Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a declarat unanim ziua de 2 aprilie ca Zi internaţională de conştientizare a autismului ("World Autism Awareness Day") pentru a evidenţia necesitatea de a contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu autism, astfel încât acestea să poată duce o viaţă împlinită, ca parte integrantă a societăţii, potrivit site-ului www.un.org. Rata autismului în toate regiunile lumii este ridicată, iar lipsa înţelegerii are un impact enorm asupra persoanelor cu autism, a familiilor lor şi a comunităţilor.

Autism Voice, unul dintre cele mai mari ONG-uri din România, care susţine cauza copiilor cu autism, a lansat, începând din 18 martie 2020, un program de utilitate publică pentru familiile cu copii cu autism din ţară - Autism Voice Line, după cum informa un comunicat de presă din 19 martie 2020. Prin acest program desfăşurat on-line, prin Skype, părinţii care au copii cu tulburări din spectrul autist sau comportamentale pot beneficia de consiliere psihologică în această perioadă de izolare impusă de pandemia COVID-19, menţiona comunicatul.

Asociaţia Help Autism a lansat, la începutul anului 2021, programul pilot "Help Home" - primul program personalizat din România dedicat exclusiv adolescenţilor cu autism, după cum anunţa un comunicat de presă din 24 februarie 2021 al acestei asociaţii. Potrivit aceluiaşi comunicat, 1 din 54 de copii este afectat de autism. În România, se estimează că trăiesc peste 30.000 de persoane cu tulburare de spectru autist (TSA), deşi doar o jumătate se află în evidenţa statului, dintre care 13.905 sunt copii, autismul fiind considerată cea mai răspândită tulburare a copilăriei, precizează aceeaşi sursă.Pentru a marca Ziua internaţională de conştientizare a autismului, Asociaţia CONIL organizează, în perioada 2-4 aprilie 2021, crosul "CONIL - Zâmbet pentru autism", un eveniment virtual. "Permanenta luptă pentru integrare şi acceptare a copiilor cu autism precum şi greutăţile întâmpinate de părinţi în asigurarea programelor de recuperare şi intervenţie a copiilor şi tinerilor cu autism trebuie să fie cunoscute!", afirmă Adela Hanafi, preşedintele Asociaţiei CONIL, organizator al evenimentului, potrivit unui comunicat de presă al Asociaţiei CONIL din 22 martie 2021.

Colegiul Economic "Virgil Madgearu", Galați, a anunțat că face selecția elevilor pentru grupul țintă într-un proiect Erasmus KA 201.

Concursul de selecție a participanților la proiect se desfășoară în perioada 22 martie - 27 aprilie 2021

Potrivit inițiatorilor, vor fi selectați în total 21 de elevi, participanți la mobilități și 6 elevi cu statut de rezerve, după cum urmează:

• 3 elevi pentru Turcia, orașul Trabzon, la activitatea cu titlul: Art and sport in my life, în perioada - 27.09.2021 - 01.10.2021;
• 3 elevi pentru Macedonia, orașul Prilep, la activitatea cu titlul: The real ME through arts and sport, în perioada 18 - 22.10.2021;
• 9 elevi pentru România, orașul Galați, la activitatea cu titlul: Writing, acting and playing, în perioada 14 - 18.03.2022;
• 3 elevi pentru Croația, orașul Osijek, la activitatea din perioada 04 - 08.04.2022;
• 3 elevi pentru Italia, orașul Roma, la activitatea cu titlul: ROleMEans read and play în perioada 09 - 13.05.2022;
• 6 elevi cu statut de rezerve, 4 pentru mobilitățile din străinătate și 2 pentru activitatea din România.

Constănţeanul Constantin-Alexandru Manda, în prezent student la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, a câştigat titlul Tânărul European al Anului 2021, au anunţat, vineri, Schwarzkopf-Stiftung Junges Europa şi Forumul European de Tineret.

Tânărul este cunoscut în special pentru implicarea sa, în calitate de membru fondator şi preşedinte al Asociaţiei Elevilor din Constanţa, în respectarea drepturilor elevilor şi reformarea sistemului de învăţământ.

”În 2013 a fondat Asociaţia Elevilor din Constanţa, care reprezintă drepturile elevilor din România. A militat pentru respectarea dreptului fundamental la burse mai întâi în Constanţa, apoi în toată România: impactul acţiunilor sale nu este doar local, ci şi la nivel naţional. A convins guvernul român să acorde o bursă minimă elevilor, iar guvernul a investit circa 110 milioane euro din bugetul naţional pentru acest lucru", reiese dintr-un comunicat de presă transmis de Schwarzkopf-Stiftung Junges Europa.

Majoritatea persoanelor infectate cu noul coronavirus tinde să aibă forme ale bolii ușoare și moderate și se vindecă în câteva săptămâni. În schimb, persoanele care supraviețuiesc infecției COVID-19, după ce au avut nevoie de intubare și o spitalizare mai lungă, pot rămâne cu o serie de efecte adverse pe termen lung.

