Ministrul Educației, Ligia Deca, a mers marți la Odorheiu Secuiesc pentru a analiza la fața locului incidentul de la liceul Tamási Áron. Este în desfășurare o anchetă, așteptăm rezultatele, a spus ministrul Deca.

Prima concluzie este că internatul se afla într-o clădire care nu era expertizată din punct de vedere seismic.
Ministrul Educației a spus că anchetele vor stabili vinovații.
„Este în desfășurare o anchetă, care este desfășurată de cei în drept, poliție, parchet, așteptăm rezultatele acestei anchete, vom demara și noi o acțiune a corpului de control al Ministerului Educației pentru a stabili dacă prevederi ale legislației în educație sau a legislației secundare care nu au fost îndeplinite, este o procedură normală în astfel de cazuri”, a spus Ligia Deca.
Ministrul Educației a mai arătat că atât autoritatea locală, cât și proprietarul clădirii aveau obligația să se asigure că imobilul putea fi folosit fără riscuri.
„Clădirile aparțin Arhiepiscopiei Romano-Catolice Alba Iulia. Ele sunt închiriate de către autoritatea publică locală pentru a se desfășura activități educaționale și pentru internat, așa cum este clădirea care a căzut, asta înseamnă că responsabilitatea pentru punerea în siguranță este partajată între proprietar și cei care o administrează. Riscul seismic nu a fost expertizat, avem acea evidență a tuturor clădirilor cu scop școlar pe care o publicăm pe site-ul Ministerului Educației, unde clădirea cu scop internat nu a fost expertizată, nu era încadrată în risc seismic”, a precizat ministrul.
Ligia Deca a mai spus că au fost găsite soluții pentru mutarea copiilor care locuiau în internat.
Un elev de 17 ani a murit după ce zidul clădirii în care se afla internatul liceului s-a prăbușit. Alte trei eleve au ajuns în stare gravă la spital. Incidentul s-a produs la internatul Liceului Tamási Áron din Odorheiu Secuiesc, județul Harghita.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a vorbit despre bugetul ministerului pe care îl conduce din 2024. Este un buget echilibrat, prin care vom continua să susținem producția românească și munca fermierilor noștri, a spus Barbu.

Declarația a fost făcută la finalul ședinței din comisia parlamentară în care a fost aprobat proiectul.
„Mulțumesc colegilor parlamentari din comisiile de specialitate pentru avizul favorabil acordat bugetului pe anul 2024 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Este un buget echilibrat, prin care vom continua să susținem producția românească și munca fermierilor noștri deoarece pentru Agricultură va fi o alocare de 2% din PIB. Avem prevăzute aproape 60 de miliarde de lei (credite bugetare + credite de angajament) pe care le vom investi în dezvoltarea agriculturii și satului românesc”, a transmis Barbu.

Ministrul Agriculturii a vorbit despre proiectele cu fonduri europene.
„Acordăm o atenție sporită co-finanțării proiectelor derulate din fonduri europene, astfel încât să atragem toate sumele disponibile nerambursabile aferente Politicii Agricole Comune și să le investim în fermele și unitățile de producție românești. Peste 12 miliarde de lei revin proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă aferente Planului Național Strategic 2023-2027, în vederea lansării sesiunilor de depunere a proiectelor în cursul anului 2024 și efectuării plăților, atât pentru campania finală 2023, cât și pentru cea aferentă anului 2024. Vom continua să acordăm subvențiile fermierilor noștri și sprijinul financiar aferent schemelor de stat, astfel încât producătorii români să aibă fonduri pentru a continua să obțină alimente de calitate. Am prevăzut pentru această categorie peste 7 miliarde de lei”, a adăugat Florin Barbu.

De asemenea, au fost trecute în revistă programele care vor fi anul viitor.
„Continuăm programele bune a căror implementare le asigură fermierilor predictibilitate, precum: programele de susținere a crescătorilor de suine și de păsări pentru reproducție, ajutorul de minimis pentru cartoful de consum, ajutorul de minimis pentru strugurii de masă, ajutor de minimis pentru legume în spații protejate (Programul Tomata), programul de sprijin a producătorilor de usturoi, programul de susținere a raselor românești de porcine - Bazna și Mangalița, subvenționarea accizei la motorina utilizată în agricultură, ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul vegetal si zootehnic, finanțarea investițiilor în zona montană pentru colectarea și depozitarea laptelui, dezvoltarea stânelor, precum și pentru construirea centrelor de colectare- depozitare fructe de pădure, în baza contractelor încheiate până la 31.12.2022”, a mai comunicat ministrul Agriculturii.

