- Sunteți aici:
-
Acasă
- Comunicate
Spitalul Județean de Urgență Galați va beneficia de un nou computer tomograf (CT) cu 128 de slice-uri, de ultimă generație, achiziționat de Consiliul Județean Galați în cadrul unui proiect de modernizare a infrastructurii medicale, a anunțat joi președintele CJ, Costel Fotea.
Echipamentul, în valoare de aproape cinci milioane de lei, a fost achiziționat prin Programul Sănătate, derulat de Consiliul Județean, proiect care prevede dotarea unității medicale cu aparatură ultraperformantă destinată diagnosticării și tratării cancerului, în valoare totală de 25 de milioane de lei (aproximativ 5 milioane de euro).
Potrivit reprezentanților CJ Galați, noul CT va permite realizarea de scanări rapide și extrem de precise, oferind imagini detaliate ale organelor și țesuturilor, utile în detectarea timpurie a tumorilor și în planificarea tratamentelor oncologice.
„Pentru noi, investițiile în sănătate sunt cele mai prețioase investiții – sunt investiții care salvează vieți”, a declarat Costel Fotea.
În perioada următoare, aparatul urmează să fie instalat și pus în funcțiune, iar personalul medical va beneficia de instruire specializată pentru utilizarea acestuia.
Prin aceste investiții, autoritățile județene urmăresc dezvoltarea unui centru de excelență în oncologie la Galați, unde pacienții să poată beneficia de tratamente moderne și tehnologii medicale avansate.
Camera Deputaților a adoptat, miercuri, cu o largă majoritate, proiectul de lege care permite cetățenilor români cu vârste între 18 și 35 de ani să participe, în mod voluntar, la un program de pregătire militară de bază cu durata de până la patru luni.
Potrivit ministrului Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, scopul actului normativ este întinerirea rezervei operaționale a Armatei Române. Acesta a precizat că noul program are caracter exclusiv voluntar și nu implică nicio formă de obligativitate.
„România are nevoie de acest proiect, Armata are nevoie de el. Este vorba de serviciu voluntar, nu este nimic obligatoriu. Armata Română este o armată de profesioniști și va continua să fie așa”, a declarat ministrul Apărării.
Participanții la program vor beneficia de cazare, hrană, echipament, instruire, asistență medicală și solda lunară a unui militar activ. La finalul perioadei de pregătire, aceștia vor primi o indemnizație echivalentă cu trei salarii medii brute și vor fi incluși în rezerva operațională.
Ionuț Moșteanu a mai arătat că speră ca proiectul să fie adoptat rapid și de Senat, pentru ca programul să poată fi aplicat începând cu anul 2026, urmând ca cheltuielile necesare să fie incluse în bugetul pentru 2025.
Conform unui sondaj INSCOP, 74% dintre români susțin introducerea stagiului militar voluntar.
„Oamenii vin în armată – ca militari profesioniști sau voluntari – nu pentru un politician sau altul, ci pentru a fi pregătiți să-și apere familiile”, a mai precizat ministrul.
România va menține în funcțiune trei termocentrale pe cărbune până la finalul anului 2029, ca parte a unei decizii convenite cu Comisia Europeană, a anunțat miercuri ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Măsura are rolul de a asigura stabilitatea sistemului energetic și de a evita riscul unor pene majore de curent pe timpul iernii.
Ministrul a precizat că termocentralele din Craiova și Govora vor continua să furnizeze energie electrică, agent termic și abur industrial pentru consumatorii locali și companii precum Ford. Două dintre grupurile energetice vor funcționa cel puțin până în august 2026, iar al treilea grup până în 2029.
Decizia marchează o modificare importantă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și vine după negocieri complexe cu Comisia Europeană. „Fără această modificare, România ar fi fost obligată să închidă 1.755 MW de capacități pe cărbune până la sfârșitul anului, ceea ce ar fi slăbit sistemul energetic și ar fi crescut importurile și facturile pentru populație”, a explicat Ivan.
Ministrul a subliniat că această măsură protejează peste 4.500 de locuri de muncă și evită posibile penalizări de până la 1,8 miliarde de euro din partea Comisiei Europene. În același timp, România a primit deja 2,6 miliarde de euro pentru tranziția către unități pe gaz, parcuri fotovoltaice și sisteme de stocare.
