Nu mai puțin de 80 de volume cu traduceri de beletristică și 20 de volume cu traduceri de eseistică și istorie este bilanțul impresionant al unui an care a dat peste cap întreaga viață a României, și nu numai.

Cele100 de volume traduse (cărora li se adaugă și cîteva traduceri din literatura română apărute în publicații străine) se reflectă și în cele 23 de limbi ale traducerilor (albaneză, bulgară, catalană, cehă, chineză, croată, ebraică, engleză, franceză, germană, greacă, italiană, macedoneană, maghiară, neerlandeză, norvegiană, poloneză, portugheza braziliană, sîrbă, slovacă, slovenă, spaniolă, turcă).

Harta celor 29 de țări în care își desfășoară activitatea editurile care și-au asumat riscul de a publica într-un an deosebit de dificil traduceri din literatura română cuprinde : Albania, Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Cehia, China, Croația, Elveția, Franța, Germania, Grecia, Israel, Italia, Macedonia de Nord, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Norvegia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, SUA, Turcia, Ungaria.

Pe podiumul autorilor „premianți“ au urcat:

1. ex aequo, Mihail Sebastian și Mircea Cărtărescu – fiecare cu cîte 6 traduceri;
2. Ana Blandiana – 4 traduceri;
3. ex aequo, Liviu Rebreanu și Iulian Ciocan – fiecare cu cîte 3 traduceri,

În topul țărilor cu edituri care au pariat pe autori români se află:

1. Italia (15 volume cu traduceri),
2. Franța și Serbia (fiecare cu cîte 9 volume);
3. Germania (7 volume),
4. Spania (5 volume)
5. Olanda (4 volume).

Din cele 100 de volume, 35 au apărut cu finanțare din partea Institutului Cultural Român prin Translation and Publication Support Programme (TPS), restul de 65 beneficiind fie de propriile eforturi ale traducătorilor sau ale editurilor de a obține finanțare din proiecte europene, fie de alte resurse private și chiar de stat, evident din țările traducătorilor/editurilor.

Cu o valoare de 95,5 miliarde EUR, noul program de cercetare și inovare asigură faptul că acțiunile UE în materie de cercetare și inovare contribuie la prioritățile UE, printre care se numără o Europă verde și neutră din punct de vedere climatic, o Europă pregătită pentru era digitală și o economie în serviciul cetățenilor.

Planul strategic stabilește patru orientări strategice pentru investițiile în cercetare și inovare în cadrul programului Orizont Europa pentru următorii patru ani:

• Promovarea unei autonomii strategice deschise prin orientarea dezvoltării tehnologiilor, sectoarelor și lanțurilor valorice digitale, generice și emergente esențiale;
• Refacerea ecosistemelor și a biodiversității Europei și gestionarea durabilă a resurselor naturale;
• Transformarea Europei în prima economie digitală circulară, neutră din punct de vedere climatic și sustenabilă;
• Crearea unei societăți europene mai reziliente, mai favorabile incluziunii și mai democratice.

Cooperarea internațională stă la baza tuturor celor patru orientări, deoarece este esențială pentru abordarea multor provocări globale.

Planul strategic identifică, de asemenea, parteneriatele europene cofinanțate și programate în comun precum și misiunile UE care urmează să fie sprijinite prin intermediul programului Orizont Europa. Parteneriatele vor acoperi domenii critice precum energia, transporturile, biodiversitatea, sănătatea, alimentația și circularitatea și vor completa cele zece parteneriate europene instituționalizate propuse de Comisie în februarie.

Misiunile UE vor aborda provocările globale care ne afectează viața de zi cu zi prin stabilirea unor obiective ambițioase și inspiraționale, dar realizabile, cum ar fi lupta împotriva cancerului, adaptarea la schimbările climatice, protejarea oceanelor, ecologizarea orașelor și asigurarea sănătății solului și a alimentelor. Utilizând un portofoliu amplu de instrumente în diverse discipline și domenii de politică, misiunile UE vor aborda aspecte complexe prin proiecte de cercetare, măsuri de politică sau chiar inițiative legislative.

Orientările planului abordează, de asemenea, o serie de aspecte orizontale, cum ar fi problemele legate de gen. Integrarea dimensiunii de gen va constitui o cerință implicită în conținutul cercetării și inovării în întregul program, cu excepția cazului în care se specifică faptul că sexul sau genul ar putea să nu fie relevant pentru subiectul în cauză.

Dezbaterea „Etica și deontologia universitară în România: realități și perspective”, organizată în cadrul proiectului „Calitate în învățământul superior: internaționalizare și baze de date pentru dezvoltarea învățământului românesc” (POCU-INTL) a anunțat pregătirea Codului de referință al eticii și deontologiei universitare.

Organizatorii evenimentului, UEFISCDI, în parteneriat cu Ministerul Educației și Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU), au precizat ca vor fi luate în considerare în procesul de elaborare al viitorului Cod, perspectivele prezentate ale tuturor actorilor instituționali, precum și modelele de bună practică de la nivelul unor universități.

