de subprefect, iar faptul că nu am avut niciodată un conflict spune multe despre modul în care înțelege administrația: cu respect, responsabilitate și deschidere.
Îi doresc mult succes în această nouă responsabilitate.
În același timp, îi mulțumesc fostului prefect, Constantin Fulga, pentru colaborarea excelentă pe care a avut-o cu Consiliul Județean Hunedoara. A fost mereu un partener corect, implicat, responsabil și orientat spre soluții, iar acest lucru a contat în proiectele pe care le-am derulat împreună.
Schimbările din administrație vin într-un moment sensibil, marcat de provocări și tensiuni la nivel național. Cu atât mai important este ca, la nivel local, să păstrăm echilibrul, profesionalismul și buna colaborare între instituții.
Performanța începe cu pasiunea pentru sport și cu încurajarea celor mici să își descopere potențialul!
Bazinul de Înot Drobeta, investiție importantă a Consiliului Județean Mehedinți pentru susținerea sportului și a performanței, găzduiește, în perioada 17–18 mai, Cupa Mehedinți la Înot.
Competiția este dedicată copiilor cu vârste între 6 și 14 ani, fete și băieți, și aduce împreună tineri sportivi, antrenori și familii, într-un eveniment care promovează sportul, mișcarea și un stil de viață sănătos.
Dincolo de rezultate și medalii, astfel de competiții îi învață pe copii lecții importante despre muncă, ambiție, respect și dorința de a deveni mai buni.
Consiliul Județean Mehedinți susține investițiile care creează condiții moderne pentru sport și evenimentele care oferă tinerilor oportunitatea de a-și valorifica talentul și de a construi un viitor prin muncă și perseverență.
Președintele României, Nicușor Dan, l-a primit la Palatul Cotroceni pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, invitat special la Summitul B9 desfășurat la București. Cei doi lideri au avut consultări bilaterale axate pe securitate regională, cooperare economică și consolidarea noului Parteneriat Strategic dintre România și Ucraina.
Potrivit declarațiilor făcute de șeful statului român, dialogul dintre cele două părți continuă seria contactelor începute în urmă cu aproximativ două luni, odată cu vizita oficială a liderului ucrainean în România. Discuțiile de la Cotroceni au vizat mai multe domenii considerate prioritare pentru relația bilaterală: comerțul, infrastructura transfrontalieră, securitatea energetică, educația și colaborarea în industria de apărare.
Un punct important al întâlnirii a fost cooperarea în domeniul tehnologiilor militare. Președintele Nicușor Dan a subliniat că Ucraina a acumulat o experiență semnificativă pe front, în special în utilizarea dronelor și a sistemelor anti-dronă, iar România își dorește ca industria națională de apărare să beneficieze de expertiza ucraineană în dezvoltarea de noi tehnologii.
„Ucraina a făcut progrese decisive pentru a deveni un furnizor de securitate”, a transmis președintele României, evidențiind rolul noilor tehnologii în războiul modern și necesitatea consolidării capacităților defensive în regiune.
În contextul Summitului B9, liderul de la Cotroceni a reafirmat sprijinul României pentru parcursul european al Ucrainei și pentru apropierea acesteia de structurile euroatlantice. România rămâne unul dintre principalii susținători ai Kievului în regiune, atât din punct de vedere politic, cât și logistic și economic.
Premierul Ilie Bolojan a participat miercuri, la ceremonia de semnare a contractului de execuție pentru etapa a II-a a proiectului Spitalului Regional de Urgență Cluj, una dintre cele mai importante investiții din sistemul sanitar românesc.
Contractul a fost semnat de Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, în parteneriat cu Ministerul Sănătății, și consorțiul format din companiile turcești CCN și parteneri români.
La eveniment au participat ministrul interimar al sănătății, Attila Cseke, președintele Senatului, Mircea Abrudean, precum și primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că semnarea contractului reprezintă o etapă importantă pentru modernizarea sistemului medical din România și pentru dezvoltarea infrastructurii sanitare din regiunea de nord-vest a țării.
„Sunt bucuros că am ajuns în situația în care, după mulți ani, să putem semna acest important contract în domeniul sănătății pentru Regiunea de Nord-Vest și pentru România. Echipa de medici clujeni va beneficia de condiții moderne de lucru și de aparatură la nivelul performanțelor pe care le-a demonstrat în serviciul pacienților”, a afirmat premierul.
La rândul său, Attila Cseke a subliniat că proiectul va contribui la aducerea serviciilor medicale la standarde europene și la crearea unor condiții moderne pentru personalul medical.
„Spitalul Regional de Urgență Cluj nu este doar o clădire. Este cel mai important demers de infrastructură medicală din inima Transilvaniei din ultimele decenii”, a spus ministrul interimar al sănătății.
Primarul Emil Boc a declarat că administrația locală a pregătit infrastructura necesară pentru conectarea noului spital la rețeaua de transport a orașului, inclusiv prin extinderea drumului Cluj–Florești și dezvoltarea legăturilor de transport public.