„Ne-am asigurat că România va trece iarna fără probleme majore și fără creșteri de prețuri la energie de la 1 ianuarie 2026”, a declarat Bogdan Ivan, mulțumind echipei sale și reprezentanților europeni implicați în negocieri.
Comisia Europeană a aprobat varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, după trei luni de negocieri între autoritățile române și executivul comunitar. În cadrul planului revizuit, Autostrada A7 primește finanțare de 2,17 miliarde de euro prin granturi, iar opt spitale noi și 1.200 de ambulanțe rămân incluse în proiecte, cu termen de implementare până la 31 august 2026.
„Am transformat un plan care era aferent unui portofoliu de proiecte mult supracontractate, proiecte întârziate în mare măsură, proiecte care aveau probleme pe achiziție publică. În acest moment avem o versiune revizuită care este realistă, sustenabilă, orientată către rezultate și fezabilă pentru a fi implementată până pe 31 august 2026”, a spus Pîslaru”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Valoarea finală a PNRR este de 21,41 miliarde euro, din care 13,57 miliarde euro în granturi și 7,84 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Procesul de renegociere a permis transferul a 26 de investiții cu progres solid din împrumuturi în granturi, în valoare de aproximativ 5,7 miliarde euro, pentru a asigura o absorbție mai eficientă a fondurilor.
Pe lângă Autostrada A7 și spitale, planul menține investițiile strategice în digitalizare, automatizarea administrației și cloudul guvernamental. Totodată, au fost incluse proiecte noi, printre care capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, achiziția de ambulanțe moderne și un act adițional de 350 milioane euro pentru tranziția energetică.
PNRR revizuit a fost simplificat semnificativ, de la 518 jaloane la 390, eliminându-se peste 128 de jaloane pentru a asigura o implementare mai clară și predictibilă. Documentul urmează să fie publicat pe site-ul Comisiei Europene, iar aprobarea formală va avea loc în cadrul reuniunii Consiliului ECOFIN din noiembrie.
Ministrul Pîslaru a subliniat că planul revizuit oferă stabilitate și predictibilitate, fiind un instrument realist și sustenabil pentru dezvoltarea României.
Premierul Ilie Bolojan a venit cu clarificări, după ce în spațiul public au apărut informații legate de parcursul său educațional. Acesta a explicat, într-un comunicat, că perioada de „pauză” dintre finalizarea liceului și începerea facultății a fost cauzată de efectuarea stagiului militar, obligatoriu la acea vreme.
„Imediat după terminarea liceului, potrivit reglementărilor din acea perioadă, tinerii admiși la facultate efectuau 9 luni de armată, iar cei care nu intrau la facultate făceau un stagiu militar de 1 an și 4 luni. În cazul meu, am efectuat serviciul militar înainte de a începe studiile universitare, ceea ce explică acea «pauză» menționată”, a precizat premierul.
El a mai arătat că durata studiilor universitare la specializarea Matematică era, în perioada respectivă, diferită în funcție de nivelul de predare vizat. „Specializarea Matematică avea două trasee distincte: unul de 3 ani pentru cei care doreau să predea în învățământul gimnazial și unul de 5 ani pentru cei care vizau predarea la liceu. Eu am urmat forma de 3 ani”, a explicat Bolojan.
„Toate informațiile referitoare la parcursul meu educațional sunt clare, verificabile și conforme cu cadrul legal al perioadei respective. Consider important ca aceste precizări să fie cunoscute, pentru a nu se mai specula pe teme care pot fi ușor lămurite prin fapte și documente”, a mai adăugat premierul.
Deputatul PSD Viorica Sandu participă, în această săptămână, la cea de-a 151-a Adunare a Uniunii Interparlamentare (UIP), desfășurată la Geneva, unde reprezintă România în cadrul lucrărilor Consiliului Director și ale Forumului Femeilor Parlamentare.
Evenimentul reunește reprezentanți ai peste 170 de parlamente din întreaga lume, iar temele aflate pe agenda sesiunii vizează subiecte majore de actualitate, precum egalitatea de gen în parlamente, recunoașterea victimelor adopțiilor internaționale ilegale, respectarea drepturilor omului și rolul parlamentarilor în protejarea păcii și a democrației.
