- Sunteți aici:
-
Acasă
- Comunicate
Klaus Iohannis și soția sa, Carmen Iohannis, figurează în evidențele publice ale Primăriei Municipiului Sibiu ca destinatari ai unor somații de plată pentru datorii către bugetul local. Documentele au fost emise în toamna anului 2025 și sunt parte din procedurile administrative standard aplicate contribuabililor care nu își achită obligațiile fiscale la termen.
Potrivit datelor publicate pe platforma online a Primăriei Sibiu, municipalitatea a întocmit două somații distincte. Una este emisă exclusiv pe numele lui Carmen Georgeta Iohannis, iar cealaltă îi are ca destinatari pe ambii soți – Klaus Werner Iohannis și Carmen Georgeta Iohannis. Ambele sunt datate 8 octombrie 2025.
În evidențele administrației locale, somația emisă pe numele lui Carmen Iohannis poartă numărul 227306, cu titlul executoriu 227305. Cea emisă pe numele ambilor soți are numărul 209857, cu titlul executoriu 209856. Publicarea acestor informații are loc în situațiile în care actele nu pot fi comunicate direct, prin poștă, și sunt transmise „prin publicitate”, conform legii.
Valoarea exactă a sumelor datorate și natura precisă a obligațiilor fiscale nu sunt făcute publice, acestea fiind protejate de secretul fiscal. Din datele disponibile reiese însă că este vorba exclusiv despre restanțe față de bugetul local al municipiului Sibiu, fără legătură cu eventuale proceduri gestionate de ANAF.
Cancelaria Prim-Ministrului a găzduit, în perioada 15–16 ianuarie, la Palatul Victoria, dezbateri publice privind proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului referitor la accesul lucrătorilor străini pe piața muncii din România, înregistrarea și obligațiile angajatorilor, precum și autorizarea agențiilor de plasare a forței de muncă.
La cele patru sesiuni de dezbatere, desfășurate în format fizic și online, au participat aproximativ 250 de reprezentanți ai agențiilor de plasare, federațiilor patronale Concordia și IMM România, sindicatelor, organizațiilor neguvernamentale și ai mediului juridic.
Președintele Comitetului pentru admisia și reglementarea șederii străinilor în România, Valentin Vătăjelu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, a prezentat principalele noutăți ale proiectului de act normativ, subliniind necesitatea facilitării accesului antreprenorilor români la forță de muncă din state terțe, în contextul deficitului de personal de pe piața muncii.
Potrivit acestuia, ordonanța urmărește simplificarea și reducerea timpului de procesare a solicitărilor de viză, care în prezent poate ajunge până la 9–12 luni, precum și introducerea unor reguli unitare pentru recrutarea și plasarea lucrătorilor străini, în scopul prevenirii exploatării, muncii nedeclarate, migrației ilegale și traficului de persoane.
Printre principalele propuneri analizate în cadrul dezbaterilor se numără:
-crearea platformei digitale WorkinRomania.gov.ro, ca punct unic de gestionare a accesului lucrătorilor străini pe piața muncii;
-introducerea Listei ocupațiilor deficitare, aprobată prin hotărâre de guvern și actualizată semestrial;
-instituirea unui depozit financiar obligatoriu pentru agențiile de plasare, ca mecanism de protecție pentru lucrători și stat;
-standardizarea contractelor utilizate în procesul de recrutare și angajare;
-aplicarea principiului „angajatorul plătește”, care interzice perceperea de taxe sau comisioane de la lucrători.
Propunerile formulate în cadrul consultărilor vor fi analizate de inițiatori, iar concluziile vor fi publicate pe site-ul Cancelariei Prim-Ministrului.
Conform datelor prezentate, contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii din România a crescut, în ultimii 10 ani, de la 5.500 în 2015–2016 la 100.000 în perioada 2022–2025, pentru anul 2026 fiind stabilit un contingent de 90.000 de lucrători.
Statul român va achiziționa 1.200 de ambulanțe noi, în valoare de 1,13 miliarde lei, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Beneficiar este Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).
Contractul de finanțare a fost semnat pe 24 decembrie 2025 de Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de coordonator de investiție, și va fi implementat până la 31 august 2026. Din suma totală, 933,65 milioane lei reprezintă valoarea eligibilă din PNRR.