Contractul de lucrări are o valoare de aproximativ 1,8 miliarde lei, fără TVA, și face parte din proiectul „Construire Spital Regional de Urgență Cluj”, finanțat prin Programul Sănătate – Prioritatea 4, dedicată investițiilor în infrastructuri spitalicești.
Lucrările includ construirea clădirii principale a spitalului, a clădirilor tehnice și infrastructurii suport, realizarea unui heliport și a unui parc fotovoltaic, precum și instalarea echipamentelor medicale grele și a celor pentru zone speciale.
Proiectul mai prevede amenajări exterioare, racorduri la utilități și conectarea la infrastructura rutieră DN1/E60.
Durata de execuție a lucrărilor este estimată la 40 de luni, iar perioada de garanție va fi de 120 de luni.
Viitorul spital regional va avea 849 de paturi, dintre care 106 pentru terapie intensivă, inclusiv secții dedicate pediatriei, neonatologiei și tratamentului marilor arși. De asemenea, unitatea va dispune de 34 de paturi pentru spitalizare de zi, 71 de cabinete ambulatorii și 22 de săli de operație.
Clădirea principală va avea opt niveluri și o suprafață desfășurată de peste 176.000 de metri pătrați, iar capacitatea estimată a unității medicale este de aproximativ 4.200 de utilizatori simultan.
Organizarea funcțională a spitalului va fi structurată în șase centre multidisciplinare, printre care centre pentru medicină internă, chirurgie toracică, traumă și mama și copilul.
Valoarea totală a proiectului este estimată la aproximativ 3,35 miliarde lei, termenul de implementare fiind stabilit pentru 20 decembrie 2029.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri, la începutul reuniunii liderilor din formatul București 9 (B9) și al statelor nordice, că statele aliate trebuie să își majoreze investițiile în apărare și să consolideze contribuția europeană în cadrul NATO.
„Întâlnirea se desfășoară într-un format dinamic. Suntem în apropierea Ucrainei, Mării Negre, locului în care teritoriul aliat este amenințat. (…) Trebuie să sporim cheltuielile dedicate apărării, pe care trebuie să le transformăm în capabilități. Trebuie să sporim contribuția aliaților europeni la Alianță”, a afirmat șeful statului.
Evenimentul reunește lideri și oficiali din statele B9, țările nordice, Ucraina, Statele Unite și NATO, într-un context regional marcat de războiul din Ucraina și de provocările de securitate de pe Flancul Estic al Alianței Nord-Atlantice.
La reuniune participă secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, precum și premierul Danemarcei, Mette Frederiksen. Sunt prezenți, de asemenea, lideri și reprezentanți din Lituania, Estonia, Cehia, Letonia, Slovacia, Suedia, Norvegia, Islanda, Bulgaria și Ungaria.
Statele Unite sunt reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională.
Formatul București 9 a fost lansat în 2015 la inițiativa României și Poloniei, ca platformă de consultare între statele NATO de pe Flancul Estic, după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia. După invazia rusă în Ucraina din 2022, B9 a devenit una dintre principalele platforme regionale de coordonare privind securitatea aliată și sprijinul acordat Kievului.
Președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, a lansat miercuri un atac la adresa politicilor economice promovate de Ilie Bolojan, acuzându-l că a adus economia într-o situație dificilă.
Într-o postare publicată pe rețelele sociale, liderul social-democrat a susținut că România se confruntă cu „trei trimestre consecutive de scădere economică” și cu o creștere accelerată a inflației, „de la 5% la aproape 11%”.
„Să guvernezi cu trei trimestre consecutive de scădere economică și să duci inflația de la 5% la aproape 11%, aceasta este marea reformă a lui Bolojan!”, a transmis Sorin Grindeanu.
Acesta a folosit și o comparație ironică pentru a descrie situația economică actuală: „Ca să explic: înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort... din punct de vedere economic”.
Declarațiile vin pe fondul disputelor tot mai intense dintre PSD și foștii aliați din coaliția de guvernare pe tema măsurilor economice și a evoluției principalilor indicatori macroeconomici.
În Gorj, peste 26.000 de persoane trăiesc cu diabet, iar anual apar aproximativ 2.000 de cazuri noi. Este o realitate care nu mai poate fi privită doar ca o statistică, ci ca un semnal clar pentru acțiuni ferme și bine coordonate.
În acest context, am participat la Conferința Regională a Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice – Oltenia, un eveniment important pentru comunitatea medicală, coordonat de Prof. Univ. Dr. Bogdan Timar, Președintele SRDNBM, una dintre vocile relevante în domeniul diabetului și bolilor metabolice din România.
Diabetul nu mai este de mult o boală izolată, ci o problemă cu impact social și economic, care pune presiune constantă pe sistemul medical. La Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, activitatea din ambulatoriul de diabet și din secțiile conexe este în continuă creștere, cu mii de consultații anual.
