Europarlamentarul USR, Dan Barna, a anunțat că Republica Moldova se va alătura, ca urmare a deciziei Comisiei Europene, programului Europa Creativă. Acest lucru se va întâmpla pe 1 ianuarie 2026.
„Decizia va permite organizațiilor moldovenești să participe alături de partenerii din UE la proiecte culturale ce promovează cooperarea transfrontalieră, mobilitatea artistică și diversitatea culturală. Moldova este Europa”, a transmis Dan Barna.
Acordul se va semna pe 2 septembrie, în prezența Comisarului Glenn Micallef - cu portofoliul pentru echitate intergenerațională, tineret, cultură și sport - şi marchează un moment cheie în integrarea culturală europeană a Republicii Moldova, a precizat Barna.
Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus luni schimbarea încadrării juridice în dosarul vizând acţiuni împotriva ordinii constituţionale în cazul fostului candidat la alegerile prezidențiale din România, Călin Georgescu.
Inițial, politicianul a fost cercetat în dosarul privind instigarea la comiterea de fapte împotriva ordinii constituționale și pentru comunicare de informații false. De luni, procurorii din cadrul Parchetului General îl acuză pe Georgescu de complicitate la fapte împotriva ordinii constituționale și comunicare falsă în formă continuată.
„Procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus în cursul zilei de astăzi (luni - n.r.) schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru unul dintre inculpați din infracțiunile de comunicarea de informații false și instigare la tentativă la comiterea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale în infracțiunile de complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale și comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale)”, a transmis Parchetul General.
Călin Georgescu a fost informat de procurori despre noile acuzații.
Consiliul Judeţean Mureş a aprobat Memorandumul de înțelegere între Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Fundația SERA România, Organizația UNICEF Fondul Națiunilor Unite pentru Copii, Consiliul Județean Mureș și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Mureș pentru cooperarea în vederea îmbunătățirii accesului la servicii specializate pentru copiii cu dizabilități din județul Mureș
S-a încheiat cea de-a doua ediție a cursului gratuit de formare pentru prevenirea risipei alimentare în restaurante, organizat de Boro Info, în colaborare cu Consiliul Județean Harghita și ADI Harghita (Visit Harghita), dedicat specialiștilor și angajaților din domeniul HoReCa.
Timp de trei zile, la Odorheiu Secuiesc, participanții au descoperit:
- diferențele dintre risipa alimentară și pierderile tehnologice
- tehnici și metode eficiente de reducere a costurilor materiilor prime
- legislația actuală și viitoare din domeniu
- bune practici de etichetare, depozitare și valorificare a resturilor alimentare.
Cursul s-a încheiat cu o sesiune de exerciții interactive și exemple concrete, astfel încât participanții să poată aplica imediat cunoștințele dobândite în restaurantele lor.hgj
Prevenirea risipei alimentare în restaurante, curs de formare
S-a încheiat cea de-a doua ediție a cursului gratuit de formare pentru prevenirea risipei alimentare în restaurante, organizat de Boro Info, în colaborare cu Consiliul Județean Harghita și ADI Harghita (Visit Harghita), dedicat specialiștilor și angajaților din domeniul HoReCa.
Timp de trei zile, la Odorheiu Secuiesc, participanții au descoperit:
- diferențele dintre risipa alimentară și pierderile tehnologice
- tehnici și metode eficiente de reducere a costurilor materiilor prime
- legislația actuală și viitoare din domeniu
- bune practici de etichetare, depozitare și valorificare a resturilor alimentare.
Cursul s-a încheiat cu o sesiune de exerciții interactive și exemple concrete, astfel încât participanții să poată aplica imediat cunoștințele dobândite în restaurantele lor.
Sediul Hydrokov din Întorsura Buzăului și-a suspendat activitatea cu publicul timp de trei zile, până vineri, 1 august. Măsura este necesară pentru demararea lucrărilor de reabilitare la clădirea actuală de pe strada Ciucaș.