Infecția COVID-19 se dovedește a fi mult mai mult decat o boală respiratorie. Poate afecta mult mai multe organe, nu numai plămânii - de la piele și mușchi până la ochi, inimă și rinichi - creând probleme de sănătate pe termen lung. Printre acestea se numără oboseala, vedere încețoșată, dificultăți de respirație, dureri musculare, confuzie, dureri de cap și chiar halucinații.

Deși încă mai sunt multe de învățat de la persoanele care s-au vindecat din COVID-19, există o serie de efecte pe termen lung pe care medicii le-au observat până în prezent:

Probleme cardiace - S-a constatat că o majoritate considerabilă a pacienților care au participat la studii au avut inflamații la nivelul inimii și mucoasei musculare. Acest lucru poate fi tulburător, deoarece inflamațiile inimii pot duce la o boală cardiacă de lungă durată.

Probleme pulmonare - Unele persoane care se recuperează de COVID-19 pot experimenta o tuse uscată sau durere atunci când respiră, iar pacienții care au avut nevoie de ventilație mecanică pot avea simptome mai severe.

Probleme neurologice - Unii oameni care s-au vindecat au raportat simptome precum dureri de cap, amețeli, probleme de concentrare sau memorie și chiar halucinații. Cercetătorii susțin că aceste simptome sunt mai frecvente la pacienții care au avut forme severe de boală.

Cu 4,24 de cazuri la mia de locuitori, incidență la noile infectări înregistrate, Municipiul Galați nu are încă șanse să se apropie de pragul în care se vor ridica restricțiile speciale în cazul intrării în codul galben.

În acest moment, potrivit datelor publicate azi de Prefectura Galați, nu mai puțin de 12 localități sunt sub cod roșu, doar municipiul de reședință aflându-se printre acestea. Comunele Foltești și Cerțești par să se apropie vertiginos de pragul dintre scenariul galben și cel roșu cu 2,85 și, respectiv, 2,63 incidență, cazuri de infectare la mia de locuitori.

Autoritățile susțin că numărul vaccinărilor este în grafic dar, neoficial, este confuzie încă în programul de vaccinare, mulți dintre gălățeni sunt pe listele de așteptare.

„Numărul total de doze de vaccin împotriva Covid-19 administrate (începând cu data de 4 ianuarie 2021) la nivel judeţean este de 53.957. Numărul total al persoanelor din judeţul Galaţi care au primit şi a doua doză, până în prezent, este de 17.478. Alte 19.001 de persoane au primit doar prima doză de vaccin anti SARS-CoV-2”se mai precizează într-un comunicat al Instituției Prefect.

În timp ce, rupt de realitate, de Ziua mondială a Teatrului, Ministerul Culturii le-a urat La Mulți Ani artiștilor din toată țara, trimiși acasă de restricțiile guvernamentale luate sub umbrela pandemiei, lucrătorii independenți din cultură au protestat public în mai multe orașe.

Reuniți în Asociația Transsectorială a Independenților din Cultură - ATIC, artiștii români au anunțat că această zi, în 2021, este una tristă pentru ei.

”Luna martie marchează un an de când viețile noastre profesionale au fost suspendate. În acest an au avut loc nenumărate discuții, consultări, am scris petiții, am formulat cereri concrete, am strigat mesaje de ajutor către autorități. Răspunsurile nu acoperă problemele concrete și diverse cu care se confruntă sectorul independent.
Tot în acest an, fiecare dintre noi a pierdut ceva. Proiecte. Bani. Spații. Colegi. Unii ne-am luat joburi temporare ca să ne putem plăti chiriile. Alții ne-am mutat la părinți. Unii am renunțat. Alții ne-am propus să rezistăm până la final.
Pentru toate lucrurile pe care le-am pierdut în acest an și pentru a semnala public faptul că artiștii/artistele și lucrătorii/lucrătoarele independenți/independente sunt permanent într-o luptă de supraviețuire în care zi de zi asistăm la o dispariție sau la o pierdere, revendicăm ziua ca fiind Ziua Supraviețuirii Artiștilor Independenți.”

Ziua Mondială a Teatrului este sărbătorită pe 27 martie, începând din 1962, la iniţiativa Institutului Internaţional de Teatru. Anual, instituţia non-guvernamentală, fondată în 1948 la iniţiativa UNESCO, invită o personalitate sau mai multe care să transmită un mesaj ce va fi citit în toate instituţiile partenere din cele peste o sută de ţări.

Printre cei care au scris mesaje dedicate Zilei Teatrului de-a lungul anilor s-au aflat şi românii Eugene Ionesco (1976) şi Radu Beligan (1977), primele fiind transmise de Jean Cocteau (1962) şi Arthur Miller (1963).

Având în vedere noile restricții care vin să completeze ”paleta” deja existentă, stabilită de autorități la intrarea în scenariul roșu a municipiului Galați, trebuie să menționăm că ”noutățile” reglementate la nivel național se referă la perioadele de weekend, atunci când rata de infectare declarată este de peste 4 la mie. Iar în cazul în care incidența infecțiilor depășește 7,5 la mie în localități, noile restricții anunțate vor fi valabile în fiecare zi, strict pe teritoriul localităților în cauză.

