- Sunteți aici:
-
Acasă
- Comunicate
Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie Filantropia, administrat de Primăria Capitalei prin ASSMB, a fost dotat cu echipamente medicale moderne, prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Echipamentele, de aproximativ 6 milioane de lei, sunt deja funcționale în cadrul spitalului.
Printre echipamentele achiziționate se numără un colposcop, un ecograf MMF, ecografe pentru ambulatoriu, pentru secția de neonatologie, toate de ultimă generație, dar și un sistem de urodinamică și aparate pentru vizualizarea venelor.
Spitalul Clinic Filantropia este specializat în obstetrică și ginecologie și are capacitatea de a trata cazuri complicate și patologii complexe atât la nivel matern, cât și neonatal.
Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat lansarea proiectului „La pas prin istorie”, un demers transfrontalier ce urmărește punerea în valoare a patrimoniului cultural de pe ambele maluri ale Prutului.
Proiectul, cu o valoare totală de 1,53 milioane de euro, este finanțat din fonduri europene și se desfășoară în parteneriat cu Raionul Hâncești din Republica Moldova.
La Galați, inițiativa vizează reabilitarea și revitalizarea Parcului Casei „Cuza Vodă”, locul în care a locuit domnitorul Alexandru Ioan Cuza alături de familia sa. „Parcul își va recăpăta farmecul de altădată, redând atmosfera epocii în care, la Galați, se puneau bazele Unirii Principatelor Române”, a declarat Costel Fotea.
Din bugetul total, 450.000 de euro revin Consiliului Județean Galați, care va continua astfel procesul de punere în valoare a patrimoniului început prin restaurarea și consolidarea Muzeului „Casa Cuza Vodă”.
În cadrul proiectului, soclul și statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza vor fi expertizate și restaurate, iar vestigiile arheologice descoperite în 2020 vor fi conservate și expuse publicului printr-un sistem modern, cu microclimat, iluminare și protecție din sticlă.
„La pas prin istorie este o veritabilă punte între trecut și viitor, între generațiile care au clădit istoria și cele care o duc mai departe. Ambianța romantică, specifică grădinilor din secolul al XIX-lea, va adăuga o nouă dimensiune acestui edificiu emblematic pentru istoria noastră”, a subliniat președintele CJ Galați.
Proiectul include și restaurarea Conacului lui Manuc Bey din Hâncești, obiectiv istoric de referință pentru Republica Moldova.
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a avut la Palatul Victoria, o întrevedere cu Dan Jørgensen, comisarul european pentru energie și locuințe. Discuțiile au vizat principalele provocări din domeniul energiei și al locuințelor, precum și modalități de consolidare a cooperării României cu Comisia Europeană în aceste sectoare.
Premierul Ilie Bolojan a arătat că, deși România a investit în ultimii ani în energie regenerabilă și în reabilitarea termică a clădirilor, aceste proiecte au fost derulate fragmentat, fără o coordonare la nivel naţional. Un alt subiect abordat s-a referit la investițiile în capacități de stocare a energiei și la extinderea interconectivității regionale, pentru o mai bună stabilitate a sistemului energetic.
„Pentru a echilibra producția și consumul, România trebuie să investească în stocare și în conectarea rețelelor energetice cu Vestul Europei. Aceste proiecte vor reduce costurile și vor crește siguranța energetică”, a declarat premierul Ilie Bolojan. Prim-ministrul a mulțumit Comisiei Europene pentru sprijinul acordat în prelungirea termenului de funcționare a centralelor pe cărbune, măsură care contribuie la menținerea stabilității în perioada de tranziție către surse curate.
Totodată, a arătat interesul României pentru dezvoltarea energiei nucleare, prin retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și investiții în noile capacități planificate în zona Mării Negre. Având în vedere responsabilitățile comisarului și în domeniul locuințelor, a fost discutată posibilitatea extinderii programelor europene de sprijin pentru reabilitarea blocurilor vechi, în vederea îmbunătățirii eficienței energetice și a confortului locativ.
