Există soluții românești punctuale de salvare, dar care strică ”joaca”guvernanților, speriați că vor fi puși la muncă. Guvernului îi este, probabil, frică de specialiștii români și soluțiile care au fost prefigurate într-un plan de măsuri pentru salvarea economiei.
Printre altele, dezvoltarea agriculturii şi industriei alimentare ar ameliora semnificativ vulnerabilităţi importante ale economiei locale, respectiv niveluri ridicate ale deficitului bugetar şi deficitului de cont curent, care nu au apărut ca efect al crizei, însă au fost evidenţiate de pandemia Covid-19, atrage atenția viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Leonardo Badea, într-o analiză postată pe platforma OpiniiBNR.
În opinia sa, în cazul României, deficienţele structurale ce generează nivelul ridicat al acestor deficite ţin în principal de rigiditatea structurii cheltuielilor bugetare şi nivelul redus al veniturilor fiscale ca pondere în PIB, iar din perspectiva poziţiei externe, dependenţa ridicată a economiei de importuri, ceea ce induce aproape automat şi vulnerabilitatea lanţurilor de aprovizionare.
Din perspectiva balanţei externe sunt multe domenii ale economiei în care România "trebuie să acţioneze cu prioritate pentru ameliorarea dependenţei ridicate faţă de importuri şi stimularea exporturilor", consideră Leonardo Badea, menţionând că pentru două dintre aceste domenii - sectorul agricol şi cel al industriei alimentare - recent s-a parcurs un pas foarte important care, din păcate, în contextul reintensificării crizei sanitare, a fost trecut prea rapid în plan secundar.
"Rezultatul efortului participanţilor şi instituţiilor implicate, foarte valoros în opinia mea, constă în identificarea a zece măsuri (din care opt de competenţa Guvernului şi două de competenţa Băncii Naţionale a României) grupate într-o recomandare adoptată de Consiliul General al CNSM şi adresată celor două instituţii. Măsurile sunt argumentate printr-o analiză obiectivă, complexă şi detaliată a situaţiei actuale şi evoluţiei în timp a acestor domenii de activitate precum şi a implicaţiilor pe care le au asupra echilibrelor macroeconomice", menţionează Badea.
Suplimentar celor zece măsuri principale incluse în recomandare, grupul interdisciplinar şi interinstituţional de experţi a căzut de acord asupra a peste 45 de alte măsuri punctuale (incluse şi argumentate în cadrul analizei publicate), circumscrise celor şapte domeniile concrete de acţiune identificate, privind reforme structurale, stimularea exporturilor, creşterea valorii adăugate, inovaţie, calitate, diseminarea datelor statistice, finanţare.