Investiția vizează 1.000 de ambulanțe tip B (4x4) și 200 de ambulanțe tip C (4x4), destinate echipajelor SMURD și Serviciilor de Ambulanță Județene, pentru modernizarea și extinderea parcului auto de intervenție.
Până în prezent, au fost deja livrate 378 de ambulanțe tip B și 96 de ambulanțe tip C. Proiectul reprezintă extinderea unei inițiative începute în 2022, când se planificaseră doar 591 de ambulanțe, finanțate prin Programul Dezvoltare Durabilă.
Lucrările la noul spital din Tecuci progresează rapid, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați. Proiectul, în valoare de 35 de milioane de euro, finanțat integral din bugetul județean, reprezintă cea mai mare investiție în infrastructura medicală din zonă din ultimele decenii.
Decizia construirii noii unități medicale vine în contextul în care actualul Spital Municipal „Anton Cincu” are aproape 120 de ani și nu mai corespunde standardelor moderne: saloane aglomerate cu 6–8 paturi, lipsa subsolului și spații improprii pentru circuitele medicale actuale. Accesul la Spitalul Județean Galați, aflat la circa 80 km, este dificil pentru locuitorii din centrul și nordul județului.
Noul spital va avea trei etaje și o suprafață desfășurată de 10.000 de metri pătrați, dublu față de spațiul actual al secțiilor. Saloanele vor fi modernizate: câte două paturi cu grup sanitar propriu și o rezervă cu un singur pat pe fiecare etaj. Capacitatea totală va fi de 105 paturi, inclusiv 10 pentru secția ATI, iar fiecare secție va avea salon izolator.
Proiectul mai include patru săli moderne de operații, dotate la standarde europene, și un heliport pentru elicopterul SMURD, destinat intervențiilor de urgență.
„Ne ținem de cuvânt, investim în sănătate! Această investiție este una istorică pentru Tecuci și pentru aproximativ 120.000 de oameni”, a declarat Costel Fotea, amintind că în februarie 2022 spitalul risca să fie închis din cauza subfinanțării și a lipsei investițiilor.
Autoritățile județene estimează că noua unitate medicală va îmbunătăți semnificativ accesul pacienților la servicii medicale, va reduce presiunea asupra Spitalului Județean Galați și va scurta timpii de intervenție în cazurile grave.
Formația de Liga a III-a Academica Balș are programate nu mai puțin de nouă meciuri de verificare, majoritatea împotriva unor adversari puternici, din eșaloane superioare sau de același nivel, într-o perioadă extrem de importantă din punct de vedere al pregătirii. Situată pe locul cinci în clasamentul Seriei a V-a, la egalitate de puncte cu CSM Alexandria, ocupanta poziției a patra, ultima care asigură accederea în play-off, Academica Balș are șanse reale de a prinde primele patru locuri.
De săptămâna viitoare, Academica Balș va intra într-o pregătire centralizată pe plan local, cu două antrenamente pe zi.
Evenimentele dedicate Zilei Culturii Naționale, organizate azi la Teatrul „George Ciprian” Buzău, au debutat într-un cadru festiv, prin cuvintele adresate publicului de către Gina Chivulescu, managerul Teatrului „George Ciprian”, și Ana Maria Găinușă, directorul Liceului de Arte „Margareta Sterian” Buzău.
Cele două mesaje au subliniat importanța culturii ca pilon al identității naționale și valoarea parteneriatului dintre instituțiile de cultură și educație artistică, un demers esențial pentru susținerea și promovarea tinerelor talente. Prin mesajele transmise, a fost evidențiat rolul artei în formarea spirituală a noilor generații și necesitatea păstrării și celebrării patrimoniului cultural românesc.
Momentul a marcat începutul unei zile dedicate muzicii, poeziei și teatrului românesc, într-un omagiu adus culturii naționale.
Silviu Cazacu, primarul comunei Izvoarele din județul Giurgiu, este cercetat penal după ce ar fi întreținut conversații cu o fată de 13 ani și i-ar fi trimis o poză indecentă. Autoritățile au emis un ordin de protecție împotriva edilului, care nu are voie să se apropie de minoră la mai puțin de 50 de metri și nu îi poate contacta în niciun fel.