Comisarul european Dan Jørgensen a salutat inițiativele României, subliniind importanța cooperării regionale și a investițiilor în infrastructura energetică pentru a elimina dependența de gazul rusesc. De asemenea, acesta a reiterat sprijinul Comisiei Europene pentru proiectele care contribuie la creșterea nivelului de trai al cetățenilor europeni: „Indiferent dacă vorbim de energie sau locuințe, obiectivul nostru comun este să oferim soluții reale care ridică standardul de viață al oamenilor.” La întrevederea de la Palatul Victoria, din partea Guvernului, alături de premierul Ilie Bolojan, au mai participat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, și secretarul de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, Dragoș Hotea.
Europarlamentarul Dan Nica avertizează că prețurile ridicate la energie și lipsa interconexiunilor eficiente cu restul Uniunii Europene pun în pericol competitivitatea economiilor din Europa de Sud-Est.
În cadrul dezbaterii „Public–Private Dialogue on the Future of CESEC: Delivering Competitiveness”, organizate la București de Centrul Român al Energiei, Dan Nica a subliniat că România și întreaga regiune CESEC (Grupul de Cooperare pentru Europa Centrală și de Sud-Est în domeniul energiei) se confruntă cu cele mai mari prețuri la electricitate din UE — de cinci ori mai mari decât în Spania și de trei ori mai mari decât în Franța.
„Fără investiții urgente în rețele și în capacitatea de interconectare cu Vestul Europei – mai ales pe axa Austria–Ungaria–Slovacia – piața unică a energiei rămâne incompletă, iar diferențele de preț se adâncesc”, a declarat eurodeputatul român.
Potrivit acestuia, principala cauză a dezechilibrului este „bottleneck-ul structural” dintre Austria, Ungaria și Slovacia, care izolează Europa de Sud-Est de restul pieței interne a energiei.
Dan Nica a pledat pentru investiții europene rapide în interconexiuni, rețele și capacități de stocare, menționând că acestea sunt esențiale pentru a transforma regiunea într-un pilon solid al Uniunii Energetice.
„România a demonstrat că este un partener de încredere în construcția sistemului energetic european — am depășit ținta de interconectare de 15%, am dezvoltat masiv energia curată și am consolidat securitatea energetică regională”, a adăugat europarlamentarul.
Evenimentul a reunit factori de decizie europeni și reprezentanți ai industriei energetice, printre care Mechthild Wörsdörfer, Director General Adjunct al DG ENER, care au discutat despre modalitățile prin care pot fi reduse prețurile ridicate la energie și relansată competitivitatea în regiune.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) anunță că Banca Europeană de Investiții (BEI) a aprobat integral 7 noi proiecte transmise prin Fondul pentru Modernizare, în cadrul sesiunii 2/2025.
Valoarea totală a noilor investiții este de aproximativ 1,3 miliarde euro, prima tranșă solicitată fiind de 300 milioane euro. Aceste proiecte se adaugă portofoliului deja aprobat, ridicând totalul investițiilor gestionate de MTI la 2,366 miliarde euro, destinate modernizării și decarbonizării transporturilor din România.
Printre priorități se numără:
înlocuirea utilajelor energofage cu echipamente cu emisii zero;
achiziția de vehicule electrice pentru transport rutier, feroviar și naval;
dezvoltarea infrastructurii de mobilitate electrică și a rețelei naționale de stații de reîncărcare;
investiții în infrastructura navală și portuară pentru eficiență energetică.
MTI va publica în curând ghidurile solicitantului pentru cele cinci scheme de ajutor de stat pe platforma Fondului pentru Modernizare.
Deputatul Viorica Sandu, membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaților, a participat astăzi la ședința comună a comisiilor reunite de buget-finanțe și muncă din Senat și Camera Deputaților.
În cadrul întâlnirii, au fost prezentate rapoartele anuale ale Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), în conformitate cu Legea nr. 145/2025.
„A fost un exercițiu important de transparență și responsabilitate, care arată modul în care aceste instituții își îndeplinesc rolul în domeniile esențiale ale energiei, finanțelor și comunicațiilor”, a declarat deputatul Viorica Sandu.
Tradițiile au prins din nou viață în Ilfov, în cadrul târgurilor de toamnă organizate anual în comunitățile din județul nostru.