Lucrările de reabilitare la sediul principal sunt estimate să dureze cel mult trei luni, iar după finalizarea acestora, activitatea se va relua în locația inițială, ne-a spus coordonatorul Centrului Regional Întorsura Buzăului, Dorin-Valeriu Dȋrstar.
Operatorul regional de apă și canalizare Gospodărie Comunală SA funcționează, din luna iunie a.c., sub un nou nume: HYDROKOV.
Comuna Matca, una dintre cele mai importante zone legumicole din România, beneficiază acum de acces permanent la apă potabilă. Este un pas uriaș pentru comunitate și un model de bune practici în utilizarea fondurilor europene.
Consiliul Județean Galați, împreună cu Primăria Matca și cu echipa de la Apă Canal, a finalizat cu succes una dintre cele mai mari investiții în infrastructura de apă și canalizare din județul Galați. Este singurul proiect din țară, finanțat prin Programul Dezvoltare Durabilă pentru infrastructura de apă și canalizare, în cadrul căruia au fost finalizate integral lucrările.
„Când vedem cât de mult s-a modernizat comuna Matca, nu putem decât să fim mândri. Fiecare pas, fiecare zi de muncă și fiecare decizie luată au contribuit la această reușită remarcabilă. Pentru mine, acest proiect înseamnă mult mai mult decât o investiție în infrastructura de apă și canalizare – este un simbol al respectului față de oameni, față de viitor și față de potențialul uriaș pe care îl are județul nostru. Le mulțumesc tuturor celor care au făcut parte din acest demers: echipei de la Apă Canal, autorităților locale din Matca și colegilor din Consiliul Județean. Acest succes ne dă încredere să mergem mai departe cu aceeași determinare”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
În județul Galați s-au derulat proiecte de infrastructură de apă și canalizare cu o valoare totală de peste 520 de milioane de euro, finanțate prin diverse programe europene (ISPA, POS, POIM, PDD). Din această sumă, aproximativ 250 de milioane de euro au fost investiți în ultimii 5-6 ani, perioadă în care comuna Matca a beneficiat de investiții de 37 de milioane de euro.
Prin POIM si PDD, lucrările au fost implementate în 22 de localități: municipiul Galați, Matca, Șendreni, Braniștea, Independența, Piscu, Tudor Vladimirescu, Fundeni, Smârdan, Pechea, Cuza Vodă, Slobozia Conachi, Liești, Ivești, Umbrărești, Barcea, Drăgănești, Tecuci, Cosmești, Movileni, Berești și Berești Meria. Dintre acestea, în 16 unități administrativ-teritoriale lucrările au fost deja finalizate, iar în alte 6 (Șendreni, Braniștea, Piscu, Independența, Tudor Vladimirescu și Fundeni), investițiile continuă în prezent prin Programul Dezvoltare Durabilă.
În total, la nivelul județului Galați, au fost construiți aproape 1000 de kilometri de rețele de apă și canalizare, o parte semnificativă din această infrastructură fiind realizată în comuna Matca. Doar aici s-au executat peste 105 km de rețea de apă potabilă, 92 km de rețea gravitațională de canalizare și 8,7 km de rețea sub presiune, însumând aproape 206 kilometri de rețele.
Investițiile din Matca includ și două stații de pompare, o gospodărie de apă complet echipată, 641 de hidranți pentru situații de urgență, precum și 3.962 de branșamente la rețeaua de apă și 3.962 de racorduri individuale la canalizare, alături de 20 de stații de pompare a apei uzate și 2.206 cămine de vizitare.
„Proiectul este construit pe principii de sustenabilitate – demonstrând grija pentru sănătatea oamenilor, respectul pentru mediu și sprijinul real pentru dezvoltarea economică locală. Energia electrică necesară funcționării întregului sistem este „energie verde”, produsă prin 580 de panouri fotovoltaice amplasate în cadrul Gospodăriei de apă.
Acest proiect este dovada că, atunci când lucrăm în echipă, putem construi un viitor mai bun pentru fiecare locuitor al județului Galați” a mai declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazarie, anunță că României i s-a solicitat de către Comisia Europeană să îşi reprioritizeze investiţiile pentru a se încadra în limitele bugetare asumate pentru anii 2025-2026.