Potrivit anchetei, situația a ieșit la iveală după ce părinții fetei au observat schimbări în comportamentul acesteia și faptul că aceasta nu mai utiliza telefonul. Mama a verificat dispozitivul și a descoperit mai multe conversații dintre primar și fiica sa, în care edilul ar fi întrebat vârsta acesteia. Fata i-ar fi spus că are 13 ani, iar primarul i-ar fi răspuns că are 45 de ani.
Ulterior, Cazacu ar fi trimis fetei o fotografie cu conținut indecent. Familia susține că primarul ar fi încercat să cumpere tăcerea fetei, oferindu-i suma de 500 de lei, pe care ar fi pus-o într-o sticlă și ar fi aruncat-o în curtea familiei.
Primarul PNL susține că fotografiile au fost trimise „din greșeală” și că întreaga situație ar fi fost o capcană. „Oricare dintre noi, cu tehnologia de azi, poate cădea în anumite capcane. Eu am căzut într-o capcană, neștiind că această persoană este minoră”, a declarat Cazacu.
De Ziua Culturii, Cotroceniul deschide sala de teatru tinerilor actori. Anunțul făcut de Nicușor Dan
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis miercuri, de Ziua Culturii Naționale, un mesaj în care a subliniat rolul esențial al culturii în definirea identității naționale și importanța susținerii acesteia, chiar și în vremuri de provocări economice și geopolitice.
„Ziua Culturii Naționale ne reamintește că identitatea României s-a conturat, în timp, prin creație și vocația universalității. Cultura a fost și rămâne spațiul în care marile idei ale societății se transformă în repere durabile, capabile să lege trecutul, prezentul și viitorul unei națiuni”, a transmis șeful statului într-o postare pe Facebook.
Președintele a citat și celebrul mesaj al lui Mihai Eminescu: „<Cultura este cea mai bună și sigură avere a unui popor>”, subliniind că patrimoniul cultural trebuie protejat și promovat. „Chiar și într-un context marcat de provocări economice și geopolitice, avem obligația de a nu abandona cultura”, a adăugat Nicușor Dan.
El a subliniat importanța valorificării patrimoniului arhitectural, a inițiativelor artistice contemporane și a noilor forme de expresie culturală, arătând că digitalizarea patrimoniului cultural „deschide noi punți între tradiție și inovație și aduce cultura mai aproape de tineri”.
Anul 2026, dedicat lui Constantin Brâncuși, a fost menționat ca o oportunitate de a privi cu încredere către viitor și de a ne inspira din forța creatoare a artistului care a făcut din specificul românesc o valoare universală.
Într-un gest concret de susținere pentru cultura română contemporană, Nicușor Dan a anunțat că Administrația Prezidențială va pune la dispoziție periodic sala de teatru din Palatul Cotroceni pentru reprezentații gratuite ale trupelor independente de tineri actori și liceeni.
„Trupele de teatru care doresc să susțină reprezentații în sala de la Cotroceni pot trimite solicitări la adresa de email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. și vor primi detalii”, a precizat președintele.
Mesajul s-a încheiat cu urarea: „La mulți ani culturii române!”, reamintind importanța artei în continuitatea identității naționale și în educarea noilor generații.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că România se va implica în procesul de reconstrucție a Ucrainei și va continua să susțină parcursul european al acesteia, în cadrul întâlnirii anuale cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, desfășurată la Palatul Cotroceni.
Șeful statului a subliniat că Federația Rusă trebuie să renunțe la „abordarea contraproductivă” și să nu mai submineze eforturile de pace, arătând că, în lipsa unor semnale reale privind disponibilitatea Moscovei pentru negocieri, creșterea presiunilor internaționale, inclusiv prin sancțiuni, rămâne necesară.
„România se va implica direct în reconstrucția Ucrainei și va susține procesul profund de modernizare al țării, asociat cu integrarea europeană. Solidaritatea noastră cu poporul ucrainean va continua și în 2026 pe toate dimensiunile deja cunoscute: umanitar, politic, economic și securitar”, a afirmat Nicușor Dan.
Președintele a reiterat, totodată, importanța Republicii Moldova pentru politica externă a României, arătând că agresiunea rusă afectează în mod direct acest stat. El a precizat că integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă o prioritate strategică pentru România și un instrument de dezvoltare economică și modernizare.
Potrivit șefului statului, eforturile interinstituționale pentru finalizarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în 2026 vor fi menținute, acest demers urmând să contribuie și la promovarea economiei românești, prin creșterea credibilității în fața investitorilor și creditorilor externi.