În Snagov, elevii și preșcolarii, alături de profesori și părinți au pregătit standuri cu bunătăți de sezon, decoruri tomnatice și momente speciale, într-un eveniment organizat de Primăria Snagov, în prezența prefectului județului Ilfov, Simona Neculae. De atmosfera festivă s-au bucurat și copiii din Centrul Maternal Săftica.
În Cernica, toamna a prins viață în cadrul grădiniței nr.1 din localitate, unde copii, profesori, părinți și bunici, cu toții s-au reunit pentru a sărbători toamna în cel mai frumos mod: împreună.
Astfel de evenimente consolidează comunitatea și mențin vii tradițiile ce definesc Ilfovul.
- La Muzeul Național de Artă Timișoara are loc evenimentul „Cantica Profana – Transylvanian Folk Songs Reimagined”, unde se vor auzi vocile țăranilor înregistrați de Béla Bartók în urmă cu mai bine de o sută de ani, în satele din Transilvania, reimaginate prin jazz de un cvartet de muzi-cieni improvizatori de prim rang la nivel internațional.
- De asemenea, tot în Sala Baroc, iubitorii de operetă sunt invitați la concertul „Întâlnire cu Barin-kay”. Evenimentul marchează 140 de ani de la premiera mondială a celebrei operete „Voievodul țiganilor”, compusă de Johann Strauss-fiul.
- La Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin”, actorii pun în scenă, pentru cei mici, spectacolele „Frumoasa adormită”, „Zaiafeturi” și „Albă ca Zăpada și cufărul celor 7 pitici”.
Au fost demarate lucrările de execuție la obiectivul de investiții „Iluminat treceri de pietoni nesemaforizate cu sisteme inteligente de iluminat pe drumurile de interes judetean, in intravilanul localitatilor” pentru un număr de 128 de treceri pentru pietoni, așa cum reiese din contractul de proiectare și execuție lucrări încheiat în data de 10.04.2025. Valoarea totală a lucrărilor executate este de 4.969.750 lei, fără TVA.
Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat contractul de finanțare prin Programul Sănătate a proiectului privind construirea unui Centru Integrat de Îngrijiri Paliative la Galați, un proiect în valoare totală de aproape 30 milioane de lei.
”Este un proiect de suflet, pentru că este vorba de un centru în care pacienții afectați de boli grave sau incurabile, precum formele avansate de cancer, vor putea primi sprijinul medical și uman de care au atâta nevoie.
De asemenea, este un proiect pe care ni l-am dorit foarte mult, pentru că la Galați nevoia de îngrijiri paliative este foarte mare. În prezent, Spitalul Județean are doar 10 paturi dedicate acestor servicii, iar cererea este mult peste posibilitățile actuale.
Noua unitate va funcționa într-o clădire modernă, cu patru etaje, dotată cu peste 1.000 de echipamente de ultimă generație. Centrul va dispune de 50 de paturi (saloane cu două, trei paturi), cabinete medicale, spații pentru kinetoterapie și consiliere psihologică, săli de tratament și de socializare – totul gândit pentru confortul și necesitățile pacienților”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Finanțarea europeană, în valoare de 12,7 milioane de lei, a fost obținută de Consiliul Județean Galați prin Programul Sănătate, iar 16,8 milioane de lei vor fi asigurate, sub formă de cofinanțare, din bugetul propriu. Licitația pentru construirea noii unități, derulată cu clauză suspensivă, este în curs de finalizare, astfel încât lucrările efective vor putea începe în prima parte a anul viitor.
”Este un pas important pentru a le oferi celor aflați în suferință nu doar tratament, ci și demnitate, alinare și speranță”, a precizat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Citeşte mai mult ...
Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a declarat duminică seară, la Digi24, că Partidul Social Democrat va oficializa în următoarele zile candidatura pentru Primăria Municipiului București, precizând că este vorba despre „o decizie pur formală” în acest moment.
„În următoarele 2-3 zile, lucrul acesta îl va face și Partidul Social Democrat. Este normal să trăim într-o lume în care ne respectăm colegii, respectăm regulile. De aceea, așteptăm cu nerăbdare biroul permanent, probabil că va fi marți sau miercuri, și în interiorul Partidului Social Democrat vom tranșa acest subiect”, a spus Băluță.
Întrebat dacă decizia privind candidatura este deja clară, edilul a precizat că procesul este o simplă formalitate. „Evident, este o decizie pur formală în acest moment și așteptăm să o și implementăm”, a adăugat acesta.