La nivelul Consiliului Județean Gorj, aceste realități stau la baza deciziilor noastre. Investim în modernizarea infrastructurii medicale, în dezvoltarea serviciilor și în susținerea programelor de diagnostic și monitorizare - Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj!
Alături de parteneriatele pentru sport pe care le avem deja în Păușești și Păușești-Măglași, baza sportivă din Băile Govora va intra într-un amplu proces de modernizare!
În urma unui amendament la bugetul de stat pe care l-am solicitat parlamentarilor PSD de Vâlcea, au fost alocați 650.000 lei pentru acest proiect.
Ce vom face cu aceste fonduri?
Am promis această investiție și ne ținem de cuvânt! - Constantin Radulescu – Presedinte Consiliul Judetean Vâlcea
Vicepreședintele Consiliului Județean Olt, Ionuț Ivan, a participat la Casa Tineretului, la Bursa Locurilor de Muncă organizată de AJOFM Olt, eveniment desfășurat concomitent și la Caracal.
Angajatorii participanți au pus la dispoziție aproximativ 570 de locuri de muncă în domenii variate, de la construcții și industrie alimentară, până la comerț, pază și servicii.
„Bursa locurilor de muncă este un exemplu concret de colaborare între instituții și mediul economic. Prioritatea noastră trebuie să fie păstrarea tinerilor în județul Olt. Asta înseamnă investiții, locuri de muncă și sprijin pentru angajatori”, a declarat Ivan Ionut.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat marți că delegațiile partidelor care vor participa la consultările de la Palatul Cotroceni pentru desemnarea noului premier trebuie să vină cu o majoritate negociată, o propunere clară de prim-ministru și elemente compatibile de program de guvernare.
Șeful statului a precizat că întâlnirile cu formațiunile politice ar putea avea loc vineri sau luni.
„Cu titlu generic, solicitarea mea pe care o să am cu toate delegațiile cu care ne vom întâlni pentru fiecare propunere de guvern, dacă are sau nu are negociată deja o majoritate. Ce vreau eu să obținem, o propunere de premier cu elemente compatibile de program pe problemele esențiale”, a afirmat Nicușor Dan.
Președintele a subliniat că nu intenționează să accepte formule politice improvizate.
„Mă aștept ca partidele să-și păstreze opțiunile expuse în spațiul public. Variante sunt relativ puține, eu nu o să fac experimente, nu e bine pentru România”, a spus acesta.
În ceea ce privește Alianța pentru Unirea Românilor, președintele a anunțat că formațiunea va fi invitată la consultări, conform prevederilor constituționale, însă a precizat că va desemna o majoritate pro-occidentală.
„Evident, la consultările formale o să chem toate partidele, așa cum spune Constituția”, a declarat Nicușor Dan.
Totodată, șeful statului a exclus posibilitatea organizării de alegeri anticipate și a afirmat că nu respinge varianta unui premier tehnocrat.
Primăria municipiului Galați informează că, în această perioadă, Direcția Impozite, Taxe și Alte Venituri Locale transmite mesaje SMS către persoanele care nu au achitat prima tranșă a taxelor și impozitelor locale până la data de 31 martie, conform prevederilor legale.
Mesajul transmis contribuabililor are următorul conținut:
„Bună ziua. Aveți un debit restant către Primăria Galați. Achitați pentru a evita executarea silită. Info suplimentare: Direcția de Fiscalitate. Vă mulțumim.”
Reprezentanții administrației locale atrag atenția că persoanele care nu își achită obligațiile fiscale restante riscă măsuri de executare silită, inclusiv poprirea conturilor bancare, în aproximativ două săptămâni.
Primăria reamintește că pentru plata integrală a taxelor și impozitelor locale până la 31 martie 2026 a fost acordată o bonificație de 10%.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că țara noastră respectă calendarul stabilit pentru programul european SAFE, destinat investițiilor în apărare, iar Parlamentul urmează să voteze ultima componentă necesară pentru semnarea contractelor.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Black Sea and Balkans Security Forum, eveniment dedicat securității regionale și cooperării în zona Mării Negre și a Balcanilor.
Potrivit șefului statului, termenul-limită pentru semnarea contractelor este 31 mai, iar România se află „în grafic” cu toate procedurile necesare. Nicușor Dan a precizat că mai este nevoie doar de votul Parlamentului pentru ultima componentă a programului, care vizează inclusiv proiecte de infrastructură duală și mobilitate militară gestionate de Ministerul Transporturilor.
Președintele a afirmat că programul SAFE va aduce investiții importante în România și va susține dezvoltarea industriei de apărare. Aproximativ 60% din contractele semnate pe componenta militară ar urma să genereze producție în țară, ceea ce înseamnă investiții estimate la circa 13 miliarde de euro.
Totodată, Nicușor Dan a subliniat că angajamentele României privind creșterea cheltuielilor pentru apărare vor fi respectate indiferent de contextul politic sau electoral, acestea fiind tratate drept prioritate în construcția bugetului pentru anul 2026.
Error: No articles to display