Premierul Marcel Ciolacu a participat la Summit-ul Autorităților Publice Locale. În timpul discuțiilor el i-a criticat pe eurosceptici. Nu există nicio soluție realistă în afara UE, fără cele 70 de miliarde de euro din fonduri europene nu putem exista, le-a spus Ciolacu primarilor.

Șeful Guvernului a vorbit despre primarii care cer bani de la București deși există excedent bugetar.

„Există și primari care se plâng continuu pe Facebook și spun <ce nenorocire a creat Guvernul, această coaliție, ce dezastru este că nu avem bani>, dar au excedente în cont de sute de milioane de euro. Trebuie să vedem toate aceste realități... poți să ai excedent pe care l-ai calculat să ai cofinanțarea pentru fonduri europene, plățile urgente pe care le ai, dar nu poți să ai excedent de zeci de milioane de euro și să înjuri Guvernul și să ceri bani de la Guvern. Nu funcționează așa”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a vorbit despre fondurile europene din PNRR.
„Este ultimul tren de dezvoltare și regională, și locală, și cu PNRR, și cu exercițiul financiar, ambele suprapuse. E cea mai mare provocare administrativă în acest moment, să vedem dacă avem capacitatea administrativă de a funcționa cu aceste două provocări suprapuse în acest moment”, a precizat premierul.

Ministerul Muncii anunță că sistemul de asistență socială se va modifica din temelii. Anunțul a fost făcut de ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu.
Varianta a fost aprobată în ultima ședință de Guvern și a fost trimisă la Parlament.

„S-a terminat cu licențele date din birou fără vreo verificare pe teren! S-a terminat cu licențele provizorii prelungite la infinit! Clienții misterioși vor putea vedea ce se întâmplă în centre și apoi vor anunța ANPIS. Beneficiarii nu vor mai putea fi ascunși prin subsoluri și plimbați dintr-un centru în altul pentru că întregul sistem va fi digitizat”, a declarat Simona Bucura Oprescu.

Documentul instituie pedepse majorate pentru cei care încalcă legea și noi prerogative pentru ONG-uri.
„Cei care încalcă legislația vor suporta inclusiv consecințele legii penale, iar amenzile cresc de cinci ori, până la 100.000 de lei. ONG-urile, cultele religioase, instituțiile de învățământ, Avocatul Poporului și societatea civilă, în ansamblul său, vor avea un rol mai puternic”, a precizat ministrul Simona Bucura Oprescu.
Legea a fost trimisă în Parlament unde ar putea fi operate modificări.

Partidul REPER cere lămuriri de la Ministerul Educației pentru discriminarea copiilor români veniți din străinătate la acordarea burselor de merit

Deputata REPER de diaspora Simina Tulbure susține că a primit o sesizare din partea unor părinți din județul Vrancea cu privire la refuzul acordării bursei de merit pentru copilul lor deoarece a susținut examenul de evaluare națională în străinătate. Potrivit echivalării mediei obținute, acesta s-ar fi clasat pe locul al doilea în ordinea descrescătoare a mediilor din clasa în care învață acum în România. În acest moment se acordă 450 de lei pentru elevi cu media 1 din România și 0 lei pentru copii cu media 8 veniți din străinătate, susține Tulbure.

„Asistăm la o nouă diferență de tratament cu privire la copiii români care se întorc în țară. Este în interesul țării noastre să încurajăm românii să se întoarcă în România, inclusiv prin flexibilizarea sistemului pentru a permite recompensarea copiilor anterior școlarizați în străinătate în aceleași condiții de care beneficiază copiii care au fost școlarizați în România în anul precedent. În acest sens, am adresat o întrebare parlamentară doamnei Deca, ministra educației, pentru clarificarea motivelor care stau la baza acestei diferențe de tratament”, a declarat deputata REPER