În final, Nicușor Dan a anunțat că România va adopta o abordare mai activă în domeniul diplomației economice și va consolida relațiile cu partenerii strategici și cu statele membre ale Uniunii Europene. El a salutat negocierile UE privind extinderea acordurilor de liber schimb cu Mercosur, Mexic, India și Indonezia, subliniind că România va valorifica aceste oportunități în beneficiul cetățenilor.
Autoritatea Vamală Română (AVR) a lansat pe platforma SEAP licitația pentru achiziția unei șalupe de patrulare destinată Direcției Regionale Vamale (DRV) Galați.
Valoarea totală estimată a contractului este de 1,49 milioane de lei, fără TVA, iar ambarcațiunea ar urma să intre în dotarea DRV Galați în a doua jumătate a acestui an, potrivit documentației de atribuire.
Conform caietului de sarcini, șalupa va avea o lungime minimă de 9 metri, o lățime de cel puțin 3,40 metri și un pescaj cuprins între 0,6 și 0,8 metri, cu o capacitate de transport de șapte persoane.
Ambarcațiunea va fi echipată cu două motoare outboard pe benzină, fiecare cu o putere cuprinsă între 350 și 450 CP, și va trebui să atingă o viteză de croazieră de minimum 70 km/h.
Șalupa va dispune de două cabine – timonerie și cabină inferioară – și de un rezervor de combustibil de minimum 1.000 de litri, care să asigure o autonomie de cel puțin 10 ore de funcționare fără realimentare.
Dotările tehnice includ, printre altele, sistem autopilot și anticoliziune integrat, antena radar, receptor GPS cu 66 de canale, scrambler de voce, megafon maritim, girofar, precum și cameră termică și optică.
Ambarcațiunea va fi vopsită în culoarea argintiu (RAL 9006) și va fi inscripționată pe ambele borduri cu textul „Autoritatea Vamală Română”, iar la pupa va avea aplicată sigla AVR.
Citeşte mai mult ...
Datoria externă totală a României a crescut cu peste 24 de miliarde de euro în primele 11 luni ale anului 2025, ajungând la 227,5 miliarde de euro, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR).
Datoria externă pe termen lung a atins 178,5 miliarde de euro la 30 noiembrie 2025, în creștere cu 14,2% față de 31 decembrie 2024, în timp ce datoria externă pe termen scurt a urcat la 48,9 miliarde de euro, majorare de 3,7% comparativ cu finalul anului trecut.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 17% în perioada ianuarie – noiembrie 2025, în scădere față de 21,5% în 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii s-a situat la 6,0 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR a rămas stabil, 103,5% la 30 noiembrie 2025, față de 103,6% la finalul anului 2024.
În perioada ianuarie – noiembrie 2025, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 27,1 miliarde de euro, comparativ cu 26 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului precedent. În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 260 milioane de euro, balanța serviciilor un excedent mai mare cu 11 milioane de euro, balanța veniturilor primare un deficit mai mare cu 1 miliard de euro, iar balanța veniturilor secundare un excedent mai mic cu 339 milioane de euro.
Cinci inspectori antifraudă din București au fost condamnați după ce au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu Direcția Națională Anticorupție, recunoscând că au luat mită în mod repetat de la oameni de afaceri pentru a limita controalele fiscale și pentru a nu formula plângeri penale. Dosarul a fost înaintat Tribunalului București.
Potrivit DNA, faptele s-au desfășurat în perioada 2023–2025 și au implicat inspectori antifraudă, șefi de serviciu din cadrul ANAF, administratori de firme și intermediari. Sumele pretinse și primite au variat între câteva mii de lei și zeci de mii de lei, în schimbul influenței exercitate asupra controalelor fiscale desfășurate la societăți comerciale din domeniul transportului alternativ de persoane și al comerțului cu legume și fructe.
În luna noiembrie 2024, inspectorii antifraudă Aurică Costică și Marin Marius-Eduard au efectuat un control la o firmă de transport alternativ, unde au constatat mai multe nereguli. Pentru a evita răspunderea penală, administratorii firmei au apelat la șefii din cadrul ANAF. Astfel, Ivan Ionuț-Bogdan, șef de serviciu, a promis că va interveni pe lângă Istrati Bogdan, superiorul inspectorilor, pentru soluționarea favorabilă a controlului. În schimbul sumei de 9.000 de euro, s-a convenit ca inspectorii să nu întocmească o sesizare penală.