Totodată, el a vorbit despre programele noi.
„Lansăm și programe noi de susținere financiară a producătorilor agricoli prin acordarea unor ajutoare de stat, conform cadrului temporar Ucraina a cărui aplicabilitate a fost prelungită până la data de 30.06.2024, cu un plafon financiar de 1,8 mld euro: ajutor de stat pentru sectoarele creșterii vacilor de carne și a bivolițelor, ajutor de stat pentru sectoarele creșterii porcilor și păsărilor, ajutor de stat acordat cultivatorilor de cereale în campania de toamnă 2023 exprimat sub forma unui grant în suma de 100 euro/ha”, a spus Barbu.
Ministrul Barbu a menționat două programe importante
„În bugetul anului 2024, am inclus și sumele necesare pentru derularea a două programe extrem de importante pentru securitatea alimentară a României: Programul INVESTALIM cu o alocare financiară necesară semnării contractelor de finanțare de peste 730 de milioane de lei – prin care investim în unități de procesare pentru a produce aici, la noi, alimentele de care avem nevoie. Programul de asigurare a independenței energetice a producătorilor agricoli și a OUAI prin accesarea resurselor Fondului de Modernizare în valoare de 750 de milioane de lei – program prin care investim în producerea energiei verzi pentru a scădea costurile de producție și implicit prețurile alimentelor. Am prevăzut 3 miliarde de lei pentru continuarea investițiilor în Reabilitarea Infrastructurii Principale de Irigații, asigurării apei gratuite până la stațiile de punere sub presiune și pentru achitarea a 50% din costurile cu energia electrică utilizată de către OUAI. Respectăm și susținem munca fermierilor și investițiile procesatorilor români! Dacă producem românește, putem cumpăra românește. Așa a fost gândit și realizat Bugetul Ministerului Agriculturii”, a precizat Florin Barbu.

Parlamentarii români au ținut un moment de reculegere pentru eroii Revoluției din 1989. Nu suntem doar în luna sărbătorilor, ci și în luna eliberării noastre ca națiune, a spus președintele interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis.

Declarația a fost făcută la începutul ședinței consacrate Revoluției din Decembrie 1989.
„În aceste zile se împlinesc 34 de ani de la Revoluția română, evenimentul care avea să schimbe pentru totdeauna istoria țării noastre. Atunci, curajul românilor care s-au împotrivit chiar cu prețul propriei vieți acelui sistem represiv ne-a adus libertatea. Din 1989, luna decembrie a căpătat un nou sens pentru noi, românii. Nu suntem doar în luna sărbătorilor, ci și în luna eliberării noastre ca națiune. Decembrie 1989 ne-a adus darul libertății, darul credinței regăsite, al speranței renăscute, al încrederii într-un viitor mai bun, iar prețul plătit pentru toate acestea a fost unul extrem de mare: peste 1000 de morți și alte mii de răniți”, a spus Alfred Simonis.

El a vorbit despre importanța momentului decembrie 1989.
„Au făcut-o prima dată la Timișoara. Timișoara este locul în care a pornit scânteia, în care s-a strigat pentru prima dată <Jos comunismul> și <Libertate> și primul oraș declarat liber de comunism. De la acel moment, în fiecare decembrie, Timișoara îmbracă haine de doliu și își plânge morții, iar pentru mulți timișoreni amintirea acelor zile de luptă este încă vie. Timișoara, doamnelor și domnilor, a reușit să scrie o nouă filă în istoria României și să dea un nou sens vieții tuturor românilor, lucru pentru care trebuie să fim recunoscători. Am fost, timp de 34 de ani, martorii dezvoltării unei noi Românii și am beneficiat de drepturi la care părinții sau bunicii noștri nici nu aveau curajul să se gândească: putem spune liber ce credem, putem merge oriunde în lume și, mai ales, putem să ne alege singuri destinul; pe scurt – trăim într-o democrație. În 1989, românii și-au dat viața pentru idealuri înalte, iar obligația noastră, ca oameni politici, este să depunem toate eforturile pentru ca viețile răpuse de comuniști să nu fi fost în zadar și să nu uităm că fără sacrificiul românilor din 1989 noi nu ne-am fi aflat astăzi aici”, a precizat Simonis.

Deputatul liberal Florin Roman anunță că amendamentul PNL care stopează creșterea de taxe și impozite în 2024 a fost adoptat.

Declarația a fost făcută în timpul dezbaterilor din Parlament despre proiectul legii bugetului pe 2024.
„Am depus un amendament extrem de important, modificăm art 80, clarificăm explicit că nu vom avea majorări de taxe și impozite, că nu vor fi scoase excepții. Este decizia politică PNL luată în forurile statutare. Am venit cu acest amendament susținut de ministrul Boloș și va deveni literă de lege. Stabilim taxe și impozite prin lege, tot prin lege stabilim că nu creștem aceste taxe”, a spus Florin Roman.

Deputatul liberal a explicat de ce a fost introdus amendamentul.
„Venim și întărim cele spuse, pentru că am constatat că uneori e o diferență de la vorbe la fapte. Am o problemă cu cei care ne-au obligat să facem aceste majorări de taxe care au fost și în luna octombrie, rezultatul unor jaloane din PNRR. Acest amendament este împotriva USR, partidul care a impus taxe noi. Sunt convins că colegii mei vor vota acest amendament, i-am auzit spunând în Parlament că nu vor vota taxe și impozite noi”, a concluzionat Florin Roman.