Legea învățământului preuniversitar prevede că „Ministerul Educaţiei poate acorda anual burse românilor de pretutindeni, care doresc să studieze şi sunt înmatriculaţi în cadrul unităţilor de învăţământ de stat din România, pe baza metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului afacerilor externe.” [art. 61, alin. (11)]. Totodată, faptul că aceștia nu sunt o prioritate pentru statul român se reflectă și în faptul că, potrivit calendarului de adoptare al legislației secundare cu privire la noile legi ale educației, acest ordin este prevăzut pentru luna aprilie 2024. În acest context, deputata a cerut clarificări și cu privire la modalitățile pe care le are în vedere Ministerul Educației pentru a compensa faptul că elevii de pretutindeni nu vor beneficia de bursă cel puțin în prima parte a anului acesta școlar, ținând cont de termenul de emitere a ordinelor de ministru care vor stabili condițiile de alocare ale burselor pentru aceștia..

„Îmi manifest susținerea fermă pentru acordarea burselor de merit în aceleași condiții și pentru copiii care au fost școlarizați în străinătate în anul școlar precedent. Cadrul legal pentru echivalarea notelor obținute în străinătate există. Ceea ce îi lipsește statului român este perspectiva elevilor și a părinților întorși în țară. Pe parcursul mandatului meu am luptat pentru a aduce această perspectivă în special în politicile educaționale, fiind inițiatoarea legislației cu privire la grupelor de acomodare pentru elevii anterior școlarizați în străinătate, potrivit cărora elevii care vin din străinătate vor beneficia de cursuri suplimentare de limbă, cultură și civilizație românească și de sprijin pentru integrarea armonioasă în sistemul de învățământ din România. Doar în anul 2021 au venit în țară aproape 12.000 de elevi. Pe aceștia nu-i mai putem neglija sau supune unor nedreptăți” a precizat Simina Tulbure, vicepreședintă REPER și membră în Comisia pentru Învățământ a Camerei Deputaților.

USR propune limitarea numărului zilnic de ore de curs la facultate. Propunerea a fost făcută prin intermediul unei inițiative legislative.

Senatoarea USR Silvia Dinică a depus propunerea prin care se limitează numărul de ore pe care studenții îl pot petrece zilnic la facultate. Proiectul a pornit de la un caz real, al studenților de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, unde sute de studenți au reclamat, pe lângă creșterea taxei pentru programul de licență, faptul că au cursuri și până la 12 ore pe zi.

„Acest exemplu de eșec al legislației existente de a proteja drepturile studenților, dar și de a permite un acces facil la studii universitare nu este unic. De aceea, consider necesar ca studenții să nu poată fi obligați să petreacă mai mult de 8 ore în facultate zilnic, astfel încât să se poată face activități suplimentare, fie că vorbim de un loc de muncă, fie de un hobby sau altă activitate extracurriculară”, a declarat senatoarea USR Silvia Dinică.
Silvia Dinică, membră a comisiei de învățământ din Senat, a mai spus că majorarea taxelor de școlarizare nu le permite studenților fără posibilități materiale să termine facultatea.
„Când alăturăm creșterilor de taxe și programul încărcat, punem studenții în imposibilitatea de a munci în paralel cu facultatea și, deci, în imposibilitatea de a-și plăti studiile. Consecința o știm cu toții: abandonul universitar”, a precizat senatoarea USR.

Un raport al UEFISCDI redactat în anul 2022 arată că abandonul universitar a atins un procent de aproximativ 48%. Din totalul de 120.309 studenți înscriși la studii de licență în anul 2015 la programe de studii de trei și patru ani, doar 57.705 au reușit să obțină o diplomă de licență până în anul 2021.
Având în vedere că numărul necesar de credite pentru promovarea anului universitar este de 30, iar studenții pot atinge aceste credite cu 6 ore de cursuri pe zi, propunerea legislativă nu afectează procesul educațional în mod negativ, ci doar determină conducerea instituțiilor de învățământ să realizeze un orar de cursuri incluziv, care să asigure respectarea drepturilor sociale ale studenților, a explicat reprezentanta USR.