Ulterior, Ivan Ionuț-Bogdan a pretins, prin intermediari, suma de 75.000 de lei, pe care a primit-o în luna decembrie 2024. Din această sumă, Istrati Bogdan a primit 45.000 de lei, iar 20.000 de lei au fost distribuiți către inspectorii Aurică Costică și Marin Marius-Eduard, câte 10.000 de lei fiecare.
Procurorii au mai stabilit că, în perioada februarie–martie 2023, Ivan Ionuț-Bogdan a pretins și primit 50.000 de lei de la aceiași oameni de afaceri, lăsând să se creadă că are influență asupra inspectorilor antifraudă care efectuau controale la firmele acestora.
Un alt caz vizează un control desfășurat în 2024 la o societate comercială din domeniul comerțului cu legume și fructe. Inspectorul Marin Marius-Eduard a pretins suma de 20.000 de lei pentru a limita controlul și a nu extinde verificările către alte aspecte ce ar fi putut duce la sesizarea organelor penale, fiind sprijinit de colegul său Ionescu Valentin-George.
Într-un alt dosar conex, în septembrie 2025, la un control efectuat la o societate unde s-a descoperit un plus de marfă în valoare de 160.000 de lei, mai mulți administratori de firmă au oferit mită pentru finalizarea favorabilă a controlului și pentru desigilarea depozitelor. Sumele remise au fost de 25.000 de lei și ulterior încă 10.000 de lei.
Toți cei opt inculpați au recunoscut faptele în prezența avocaților și au acceptat pedepsele stabilite. Marin Marius-Eduard a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare și amendă penală de 40.000 de lei. Aurică Costică a primit o pedeapsă de 2 ani și 6 luni cu suspendare, iar Ivan Ionuț-Bogdan, Istrati Bogdan și Ionescu Valentin-George au fost condamnați la pedepse cuprinse între 2 ani și 2 ani și 8 luni, toate cu suspendare.
Administratorii și intermediarii implicați au primit pedepse între 1 an și 8 luni și 2 ani de închisoare, cu suspendare. Toți inculpații vor presta 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.
Instanța a dispus interzicerea exercitării unor drepturi, inclusiv ocuparea unor funcții publice, pe perioade cuprinse între 3 și 5 ani pentru cei cinci funcționari publici. De asemenea, doi dintre inspectori nu vor mai putea exercita profesia de inspector antifraudă. Au fost instituite măsuri asigurătorii asupra sumelor de bani obținute din infracțiuni, în vederea confiscării speciale.
Clădirea unde va funcționa Consiliul Județean Bihor este un monument istoric care a fost construit în perioada 1899–1900, având destinația de „Palat al Finanțelor Publice”. Aceasta poartă amprenta cunoscutului arhitect Kálmán Rimanóczy.
Clădirea are 146 de încăperi și o suprafață de 4.500 mp. Reabilitarea a început în august 2022. Valoarea totală a investiției este de 48.059.810,97 lei, inclusiv TVA. Stadiul lucrărilor a ajuns la 95%.
În prezent se desfășoară licitația pentru achiziția mobilierului. Urmează anunțarea unui câștigător.
De anul viitor, după sosirea mobilierului, Consiliul Judeţean Bihor își va desfășura activitatea în noul sediu.
„La Târgu Jiu, pe pământul care nu a îngenuncheat niciodată, am trăit un moment cu profundă încărcătură simbolică: înmânarea Drapelului de Luptă Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu”.
Acest drapel nu este doar un însemn militar. Este sufletul unei unități, legătura dintre trecutul de jertfă al Gorjului și responsabilitatea prezentului. Sub numele Eroinei de la Jiu, Batalionul 24 duce mai departe o tradiție de curaj, onoare și devotament.
Pentru comunitatea noastră, acești militari sunt mai mult decât o structură a Armatei Române – sunt fiii și frații noștri, garanția că „pământul eroilor” rămâne în siguranță.
Respect și recunoștință tuturor militarilor Batalionului 24 Infanterie. Onoare și Patrie!”-Cosmin Mihai Popescu, preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj.
Cele mai citite
Revista Presei
Error: No articles to display