Astfel, în zilele de weekend (vineri, sâmbătă şi duminică), în localităţile cu rată de infectare peste 4 la mie, circulaţia va fi restricţionată de la ora 20.00, iar magazinele se vor închide la ora 18.00.
Restricţiile vor fi ridicate atunci când rata de infectare va scădea sub 3,5 la mie, respectiv, sub 7 la mie.

Pentru județul Galați situația se prezintă în acest moment conform tabelului – sunt trecute localitățile cu cele mai semnificative rate de infectare.

Comisia Europeană a adoptat, joi, primul program de lucru anual Erasmus+ din perioada 2021-2027. Potrivit comunicatului Comisiei, noul program va finanța proiecte de mobilitate în scopul învățării și de cooperare transfrontalieră, estimându-se că de acestea vor beneficia 10 milioane de europeni.

Principalele caracteristici ale programului Erasmus+ pentru perioada de referinta sunt următoarele:n program 

• Erasmus+ favorabil incluziunii, care oferă șanse mai mari persoanelor cu mai puține oportunități, inclusiv persoanelor din medii culturale, sociale și economice diverse, precum și celor care locuiesc în zone rurale sau îndepărtate. Printre noutăți se numără schimburile individuale sau de clase pentru elevi și activitățile de mobilitate pentru cursanții adulți. Grație parteneriatelor la scară mică și utilizării unor granturi simplificate, organizațiilor mai mici, precum școlile, asociațiile de tineret și cluburile sportive, le va fi mai ușor să solicite finanțare. De asemenea, programul va deveni mai internațional prin consolidarea cooperării cu țările terțe, bazându-se pe succesele înregistrate de programul anterior datorită schimburilor și proiectelor de cooperare derulate în întreaga lume, care vor fi extinse în prezent și la sectorul sportului și al educației și formării profesionale.
• Erasmus+ digital Pandemia a evidențiat necesitatea de a accelera tranziția digitală a sistemelor de educație și formare. Erasmus+ va sprijini dezvoltarea competențelor digitale, în conformitate cu Planul de acțiune pentru educația digitală, va oferi formare și schimburi de înaltă calitate în domeniul digital prin intermediul unor platforme precum eTwinning platforma School Education Gateway și Portalul european pentru tineret, și va încuraja stagiile în sectorul digital. Noi formate, precum programele intensive hibride, vor permite completarea perioadelor de mobilitate fizică pe termen scurt în străinătate cu activități de învățare și de colaborare online. Punerea în aplicare a programului va fi digitalizată și simplificată și mai mult, odată cu implementarea integrală a legitimației europene de student.
• Erasmus+ ecologic: În conformitate cu Pactul verde european, programul le va oferi stimulente financiare participanților care utilizează moduri sustenabile de transport. De asemenea, acesta va investi în proiecte de promovare a sensibilizării cu privire la problemele de mediu și va facilita schimburile legate de atenuarea crizei climatice.
• Erasmus+ pentru tineri: DiscoverEU devine acum parte integrantă a programului Erasmus+ și le oferă tinerilor de 18 ani posibilitatea de a obține un permis de călătorie cu care pot să călătorească în întreaga Europă, să învețe de la alte culturi și să întâlnească alți tineri europeni. Erasmus+ va sprijini, de asemenea, oportunități de schimb și de cooperare prin intermediul noilor activități de tineret, pentru a ajuta tinerii să se angajeze și să învețe despre participarea la viața democratică, sporind astfel gradul de sensibilizare cu privire la valorile europene comune și la drepturile fundamentale și reunind tinerii și factorii de decizie la nivel local, național și european.

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la digitalizare, pe 3 planuri: abilitățile digitale ale tinerilor, ale populației generale și ale celor care dețin competențe înalte, potrivit datelor Eurostat pentru anul 2019. Anul viitor, elevii din țara noastră vor susține pentru prima dată testele PISA pe calculator, la fel ca majoritatea covârșitoare a statelor europene.

Acestea sunt datele principale, dezbătute zilele acestea în cadrul Conferinței online “Educația digitală asimptomatică”, la care au fost prezenți și ministrul Sorin Cîmpeanu, consilierul prezidențial Ligia Deca, președintele Consiliului Rectorilor – Daniel David, fostul ministru al Educației Mircea Miclea și profesorul Dragoș Iliescu, colaborator OECD.

Doctorul Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie, a explicat de ce unii români s-au infectat după vaccin.

Dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie, a dat detalii despre românii care s-au vaccinat anti-COVID și care s-au infectat. El îi sfătuiește să țină cont, în continuare, de regulile sanitare și de distanțare recomandate de autorități. Medicul a explicat că serul nu-și face efectul imediat după ce este administrat.

Cunoscut epidemiolog crede că anumite județe au revenit la scenariul roșu deoarece multe persoane, imediat după ce s-au vaccinat, nu au mai ținut cont de restricții.

Emilian Popovici spune că, indiferent dacă este vorba de prima doză sau rapel, cei vaccinați trebuie, pentru minimum 10 zile, să poarte mască de protecție și să evite aglomerațiile.

În caz contrar, există riscul infectării.