„România contribuie activ la aceste dezbateri prin exemplele de politici publice adoptate în ultimii ani – de la Strategia Națională pentru Egalitate de Șanse 2022–2027 până la demersurile pentru recunoașterea și sprijinirea victimelor adopțiilor ilegale. Aceste teme reflectă valori fundamentale: demnitate, responsabilitate și transparență instituțională”, a declarat Viorica Sandu.
Deputatul social-democrat a subliniat că participarea la acest for internațional reprezintă „o experiență valoroasă de reprezentare și dialog”, care confirmă angajamentul României pentru o democrație incluzivă și solidară. „Este o onoare să fac parte din această delegație și să reafirmăm poziția României ca stat angajat în promovarea valorilor democratice și a respectului în comunitatea globală”, a mai transmis Viorica Sandu.
Lucrările la noile atracții din parcu de aventură din Pădurea Gârboavele se apropie de final, odată cu demararea probelor de funcționare pentru cele două piste de bob, potrivit unui anunț al președintelui Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.
Cele două trasee, cu o lungime totală de 1,5 kilometri, sunt dotate cu echipamente electrice, camere video și senzori de siguranță, iar testele aflate în desfășurare sunt necesare pentru obținerea autorizațiilor și deschiderea oficială pentru public.
În paralel, se finalizează și lucrările la cele două piste de biciclete din zonă – traseul de familie, cu o lungime de 2,6 kilometri, și traseul competițional, de 4,3 kilometri.
Totodată, au fost deja amenajate zonele de relaxare, locurile de joacă pentru copii și amfiteatrul în aer liber, urmând ca în perioada următoare să fie montat și panoul de cățărare.
Investiția, în valoare totală de aproximativ 15 milioane de lei, este finanțată de Consiliul Județean Galați și are ca obiectiv transformarea Pădurii Gârboavele într-un parc de aventură modern, destinat activităților recreative și sporturilor în aer liber.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că lucrările la Spitalul Regional de Urgență Craiova se desfășoară într-un ritm susținut, proiectul fiind una dintre cele mai importante investiții medicale din Oltenia.
Cu o valoare totală de aproximativ 1,87 miliarde de lei, noul spital va fi un centru medical de referință pentru întreaga regiune, construit după standarde europene moderne și dotat cu echipamente de ultimă generație.
„Spitalul Regional de Urgență Craiova înseamnă îngrijiri medicale de înaltă calitate, tratamente complexe pentru cazuri acute și critice, echipe multidisciplinare și acces real la servicii moderne pentru toți pacienții”, a declarat ministrul Rogobete.
Acesta a subliniat că noua unitate medicală va deveni „un pol de excelență medicală” și un model de organizare eficientă, care va contribui la creșterea calității actului medical în regiune.
Rogobete a mulțumit echipei Ministerului Sănătății, Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) și primarului municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, pentru implicarea în proiect.
„Schimbarea nu se mai anunță. Se construiește. Zi de zi, prin muncă, prin oameni și prin rezultate”, a conchis ministrul Sănătății.
Blocul Național Sindical (BNS) a transmis un apel către angajații Poștei Române să nu accepte modificarea posturilor lor din „factor poștal” sau „agent poștal” în „curier poștal”, susținând că această schimbare ar putea afecta salariile și condițiile de muncă.
Potrivit BNS, directorul general al companiei, Valentin Ștefan, a informat că, începând cu 1 noiembrie 2025, salariații din activitățile de distribuire, inclusiv factori poștali și agenți poștali din mediul urban și rural, vor fi invitați să semneze noi fișe de post aferente funcției de „curier poștal”.
Sindicatul susține că schimbarea denumirii postului reprezintă o modificare esențială a contractului individual de muncă, care nu poate fi impusă unilateral de angajator, conform art. 41, alin. (1) din Codul muncii.
BNS avertizează că modificarea ar putea duce la reclasificarea unor angajați drept „necalificați”, cu pierderea drepturilor salariale și a protecției profesionale, și menționează că ocupația de „curier poștal” nu este inclusă în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR).