Băluță a afirmat că își bazează candidatura pe rezultatele obținute în Sectorul 4, nu pe calcule politice, și a subliniat că experiența acumulată în ultimul deceniu reprezintă principala sa recomandare.
„Pe mine mă recomandă rezultatele pe care le-am obținut împreună cu comunitatea Sectorului 4 și cu echipa mea. Fie că discutăm despre spitale, metrou, școli sau planșeul Unirii, toate sunt obiective care au crescut nivelul de trai și au schimbat complet fața sectorului. Sectorul 4 a reușit, în acești 10 ani, să aducă pentru România peste 5 miliarde de euro, gestionând proiecte importante de infrastructură”, a afirmat primarul.
În ceea ce privește competiția electorală pentru Capitală, Băluță a apreciat că aceasta este benefică pentru bucureșteni. „Nu se pune problema să ne temem de o competiție. Este foarte bine că bucureștenii au de ales între oameni de calitate. Cu cât sunt mai mulți candidați valoroși, cu atât este mai bine”, a spus el.
Edilul a explicat și decizia de a-și devansa candidatura, deși anterior anunțase că va aștepta anul 2028. „Am re-evaluat decizia pe care o luasem inițial, aceea de a candida în anul 2028. Având în vedere statusul orașului și nevoile lui, consider că pot fi de ajutor comunității bucureștenilor. Obiectivul numărul unu este să depanăm acest oraș, pentru că sunt extrem de multe lucruri care nu funcționează”, a mai spus Daniel Băluță.
Președintele Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, a declarat duminică, la Digi24, că îl consideră pe Ciprian Ciucu un „primar viabil” pentru București, exprimându-și încrederea în capacitatea acestuia de a conduce administrația Capitalei.
„Domnul Ciprian Ciucu, având în vedere ceea ce a făcut în calitate de primar la sectorul 6, având în vedere experiența dânsului din toți acești ani, este un candidat care poate să pună la punct foarte multe lucruri în București și este un om în care eu personal am încredere”, a spus Ilie Bolojan.
Liderul liberal a evidențiat experiența administrativă a lui Ciucu și faptul că acesta a aplicat în Sectorul 6 modele de bune practici preluate din administrații europene. „A fost unul dintre puținii care a pus în practică aceste lucruri într-un sector. Și de-aia consider că ar fi un primar viabil pentru București”, a afirmat Bolojan.
El a subliniat, totodată, că performanța în administrația publică depinde mai mult de oameni decât de apartenența politică. „Din experiența mea, nu partidul politic este problema, totdeauna omul este o problemă. Oamenii sunt importanți”, a adăugat președintele PNL.
Organizația PNL București l-a desemnat duminică pe Ciprian Ciucu drept reprezentant al partidului pentru alegerile la Primăria Generală a Municipiului București, urmând ca desemnarea să fie validată după două etape procedurale la nivelul conducerii naționale a PNL.
Două orașe din România, București și Cluj-Napoca, au înregistrat în 2023 un nivel al PIB-ului pe locuitor care le plasează peste media Uniunii Europene și depășesc capitale vestice precum Madrid, Milano sau Roma, relevă datele publicate recent de Eurostat.
Bucureștiul a atins un PIB per capita de 87.400 PPS (unități de putere de cumpărare), mai mult decât dublu față de media europeană de 38.100 PPS, în timp ce Cluj-Napoca a ajuns la 43.500 PPS. Această performanță reflectă investițiile consistente, salariile mai ridicate și prezența tot mai mare a companiilor multinaționale în cele două orașe.
Bucureștiul devine un veritabil pol economic regional, iar Clujul se afirmă ca un centru IT și universitar de prim rang, cu o economie locală diversificată, comentează sursa citată.
La nivel european, regiunile Dublin (139.500 PPS) și South-West (137.300 PPS) din Irlanda, urmate de Wolfsburg (136.500 PPS) și Paris (126.900 PPS), conduc clasamentul prosperității, însă Bucureștiul și Clujul se situează clar peste majoritatea capitalelor din sudul Europei.
