În cadrul Zilei deținuților politici anticomuniști (1944–1989), Biblioteca Judeţeană "Mihai Eminescu" Botoşani prezintă o expoziție dedicată memoriei celor care au refuzat compromisurile regimului comunist.

Expoziția reunește mărturii scrise și lucrări reprezentative ale rezistenței, oferind o imagine a represiunii din perioada 1944–1989: ororile „reeducării” de la Pitești și Gherla, Canalul Morții, Calvarul Aiudului și jertfa anonimă a miilor de deținuți politici.

Acest demers constituie un exercițiu de memorie, subliniind importanța recunoașterii prețului plătit pentru libertatea de astăzi.

Președinta Curții Constituționale a României, Elena-Simina Tănăsescu, afirmă că deciziile instituției sunt luate exclusiv pe baza Constituției și nu sunt influențate de presiuni politice. Într-un interviu acordat publicației spotmedia.ro, aceasta a explicat modul în care Curtea analizează criticile, dar și contextul unor hotărâri controversate.

Potrivit șefei CCR, instituția analizează toate obiecțiile care îi sunt transmise, însă nu are competența de a răspunde criticilor de natură politică.

„O lege poate fi analizată după multe criterii: poate fi bună, rea, adecvată sau oportună. Curtea poate să o analizeze exclusiv prin prisma conformității sale cu Constituția. (…) Noi analizăm cu atenție toate obiecțiile care ne sunt trimise. Încercăm să răspundem la toate criticile din toate unghiurile posibile, mai puțin cele strict de natură politică, unde nu avem nicio competență”, a declarat Elena-Simina Tănăsescu.

Președinta Curții Constituționale a vorbit și despre volumul mare de muncă al instituției, precizând că pe rolul CCR se află în prezent aproximativ 15.000 de dosare. În acest context, ea a menționat că ar fi necesară o reanalizare a legii de organizare a Curții.

„A existat o perioadă în care, la începuturile existenței sale, Curtea Constituțională funcționa cu un filtru propriu al excepțiilor de neconstituționalitate, prezent la nivelul său și nu la nivelul instanțelor judecătorești”, a explicat aceasta.

Tănăsescu a subliniat totodată că, deși nu există un mecanism instituțional de executare silită a deciziilor CCR, legitimitatea unei jurisdicții constituționale se bazează în primul rând pe argumentele juridice pe care le prezintă.

„Pot să fie soluții poate mai greu de acceptat, de digerat sau de tolerat de către societate, dar dacă ele sunt suficient de bine, de clar și de convingător susținute de argumente juridice, vor fi măcar tolerate, dacă nu acceptate”, a afirmat președinta Curții.

În cadrul interviului, șefa CCR a comentat și decizia privind pensiile de serviciu, subliniind că aceasta nu a reprezentat o poziționare împotriva puterii judecătorești.

„Curtea Constituțională, prin această decizie, în niciun caz nu s-a poziționat vizavi de puterea judecătorească. Puterea judecătorească este una dintre cele trei puteri în stat. (…) Curtea s-a pronunțat într-un dosar cu privire la o lege care se referea la un aspect particular, iar decizia a fost luată în limitele sesizării”, a spus Elena-Simina Tănăsescu.

Președinta CCR a respins ideea că asupra sa ar fi existat presiuni politice pentru influențarea deciziilor Curții.

„Pot spune, cu mâna pe inimă, că asupra mea nu s-a exercitat niciodată vreo presiune directă din partea vreunui actor politic ori de altă natură. (…) Totuși, eu nu am primit niciodată telefoane de influențare”, a declarat aceasta.

În ceea ce privește anularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României, Tănăsescu a afirmat că hotărârea Curții explică în mod clar motivele care au stat la baza deciziei.

Potrivit acesteia, anularea scrutinului a avut la bază încălcarea unor drepturi fundamentale ale alegătorilor și competitorilor electorali, precum și nereguli legate de finanțarea campaniei electorale.

„Este o hotărâre luată cu unanimitate, asumată și argumentată, bazată pe niște argumente juridice. Inclusiv analiza făcută de Comisia de la Veneția la un interval de timp destul de scurt a validat argumentele noastre”, a subliniat președinta Curții Constituționale.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) va continua operațiunile de repatriere a cetățenilor români din Orientul Mijlociu, autoritățile având rezervate noi zboruri în cadrul mecanismului RescEU, care asigură transport specializat și finanțare integrală din bugetul european.
Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a oferit luni detalii despre funcționarea sistemului european de protecție civilă în contextul crizei din regiune.

„În cadrul aceluiași mecanism, care reprezintă un fel de capacitate strategică de prepoziționare de capabilități și resurse ale Uniunea Europeană în 22 de țări, inclusiv în România, există un asemenea depozit special. Există în Polonia, operat de LOT Polish Airlines, o capacitate de transport strategică de urgență în cadrul RescEU care are trei avioane permanent la dispoziție: două avioane de evacuare de pasageri și un avion specializat pentru evacuarea pacienților medicali”, a declarat Țărnea.

Acesta a precizat că planificarea pentru noi misiuni din regiune este deja în curs.
„România mai are un număr de zboruri rezervate în acest mecanism și, în măsura în care în zilele acestea pregătirile operaționale continuă, o să vă spunem detalii suplimentare despre noi zboruri de acest tip”, a afirmat purtătorul de cuvânt al MAE.

Referitor la logistica acestor operațiuni, Țărnea a explicat că există diferențe între zborurile realizate prin RescEU și evacuările organizate prin mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene.
„În cazul RescEU este vorba despre o capabilitate a Uniunii Europene, iar costurile de menținere și de utilizare sunt asigurate în proporție de 100% de Uniunea Europeană, deci sunt repatrieri plătite din bugetul Uniunii Europene”, a spus el.
Potrivit datelor prezentate de MAE, aproximativ 2.000 de cetățeni români s-au întors din Orientul Mijlociu fie cu zboruri de evacuare, fie cu zboruri de repatriere asistată sau comerciale facilitate de stat. Separat, aproximativ 1.500 de cetățeni au revenit în țară prin mijloace proprii.

Președintele Partidul Social Democrat, Sorin Grindeanu, a declarat că o eventuală decizie privind rămânerea sau ieșirea partidului de la guvernare nu poate fi luată doar în cadrul Consiliul Politic Național (CPN), chiar dacă PSD ar decide să nu susțină proiectul de buget.

Liderul social-democrat a explicat că intrarea PSD în actuala coaliție de guvernare a fost stabilită printr-un proces mai amplu de consultare în partid, care a implicat atât conducerea centrală, cât și structurile teritoriale.
Potrivit acestuia, nu doar Consiliul Politic Național a fost implicat în luarea deciziei, ci și consiliile politice județene ale partidului.

Grindeanu a subliniat că aproximativ 5.000 de membri ai partidului au participat la acel proces de consultare și că, din respect pentru același cadru decizional, o eventuală hotărâre privind statutul PSD la guvernare ar trebui luată în același format.
„Trebuie să păstrăm, din punct de vedere decizional și statutar, același standard, același nivel”, a afirmat liderul PSD, arătând că o astfel de decizie nu poate fi tranșată doar în cadrul CPN.