Sindicatul solicită angajaților să analizeze cu atenție noile fișe de post și să nu semneze documentele fără consultarea reprezentanților de sindicat.
Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților și Senat au aprobat luni, în unanimitate, solicitările Ministerului Apărării Naționale (MApN) privind programul de înzestrare „Tanc principal de luptă” și modificările aduse Legii pregătirii populației pentru apărare.
Programul de înzestrare cuprinde Etapa I (Faza a 2-a), în valoare de 458,20 milioane USD, și Etapa a II-a, de 6.488,34 milioane euro, și are ca obiectiv consolidarea capabilităților operaționale ale armatei României, pentru îndeplinirea misiunilor de apărare națională și respectarea angajamentelor internaționale în cadrul NATO și UE.
Totodată, comisiile au aprobat raportul de admitere pentru Legea care modifică Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, introducând conceptul de „soldat/gradat voluntar în termen”. Cetățenii care optează pentru această formă de pregătire militară voluntară vor beneficia de cazare, echipament, hrană, asistență medicală și soldă lunară pe durata instruirii, iar la final vor primi o indemnizație echivalentă cu trei câștiguri salariale medii brute.
MApN precizează că aceste măsuri fac parte din strategia de modernizare și transformare a Armatei României, planificată până în 2040, și urmăresc crearea unei rezerve operaționale mai robuste și adaptabile la nevoile de securitate actuale și viitoare.
Citeşte mai mult ...
Ministerul Dezvoltării sprijină financiar reconstruirea blocului de pe Calea Rahovei din București, afectat de explozia produsă în data de 17 octombrie – a anunțat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.
În acest context, ministerul a publicat, în transparență decizională, un proiect de ordonanță de urgență care vizează programele de finanțare pentru consolidarea clădirilor. Astfel, pentru Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, care permite finanțarea lucrărilor de proiectare și execuție, în proporție de 100%, pentru blocuri de locuințe, se instituie posibilitatea expresă a includerii în program a clădirilor de locuințe afectate de dezastre generate de acțiuni accidentale sau accidente tehnice.
”Guvernul, Ministerul Dezvoltării reconfirmă angajamentul față de siguranța cetățenilor în caz de cutremur sau alte dezastre, având în vedere că vulnerabilitățile structurale ale clădirilor pot avea efecte dramatice asupra comunităților”, a precizat Cseke Attila.
Ministrul dezvoltării a adăugat că aceste clădiri prezintă un grad mare de vulnerabilitate la cutremure, fiind vulnerabile inclusiv la cutremure cu magnitudini mici. Pentru aceste clădiri, este necesară crearea cadrului legal pentru finanțarea lucrărilor de demolare și de realizare a unei construcții noi, precum și pentru asigurarea cheltuielilor aferente studiilor și proiectării.
După cum este cunoscut, în acest program de consolidare a clădirilor, finanțat de Guvern, prin Ministerul Dezvoltării, erau incluse la finanțare doar consolidări ale clădirilor existente, nu și demolări și construcții noi. Astfel, a arătat ministrul, este nevoie de un cadru legal modificat. Acesta a adăugat că există precedent legal pentru acest modificări, întrucât un alt program de finanțare derulat de minister, cel pentru școli sigure, prevede posibilitatea demolării clădirilor și construcția unor structuri noi.
Pentru includerea în program a blocului afectat, sunt necesare atât expertiza tehnică realizată de către experți tehnici atestați pentru rezistență mecanică și stabilitate, cât și raportul de constatare a cauzei accidentului, întocmit de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, prin structurile competente.
Întrucât regimul juridic al clădirilor nou realizate prin program este diferit, acestea vor intra în proprietatea privată a statului și se atribuie unității administrativ-teritoriale pe raza căreia se află amplasată clădirea, prin convenție încheiată cu Ministerul Dezvoltării. Locuințele nou realizate se vor atribui cu chirie foștilor proprietari, la solicitarea acestora, pe întreaga durată a vieții acestora, precum și pe o perioadă de maximum 20 de ani pentru moștenitorii minori ai acestora, cu posibilitate de vânzare dacă foștii proprietari solicită.