În același timp, datele evidențiază contrastul economic puternic din România: multe regiuni rămân sub media europeană, cu niveluri de sub 15.000 PPS pe locuitor, iar cele mai scăzute valori au fost înregistrate în zone precum Haskovo și Silistra, în Bulgaria, și Mayotte, Franța.
Experții subliniază că succesul Bucureștiului și al Clujului demonstrează că investițiile, educația și infrastructura pot transforma orașele în motoare ale prosperității regionale, în timp ce restul țării se confruntă cu decalaje semnificative.
Această situație scoate în evidență atât potențialul economic al României, cât și necesitatea unor politici coerente de dezvoltare regională pentru reducerea inegalităților interne.
Un control derulat de Corpul de Control al Ministerului Mediului la Administrația Națională Apele Române a scos la iveală pierderi de peste 450 de milioane de euro din fondurile PNRR, investiții blocate și deficiențe grave de management, potrivit unui raport prezentat de ministra Mediului, Diana Buzoianu.
Verificările au fost declanșate în urma unor sesizări privind blocajele administrative și pierderea masivă a finanțărilor europene destinate proiectelor de apărare împotriva inundațiilor. Dintr-o alocare inițială de 557,8 milioane de euro pentru șapte proiecte majore, Apele Române au pierdut peste 80% din fonduri în urma renegocierilor cu Comisia Europeană.
Cel mai mare proiect, dedicat modernizării infrastructurii critice de apărare – baraje, poldere și diguri –, evaluat la 340 de milioane de euro, a fost redus cu 90%. Din 13 baraje, 13 poldere și peste 400 de kilometri de diguri planificate, au mai rămas finanțate doar un baraj și un polder, ambele în județul Bihor, în valoare totală de aproximativ 33 de milioane de euro.
„Acest control a fost necesar pentru a înțelege cum a ajuns o instituție esențială să piardă fonduri uriașe care ar fi trebuit să protejeze comunități întregi de inundații. Vorbim despre bani care puteau fi transformați în baraje, diguri și lucrări concrete, dar care s-au pierdut din cauza unei conduceri care nu a reușit să construiască capacitatea necesară în teritoriu de a gestiona aceste proiecte. Vom lua măsurile ca această realitate să nu se mai întâmple și pe viitor”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu.
Raportul constată întârzieri majore în procedurile de achiziție, documentații tehnice refăcute în buclă, lipsă de coordonare între structuri și o slabă asumare managerială. În plus, fostul director general și mai mulți directori ai administrațiilor bazinale și-au semnat singuri deciziile de numire în echipele de implementare a proiectelor, obținând sporuri salariale între 10% și 50%. În total, peste 500 de angajați au beneficiat de sporuri pentru gestionarea fondurilor europene, deși majoritatea proiectelor au fost pierdute.
„Rezultatele sunt fără echivoc: sute de milioane de euro pierdute, investiții ratate și sute de angajați recompensați fără rezultate. Reforma ANAR va însemna eficiență și profesionalism”, a mai spus ministra.
În urma raportului, Ministerul Mediului a propus reorganizarea completă a structurilor care gestionează proiectele din PNRR. Departamentul PNRR din aparatul central va fi desființat, iar personalul va fi redistribuit în teritoriu, unde există nevoia reală de expertiză. Din cei peste 500 de angajați care primesc în prezent sporuri, doar aproximativ 100 vor rămâne implicați în proiectele active, confirmate de Comisia Europeană.
Ministerul a cerut ANAR recuperarea sumelor încasate nejustificat de personalul care nu a avut activități reale de implementare și identificarea unor surse alternative de finanțare pentru lucrările critice de protecție împotriva inundațiilor.
În paralel, va fi introdus un mecanism de monitorizare strictă, cu raportare semestrială privind stadiul investițiilor, cheltuielile și termenele asumate.
„Banii europeni trebuie transformați în rezultate vizibile, nu în funcții și sporuri. În perioada următoare, Apele Române vor trece printr-un proces real de reconstrucție, în care competența și transparența vor fi singurele criterii de lucru. Oamenii de bună credință și cu experiență din instituție, care au fost ignorați în ultimii ani, vor fi baza de temelie de la care pornim această reformă”, a subliniat ministra Diana Buzoianu.
Cele mai citite
Revista Presei
Error: No articles to display