În cadrul dezbaterii, participanții au subliniat o serie de neconformități privitoare la modul în care este reglementată etica și deontologia universitară. Aceste neconformități vulnerabilizează activitatea comisiilor de etică în situţia în care un caz ajunge în instanță, tocmai ca urmare a multiplelor interpretări ale legislației în vigoare.

Această primă dezbatere va fi urmată de un alt eveniment, în luna aprilie 2021, ocazie cu care va fi discutat un prim draft al codului.

Ulterior implementării observațiilor primite în cadrul dezbaterii, codul va fi supus unei dezbateri publice ample.

Reprezentanții comisiilor de etică așteaptă de la viitorul Cod de referință un document cadru care să conducă la uniformizarea activității acestora. Astfel, pe lângă o viziune cadru de ansamblu, Codul de referință trebuie să conțină și o serie de clarificări de ordin procedural.

Sistemul de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) din România cuprinde 263 organizaţii CDI publice și circa 600 de întreprinderi. Dintre organizațiile publice, 56 sunt universităţi publice autorizate, 46 sunt institute naţionale de cercetare – dezvoltare (dintre care 43 coordonate de MEN), iar 65 sunt instituţii de cercetare şi centre ale Academiei Române. Reţeaua Naţională pentru Inovare şi Transfer Tehnologic (ReNITT) cuprinde 50 organizaţii specifice: centre de transfer tehnologic, centre de informaţii tehnologice, incubatoarele de tehnologie şi afaceri, 4 parcuri de ştiinţă şi tehnologie.

Începând de azi, pe platforma online Microsoft Teams, se desfășoară cursul "Managementul parcurilor și zonelor de recreere".

Timp de o săptămână persoanele interesate, care s-au înscris, sunt instruite de specialiștii Universității "Dunărea de Jos"(unitate ”formator”) în administrarea activităților și spațiilor de agrement.

Cursul este gratuit şi va fi structurat pe patru module:

1. cadrul legal pentru înființarea și administrarea zonelor de agrement,
2. planul de management al unui obiectiv turistic tip parc de distracție,
3. protecția mediului și conservarea naturii
4. tendințe noi în domeniu și metode inovative de agrement.

Cursul a fost lansat în cadrul proiectului "ESCAPELAND - Dezvoltare și promovare în comun a Turismului Activ în Bazinul Mării Negre", derulat de Consiliul Județean Galați, care primește finanțare pe un proiect depus în cadrul Programului Operaţional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020.

El se adresează absolvenților de studii liceale sau universitare care doresc să își îmbunătățească cunoștințele referitoare la înființarea și dezvoltarea unor activități recreative și de agrement, precum și în ceea ce privește managementul acestor activități cu respectarea legislației specifice.

Ziua mondială a drepturilor consumatorilor ("World Consumer Rights Day") este marcată în fiecare an, la 15 martie, ca mijloc de sensibilizare la nivel mondial cu privire la drepturile şi nevoile consumatorilor.

Sărbătorirea acestei zile reprezintă o şansă de a cere factorilor de decizie respectarea şi protejarea drepturilor tuturor consumatorilor şi de a protesta faţă de abuzurile şi nedreptăţile sociale care subminează aceste drepturi, menţionează site-ul www.consumersinternational.org.
În 2021, tema propusă este: "Modul de abordare în poluarea cu plastic" ("Tackling Plastic Pollution").

În prezent, ne confruntăm cu o criză globală de poluare cu plastic. Deşi plasticul poate fi un material extrem de util în viaţa de zi cu zi, consumul şi producţia omenirii de materiale plastice au devenit nesustenabile.

Raportul "The Pew Charitable Trusts & SYSTEMIQ" - "Breaking the Plastic Wave", lansat în august 2020, calculează fluxul de materiale plastice ajunse în ocean, care se va tripla până în 2040 dacă nu apar inovaţii majore şi modificări ale politicii în acest sens şi ale comportamentului general. Este un moment critic în evidenţierea, abordarea şi combaterea poluării cu plastic, deoarece pandemia globală de COVID-19 se adaugă la creşterea materialelor plastice de unică folosinţă, inclusiv măşti de faţă, mănuşi şi ambalaje alimentare.

O acțiune inedită, cauzată și de pandemie, s-a demarat zilele acestea la Galați. Unul dintre cei mai mari angajatori locali a lansat un proiect educațional gratuit, în sistem online.

Astfel, Liberty Galați organizează, în parteneriat cu Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, seminare gratuite pentru studenți.

Programele educaționale vor avea loc online, în intervalul orar 10.00-11.30, conform calendarului:

- 30 martie - „Ce-și dorește angajatorul?”

- 6 aprilie - „Performanță și carieră”

- 14 aprilie - „Management de proiect”

Înscrierile se pot face la adresa de email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Universitatea Danubius vă invită să fiți ambasadorii excelenței universitare și să vă înscrieți la Tombola „Fii ambasador Danubius!”