Alte modificări legislative
Actul normativ pus în transparență decizională de Ministerul Dezvoltării prelungește, totodată, perioada de derulare a programelor naționale de investiții ”Școli sigure și sănătoase” și cel pentru consolidarea seismică a spitalelor, ”Mihail Cantacuzino”, până în anul 2028, față de 2025, cum era până acum.
”Reducerea riscului seismic și consolidarea infrastructurii publice esențiale – școli, spitale, clădiri publice și blocuri de locuințe este o prioritate pentru Ministerul Dezvoltării, pentru că asigură siguranța cetățenilor”, a conchis ministrul Cseke Attila.
Totodată, conform proiectului de act normativ, autoritățile administrației publice locale ar putea finanța, din buget propriu, expertizarea, proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție pentru clădirile încadrate în clasa de risc seismic ridicat (RSI și RsII), pentru clădirile care îndeplinesc criteriile, dar pentru care nu se accesează fondurile alocate prin programul de finanțare derulat de Ministerul Dezvoltării, precum și pentru clădirile afectate de explozii sau incendii.
Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că a avut o întâlnire cu Excelența Sa Brendan Ward, Ambasadorul Irlandei în România, însoțit de o delegație de oameni de afaceri irlandezi interesați de mediul economic local.
Într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, Fotea a precizat că vizita a reprezentat „o oportunitate importantă pentru județul Galați de a prezenta potențialul său economic și de a deschide noi punți de colaborare între comunitatea locală și mediul de afaceri din Irlanda”.
„Galațiul are multe de oferit – un port strategic pe Dunăre, tradiție industrială, un mediu universitar puternic și o forță de muncă bine pregătită”, a subliniat președintele CJ.
Costel Fotea a mulțumit Ambasadei Irlandei pentru deschiderea arătată și a reafirmat angajamentul autorităților locale de a sprijini proiecte de cooperare care aduc valoare comunității.
„Galațiul este un partener serios și deschis către colaborări în beneficiul comun”, a transmis acesta.
Curtea Constituțională a României (CCR) a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu este neconstituțională în ansamblu, potrivit unui comunicat al instituției.
CCR a arătat că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra proiectului de lege cu respectarea articolului 114 din Constituție, având în vedere caracterul omogen al reglementării și necesitatea urgentă a adoptării acesteia.
Curtea a precizat că este de competența legiuitorului să stabilească frecvența modificărilor în domeniul pensiilor de serviciu, astfel încât actul normativ nu încalcă principiile statului de drept, egalității în drepturi sau independenței justiției.
Totuși, judecătorii constituționali au reținut că lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și faptul că Guvernul nu a așteptat expirarea termenului de 30 de zile pentru obținerea acestuia încalcă articolele 1 alin. (3) și (5) raportate la articolele 133 alin. (1) și 134 alin. (4) din Constituție.
CCR subliniază că Guvernul, ca inițiator al actului normativ, avea obligația de a respecta termenul legal de 30 de zile prevăzut pentru emiterea avizului de către CSM.
Decizia este definitivă și general obligatorie, urmând ca motivarea completă să fie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat luni seara, la Antena 1, că este „convins că în anul 2025 va apărea o nouă prevedere legală care să treacă de Curtea Constituțională, referindu-se la proiectul privind pensiile speciale respins în aceeași zi de CCR.
Șeful statului a explicat că judecătorii Curții au admis sesizarea de neconstituționalitate pe motive procedurale, deoarece Guvernul nu a obținut avizul CSM pentru ultima formă a legii, care conținea modificări importante față de forma inițială. „Este o problemă faptul că pensiile sunt egale cu salariul. Aceasta va fi rezolvată”, a spus Nicușor Dan.
Președintele a mai precizat că toate cele patru partide din coaliție au o „părere convergentă” și că noua lege a pensiilor speciale ar putea fi adoptată până la finalul acestui an. Proiectul Guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, pentru care Executivul și-a angajat răspunderea în Parlament la 1 septembrie, prevedea creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților până la 65 de ani și limitarea pensiei de serviciu la 70% din valoarea ultimului salariu.
Cele mai citite
Revista Presei
Error: No articles to display