„Am discutat cu reprezentanții Comisiei Europene despre câteva puncte - cheie aflate pe agenda economicǎ şi bugetarǎ a României. În acest context, Comisia Europeană a transmis un mesaj clar: România trebuie să își reprioritizeze investițiile pentru a se încadra în limitele bugetare asumate pentru anii 2025–2026, perioadă în care presiunea pe bugetul de stat va fi una semnificativă”, a transmis pe Facebook Alexandru Nazare.
Discuția a avut loc săptămâna trecută. Printre subiectele analizate au fost demararea procesului intern de analiză și consultare privind rectificarea bugetară, stadiul renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) şi modul în care pot fi ajustate proiectele aflate în curs de negociere și prioritizarea investițiilor finanțate din granturi și împrumuturi, pentru a rămâne pe traiectoria fiscală asumată în perioada urmǎtoare, când presiunile asupra bugetului de stat vor fi semnificative
„Am argumentat în fața Comisiei includerea în componenta de grant a unor proiecte esențiale pentru România: proiectele Ministerului Dezvoltării pentru reabilitarea clădirilor și eficiență energetică; acestea au o contribuție majorǎ la scǎderea consumului de energie, la scăderea costurilor suportate de populație, dar şi la îndeplinirea obiectivelor de mediu, douǎ tronsoane importante ale Autostrăzii Moldovei (A7); A7 va contribui la o dezvoltare semnificativǎ a regiunii de est a țǎrii. Discuțiile continuă în paralel cu echipele de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, iar noi rǎmânem garantul îndeplinirii obiectivelor macroeconomice şi traiectoriei fiscal - bugetare asumate. Totodată, am discutat despre măsurile suplimentare avute în vedere în pachetul II și pachetul III de reforme fiscale, pentru a consolida parcursul stabil al României până la următoarea evaluare a Consiliului din luna octombrie. Este fundamental, în aceastǎ perioadǎ, sǎ facem pași concreți spre recredibilizarea României în fața partenerilor internaționali”, a precizat Alexandru Nazare.
Primăria Municipiului București va primi fonduri europene suplimentare de pentru termoficare. Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă suplimentară de 126 milioane lei (peste 16,5 milioane euro) pentru proiectul dedicat reabilitării rețelei de termoficare din București, în cadrul Programului Dezvoltare Durabilă (PDD) 2021–2027.
PMB va semna un act adițional împreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru actualizarea bugetului eligibil al proiectului.
Valoarea totală a contractului de finanțare a fost astfel actualizată la 1,76 miliarde lei, iar pentru etapa a II-a, finanțată prin PDD, bugetul total se ridică la 1,7 miliarde lei.
Primăria susține că este investiția „cea mai mare din ultimele decenii” în rețeaua de termoficare a orașului.
„Este un pas uriaș pentru eficientizarea sistemului de încălzire centralizată. Vom reduce semnificativ pierderile de agent termic, creștem eficiența energetică și, cel mai important, îmbunătățim confortul cetățenilor”, se arată într-un comunicat al PMB.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează că persistă campaniile frauduloase care promovează o așa-zisă platformă de investiții de stat, atribuită în mod fals Ministerului Finanțelor.
„Aceste mesaje, care promit randamente nerealiste de până la 150%, reprezintă tentative de înșelăciune și nu sunt asociate cu vreo inițiativă guvernamentală reală”, a explicat DNSC.
Directoratul avertizează că promisiunile de câștiguri rapide și sigure sunt o tactică frecvent întâlnită în fraudele de tip „investiții miraculoase”.
Pentru a se proteja, cetățenii sunt sfătuiți să urmeze aceste recomandări:
- Verificați întotdeauna informațiile din surse oficiale.
- Fiți vigilenți când navigați în mediul online, mai ales când primiți oferte care par prea bune pentru a fi reale.
- Nu furnizați date personale sau bancare pe platforme necunoscute.
- Evitați accesarea linkurilor din reclame sau mesaje nesolicitate ce promovează investiții rapide.
- În cazul suspiciunii de fraudă, raportați incidentul autorităților competente.