În fiecare lună, pe data de 29, va avea loc extragerea câștigătorilor, și pe data de 1 a fiecarei luni, se va publica lista celor 3 câștigători ai lunii precedente în sectiunea NEWS.

Premiile constau în power banks, agende, pixuri, tricouri, căni inscripționate Danubius University!

Pentru a participa la tombolă, trebuie să completați formularul de pe website-ul universității.

Proiectul se desfășoară în perioada 1 martie - 30 decembrie 2021

La această Tombola pot participa toate persoanele cu domiciliul stabil pe teritoriul României, dar si al U.E. care sunt inmatriculate ca studenti sau masteranzi ai Universitatii Danubius, cu vârsta de minim 18 ani împliniți la data începerii Tombolei. Mai mult, participantul trebuie să dețină o adresă de poștă electronica personală în perioada promoției.

“Deținerea unei adrese de poștă electronica presupune utilizarea unui cont de e-mail pus la dispoziție de către un distribuitor de servicii de Internet sau altă organizație (firma, institutie etc.) care are dreptul să creeze și să desemneze domenii asociate cu adresele de e-mail. Utilizatorul adresei de poștă electronică trebuie să îndeplinească toate cerințele legale cu privire la folosirea și administrarea sa. Verificarea adresei de poștă electronică se face prin transmiterea unui email de confirmare a înscrierii și de validare a identității Participantului”, mai aflăm din regulamentul campaniei.

La nextlab.tech elevii se pregătesc pentru meseriile viitorului. Aici învață să programeze roboți bazați pe Arduino și să lucreze în Open Roberta, Mixly, Arduino IDE şi C.

Ajuns la o nouă edițe, anul acesta, din luna martie, elevii și profesorii se pot înscrie gratuit la robohackathonul NEXTLAB.TECH 2021 care este cel mai mare concurs de robotică școlară din România desfășurat în cadrul România Tech Nation.

Elevii și profesorii care doresc să aibă acces la o educație modernă se pot înscrie pe site-ul concursului la adresa https://robo.nextlab.tech. Termenul de înscriere a profesorilor și a elevilor este 31 Mai 2021. Pot participa elevi cu vârstă intre 8 și 16 ani la data înscrierii.

Sponsorul principal național, Banca Comercială Română, a suplimentat numărul oferind 625 de kit-uri de robotică gratuite elevilor participanți. La acestea se adaugă kit-urile oferite de alți sponsori. Contribuții suplimentare au fost oferite de Grupul Dacia-Renault și Măgurele Science Park. Concursul este înregistrat în calendarul aprobat de Ministerul Educației Naționale prin OMEN 5092/30.08.2019, Anexa 5, poziția 99.

Inițiatorul concursului este Asociația “Clubul Informaticii Economice CyberKnowledge Club (CKC)” fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE, București. Tehologia Nextlab.tech este realizată de compania Cyberllence Inovație.

S-au împlinit 85 de ani de la nașterea, în 1936, a actriței de teatru, film, radio și televiziune Gina Patrichi.

Absolventă a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică ”IL Caragiale” din București, clasa profesoarei Aura Buzescu, a jucat pe scena Teatrului de Stat din Galați în peste 40 de roluri, începând cu anul 1956, când a debutat cu rolul Mariana Pleșoianu, din piesa ”Nota zero la purtare”, în regia lui Valeriu Moisescu.

În 1966 a fost angajată la Teatrul ”Lucia Sturdza Bulandra” din București unde a jucat în numeroase piese și a creat mari roluri în teatrele din România, sub regia unor mari regizori precum: Liviu Ciulei, Andrei Șerban, Radu Penciulescu, Cătălina Buzoianu, șamd.

În film a debutat în 1965, cu rolul Roza din ”Pădurea Spânzuraților”în regia lui Liviu Ciulei.

Consiliul European pentru Cercetare (CEC) oferă granturi cercetătorilor de vârf de pretutindeni din lume care sunt gata să vină sau să rămână în Europa pentru a-și duce mai departe descoperirile științifice și tehnologice revoluționare care pot sta în viitor la baza unor noi industrii, piețe și inovații sociale.

Pe toată durata bugetului pe termen lung al UE 2021-2027, Consiliul European pentru Cercetare va primi peste 16 miliarde EUR din programul-cadru Orizont Europa, ceea ce reprezintă o creștere cu 22 % față de Orizont 2020.

În cadrul noii serii de concursuri, prima cerere de propuneri ce urmează a fi lansată este cea de granturi destinate cercetătorilor debutanți a Consiliului European pentru Cercetare, care îi va ajuta pe cercetătorii de vârf să pună bazele propriei echipe sau propriului program de cercetare independent. Cererea, lansată la 25 februarie, are un buget de 619 milioane EUR și data-limită 8 aprilie.

Conform calendarului programului de lucru, vor urma și alte concursuri de granturi