- Dacă ați introdus date financiare pe astfel de platforme, contactați imediat banca și depuneți plângere la Poliția Română, notificând și DNSC la telefon 1911 sau pe site-ul pnrisc.dnsc.ro.
Directoratul reamintește importanța informării corecte și responsabilității în fața amenințărilor cibernetice. DNSC insistă asupra necesității protejării datelor personale și a prudenței față de „ofertele care par prea bune pentru a fi adevărate”.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a anunțat că în această săptămână a decontat facturi în valoare totală de peste 81 de milioane de lei pentru proiecte finanțate prin componentele „Fondul local” și „Educație” din PNRR.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat suma totală de 81.530.990,41 lei pentru 104 obiective finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Cseke Attila.
Pentru Componenta C10 - Fondul local, s-au decontat 60.571.684,86 lei, aferenți unui număr de 63 de facturi.
Acestea acoperă cheltuieli pentru elaborarea și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană, precum și pentru infrastructura dedicată transportului verde.
Prin Componenta C15 - Educație, ministerul a decontat 20.959.305,55 lei pentru 41 de facturi, reprezentând lucrări pentru construcția de creșe moderne, noi și prietenoase cu mediul.
CJ Timiș își asumă, din fonduri proprii, începutul lucrărilor la noul stadion Dan Păltinișanu.
Fondurile din bugetul județului Timiș ar putea acoperi integral lucrările de proiectare și execuție în anul 2026.
„Am discutat cu premierul Ilie Bolojan și i-am transmis că o echipă de fotbal nu poate exista fără o bază sportivă, fără un stadion. Poli Timișoara este un brand care renaște, iar arena Dan Păltinișanu este infrastructura care lipsește”, a declarat președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis.
„Cerem Guvernului să introducă o excepție pentru autoritățile locale care vor să înceapă investițiile pe banii proprii. Orice alt scenariu în afară de continuarea proiectului stadionului înseamnă reavoință față de Timiș și Timișoara, iar eu nu voi accepta un tratament sfidător” a subliniat Alfred Simonis
Constructorul va pregăti organizarea de șantier și va demara lucrările efective.
„Începem astfel un nou șantier de reabilitare a unui drum județean, ce va adăuga celor aproape 300 de kilometri deja finalizați încă 45 de kilometri de infrastructură rutieră modernă în Dolj.
Reabilitarea DJ 641 este cel mai valoros proiect european dedicat infrastructurii de drumuri implementat până acum de administrația județeană”, Cosmin Vasile, presedinte CJ Dolj
Se circulă oficial pe pasajul peste calea ferată, în lungime de 220 de metri, care face legătura directă între Șoseaua de Centură și Podul Suspendat peste Dunăre.
Acest pasaj scurtează semnificativ traseul pentru locuitorii din cartierele Brăilița, Progresul și Vidin, care nu mai sunt nevoiți să ocolească prin Baldovinești pentru a ajunge la Șoseaua de Centură.
Un proiect cu impact direct asupra mobilității urbane, care aduce beneficii concrete pentru viața de zi cu zi a brăilenilor și contribuie la dezvoltarea infrastructurii municipiului și a întregului județ Brăila.
Vechiul podeț a fost demolat, iar constructorii au realizat deja forajele pentru cei 16 piloți de susținere, fiecare cu diametrul de un metru.
În prezent, se lucrează la armarea fundațiilor podului, anunță Costel Fotea, președintele CJ Galați.
„Noul pod, cu o lungime de 18 metri și o lățime de 11,5 metri, va avea 10 grinzi din beton și trotuare pentru pietoni pe ambele laturi. Astfel, pentru a face față viiturilor, podul va fi înălțat cu 4,2 metri, iar capetele vor fi protejate cu „sferturi de con”. Rampele de acces, pe o lungime de 526 metri, vor fi refăcute și consolidate”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.
În proiect a fost inclusă și regularizarea albiei pârâului Suhurlui, pe o distanță de 40 metri, în amonte și aval.
Valoarea investiției depășește 5,4 milioane de lei.
Error: No articles to display